Page 46 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 275 -1898.

stat poliglot, în care au putut să esiste corporarea Dalmaţiei, însă protestă în con­ ai Regatului; d. Maiorescu e unul din ora­ De altfel, tâte acusările, pe cari d-l
autonomiile naţionale municipale şi bisericesc! tra cetirei propunerei. David Starcevicî se torii cei mai distinşi ai Senatului. Maiorescu le aduce în contra mea cu atât
ale diferitelor popore, fără ca statul prin- ridică apoi energic în contra coaliţiunei Câte titluri are d-sa, cu cari se pote de multă nedreptate, eu le primesc aequo
făli ! animo — cu linişte sufletâsoă — pentru-eă
tr’asta să sufere ceva, „S. d. Tagebl.“ în­ cjicând, că membrii coaliţiunei au amăgit
cheia aşa: poporul şi au despărţit pe fraţii din Dal­ Eu — nu pot să-i opun nimic. N’am in fiă-eare cji întreb şi mă examinez,
nici un titlu academic. N’am fost nici mă­ cum stau eu cu datoriile serviciului mie
....„/n contra „egcmoniei“ naţionalităţile maţia de cătră cai din Croaţia. Atacă apoi
car învăţător de scolă primară sătenâscă, încredinţat, în faţa Regelui şi în faţa Sta­
înioldăuna vor purta o luptă de apărare, căci violent pe Mazzura, cjicând despre el, că necum rector de Universitate. Nu am fost tului şi când stau în faţa acestor înalţi ju­
acesta egemoniă însemneză asuprirea lor, este un bandit, care în dieta provincială şi nu sunt advocat! decători cu întrâga mea fiinţă, cu întrâga
ameninţarea bunurilor lor naţionale, vătă­ nu representă, decât interesele lui proprii. Sus stă d. Maiorescu, mai ales când mea bună-credinţă, cu totă inteligenţa mea,
marea şi scurtarea drepturilor lor bine în­ In fine la propunerea lui Dr. Spevecî s’a stă braţ la braţ cu d. Take Ionescu ! Der cu totă pătrunderea mea de spirit, cu totă
activitatea mea, cu totă fiinţa mea intelec­
temeiate'*... . cetit moţiunea lui Franck, care cui mină în ori şi cum, ori cât de sus stă, d-sa pută tuală şi morală şi mai ales morală (A-
aceea, ca dieta croată să resolve cestiunea să se gândâscă, că atât de prost şi de ne­ plause) atunci văd, domnilor, că stau tare,
priceput tot nu sunt, ca eu pe mine în
Din Austria. unirei Dalmaţiei cu Croaţia, fără conside­ su-mî să mă dau de mal, şi aoăsta fără de ca o cetate (Aplause).
rare la Ungaria, prin o coraisiune de câte 12 nevoie! Sunteţi în drept să asediaţi cetatea
După-cum am semnalat erl, „Reichs-
membri alesă în înţelegere cu Dalmaţia. acesta, şi să daţi asalt în contra ei. Der
u
rath -ul austriac a fost prorogat pe timp Der mai este aci şi altceva; tote re­ pănă acum asalturile d-lui Maiorescu şi a
lele şi răutăţile, pe cari pote cine-va să le
nedeterminat. Acâstă prorogare, venită ca amicului său Take Ionescu nu au fost fă­
săvîrşâscă, d-l Maiorescu şi cu amicii săi
o surprindere, nu este numai o simplă va­ Dreptul bisericei şi al gimnasiului mi-le pun în socotăla mea, pentru-că au cute nici cu tunuri bune, nici cu puşti bune,
canţă de sărbători, ci se pare a fi începu­ convicţiunea, că un biet numismat şi iu­ nici sub o conducere bine pricepute. Din
tul acţiunei estraparlamentare a guvernu­ român din Braşov. bitor de documente vechi, îşi va pierde acest punct de vedere eu mă socotesc fârte
asigurat în faţa consciinţei mele, în faţa
lui. Etă de ce: comisiunea austriacă pen­ (Din Senatul român.) cumpătul şi va pica uşor în gropa ce i-o răspunderei ce port cătră Rege, cătră ţeră,
tru pact nu şî-a încheiat încă lucrările sapă omenii de o dibăcie neîndoiosă! cătră partid şi voiă mai adăoga şi cătră
prealabile, ea nu şl-a făcut raportul guver­ D-nul D. Sturdza, Preş:dintele Consiliu­ Nu pote înghiţi d-l Maiorescu, că sunt orl-ce bărbat de bună credinţă şi de eon-
lui (continuând): D-l Maiorescu cjice: şi eu la Academie ceva, şi ar vrea mai sciinţă. (Aplause).
nul nu s’a pus la ordinea dilei spre desbate-
Este lege şi trebue ca ministrul să o bine să fiu pcrtarul Academiei.
rea camerelor proiectul pentru provisoriu. execule. Dâcă scola şi biserica se vor Der ceva mai mult încă. Cum îndrăs- (Urmeză, după acesta replica d lui Maio­
Thun n’are speranţe, ca faţă cu noua ob- suprima prin executarea legei, ce-i pasă neso eu să mă amestec în politică? Cum în- rescu şi răspunsul d-lui Sturdza la acâstă replică,
pe cari le-am reprodus în Nrii 281 şi 283 ai „Gaz.
strucţiune declarată să potă vota pactul pe ministrului ! drăsnesc eu să stau la vorbă seriosă cu Trans.” di . au. c)
d-sa? şi încă să am obrăznicia să mă pun
cale parlamentară. El este decis der, a E i am dis şi dic: Nu pot să dau ba­
susţine status quo pe basa §-lui 14. nii noştri datoriţi scolei şi bisericei din faţă în faţă cu d-sa şi să-l contracţie? Ve­
Braşov, ca să se ia din acest prilej motiv deţi, d-lor Senatori, acâstă îndrăsnâlă a
Mai remarcăm, c? guvernului i-a succes mea nu o pote ierta, precum nu vă pote Starea crisei.
legal de a se închide scdla şi biserica din
forte cu greu a stabili o deplină înţelegere ierta nici d-vostră din majoritate, că aveţi
Braşov Mai bina aştept şi caut să lămu­
cu Cehii. El li-a promis, că la adresa die­ resc cestiunea. Banii nu se pierd! Banii încredere în mine. Pa când în dietă continuă lupta pro
tei provinciale boeme Maj. Sa va răspunde stau la Cassa de depuneri şi când se va D-l Maiorescu ar voi, ca partidul li­ şi contra guvernului, opiniunea publică a
;
printr’un rescript prea înalt, în care se cu­ lămuri cestiunea, si guvernul ungar va re- beral să fiă desb nat, despărţit, ca să nu Maghiarilor este ţinută în estremă încor­
prind concesiunile şi proposiţiunile regesc!. cunâsce, că aceşti bani represintă o dato­ potă se mârgă înainte ca partid, pentru-ca dare prin agitarea Gestiunilor dela ordinea
rie drâptă şi legitimă, de origine privată, atunci să pescuâscă în partid aderenţi şi
Ca preambul la aceste concesiuni se consideră rjilei afară din dietă. — De însemnătate
scola şi biserica îşi vor lua banii în mod să-şi măreseă astfel cercul d-sale la gu­
şi aceea, că gimnasiul din Troppau a fost deschis şi fără târnă de-a fi desfiinţate a vern, pentru-ca atunci să aplice libertă­ este o scrisâre a fostului preşedinte al ca­
statificat cu limba de propunere cehă, din doua cji. ţile publice pe spatele cetăţenilor, cu căl­ merei, Desideriu Szildgyi, adresată alegăto­
care causă printre Germanii din Silesia Că lucrurile stau ast-fel numai unui om dura cunoscută şi iubirea probată. (Aplause). rilor săi din Pojun asupra situaţiunei. Scri-
este mare nemulţămirea. de rea credinţă nu-i va conveni. V’am cetit Vedeţi! D-l Maiorescu nu mai pote sdrea lui Szilagyi este o grea lovitură a-
De altfel, după cum se ventileză prin actul oficial, prin care guvernul austro- înghiţi încă un alt lucru. D sa, bărbat în plicată cabinetului Banffy şi în deosebi
unele cercuri politice dinViena, posiţiunea ungar m’a făcut atent, că dâcă vom face văţat, hârşit în multe, şi publice şi pri­ elicei tiszaiste. Nu mai puţin el condamnă
vre-o plată la biserica şi scola din Braşov, vate, pentru că este şi advocat — d-sa,
ministeriului Thun ar fi sguduită de când majoritatea guvernamentală, care a negli-
acestea se vor închide. Acâstă declaraţie considerat, ca unul din luceferii învăţă­
monarchul a făcut îutr’o scrisore autografă netedă şi clară mai mult încă m’a con­ mântului nostru — n’a isbutit, de câte geat de-a salva la timp relele şi gravame-
obiect de discusiune declar aţiunile lui firmat în convingerea, că ceea ce făceam ori a fost la Minister, să facă reforma cea nele esistente pentru a evita reînoitele
Thun privitore la espulsarea din Prusia a e bine. mare a instrueţiunei. A venit însă un biet turburărî şi încurcături de acjî. Szilâgyi
supuşilor austriac! slavi. Scrisârea din ces- Dâcă a-şi fi plătit sumele datorate în matematician, care nu e nici de scola declară, indirect, că autorul intelectual al
tiune a îmânat’o împăratului Wilhelm amba­ asemenea condiţiunl, şi dâcă biserica şi nouă, nici de scola veche, şi peste capul tuturor relelor de acjî este Tisza, cu care
d-lui Maiorescu, şi fără a avea înalta d-sale
sadorul austro -ungar Szogyeny din Berlin. scola se închideau, atunci a-ţl fi vădut pe încuviinţare, a făcut reforma, şi încă e pe o rupe total. Proiectului-Tisza atribue şi
amicii Take Ionescu şi Maiorescu braţ la
„Gazeta de Colonia' comentând soirea cale de a-o aplica. Şi ce reformă bună, causa pentru care, — simţindu-1 înainte —
1
braţ, strigând la tradare! Atunci i-am fi
despre posiţiunea sguduită a ministeriului vădut tunând şi fulgerând, şi acusându-mă, folositore, priinciosă, şi care a prins în cor­ s’a retras dela presidiul camerei.
austriac, este cu totul de altă jjărere. Ea că eu am închis biserica şi scdla din pul didactic şi în ţâră! Cum să ne ierte — 0 foie ungurâscă din Peşta spune,
d-l Maiorescu, ilustrul filosof, de acest mare
nu crede acestei soiri, dimpotrivă vede, că Braşov, şi că am fost un nepriceput, căci păcat! înde irae! (Aplause). că Banffy este pe deplin convins asupra
cu tâte eşecurile îndurate de Thun, el stă trebuia să sciu ce urmări vor avea acele situaţiunei imposibile în care a ajuns în
plăţi! Atunci ar fi dis d-lor: Pănă nu se Dâr să ml daţi voie să vă mai spun,
încă tare — „lucru, care din mai multe ce sunt tote aceste întorsături. D sa a voit urma intrigilor tiszaiste. El, prin 6menii
închid scdla şi biserica merge cum merge;
puncte de vedere este regretabil, dore-ee der nu vede Sturdza, că dâcă se închid să facă efect prin darea la tribunal a pe- săi de încredere, încâroă a pipăi pulsul
rămânerea lui Thun în fruntea guvernului, ele, mai cu greu va fi ca să se mai redes­ tiţiunei de deschiderea procesului bisricei oposiţionalilor şi a afla, că cu ce preţ
este forte perieulosă pentru raporturile es- chidă ?! şi scolei din Braşov în contra Statului ro­ „resvrătitorii“ s’ar învoi să-i voteze indem­
mân, tocmai în diua de 28 Octomvre, în
terne“. Dâcă d. Maiorescu a avut convorbiri ajunul alegerilor comunale, cari sciţi, că nitatea. Se cjice, că el ar fi apleoat să a-
Nici în Austria dâr lucrurile nu stau în privinţa acâsta — căci convorbiri au erau hotărîte pentru cji de 1 Noemvre! bandoneze ideia candidaturei lui Perczel la
ua
mai bine. încurcăturile sunt mari şi acolo şi fost — nu sciu; dâcă d-sa a susţinut, că Apoi, nu este invederat, că procedarea postul de preşedinte al camerei, decă pănă
ceea-ce datorim e rentă seu e o simplă
aceste încurcături influinţeză şi mai mult acâsta nu este decât o manoperă electorală, la 31 Decernvre stângacii i-ar face posibil
datorie veche, âră-şt nu sciu. Cele dise de
asupra crisei de dincoce de Leitha. d sa astădî sunt lucruri vagi, ceea ce am şi d-sa credea, că prin acâstă manoperă se să-şi voteze proiectul de indemnitate. Opo-
va grăbi căderea guvernului, tocmai în
dis însă eu în convorbirile ce am avut cu ajunul deschiderii parlamentului?! siţia încă nu vre să audă despre un com­
baronul Aehrental, e atât de clsr şi de promis de felul acesta, decât în caşul când
Croaţii şi Dalnmţia. In şe­ lămurit, încât ministrul plenipotenţiar al D-l Maiorescu a mai amintit astădî partida liberală va delătura pe Banffy, ca
dinţa dela 20 Dec. a dietei provinciale din Austro-Ungariei a găsit, că pote face o- şi a apăsat, că noi liberalii nu suntem pricinuitor al tuturor relelor.
Agram, deputatul Dr. Frânele anunţă, că biectul unor tratative între ambele guverne. uniţi. Der junimiştii sunt ore un singur
trup şi un singur suflet cu conservatorii? *
voesce să facă o propunere privitor la Aceste tratative sunt deschise; ele 6re nu a ţi avut şi nu aveţi adesea certe,
unirea Dalmaţiei cu Croaţia. Preşedintele urmâză. Crede d. Maiorescu, că e bine să şi chiar acute ? piarul german „Tăgliche Rundschau“
le suprimăm şi preferă ore d-sa mai bine din Berlin publică un articul întitulat
dietei a emis părerea, că propunerea acesta
să se închidă scdla şi biserica din Braşov, Există şi între noi câte o mică neîn­
este în realitate o interpelaţiune, care nu pentru-ca să mă pdtă turti pe mine? Ore ţelegere, dor omeni suntem, şi nici d-vostră „Szilagyi, Banffy şi Tisza“ privitor la stă­
pote fi pusă imediat în discusiune. Mazzura aedsta ar fi dreptate cu scola şi biserica nu vă daţi înlături de acest ponos secular; rile din Ungaria în care cjice între altele :
declara, că tot Croatul doresce şi cere în din Braşov? şi durere de inimă? şi con der când vedeţi, că voim să reintrăm la „Lex-Tisza este cea mai rea însuşire,
sciinţă conscientă şi limpede ? împăcare şi frăţie, atunci veniţi cu inter­ care face să fie urgisită şi imposibilă persâna
Din actele cetite de mine mai reese pelări, cu meşteşugii’!, casă aduceţi vrajbă autorului ei. Bătrânul Tisza arată modul
clar, că din capul locului, de când am de­ şi nedumerire între nui. in ce chip se p6te da cu tifla constituţiu-
observatur mihi, et pudor faciei meae ob- venit ministru în 1895, au început trata­ Apoi nu am eu dreptul să d.io, că nei; arată că Banffy, în strîmtorea lui, s’a
tigit me“. tive diplomatice în privinţa acestei rente, acestea sunt meşteşugirl ? Spun deschis, că
cu scop ca ea să pdtă fi plătită în mod de asemenea meşteşugirl mie mi-e temă, aruncat cu totul în braţele elicei tiszaiste.
„Să se răcească şi să se ruşinâze, ce regulat şi fără neplăceri din vre-o parte. căci sunt obicinuit cu vorba drâptă, âr nu Prin acesta însă el şi-a pecetluit sortea.
cerură sufletul meu. Să se toarne înapoi cu vorbă şi faptă cu două înţelesuri. ;
Acum vă întreb, d lor Senatori, în ce După-ce Tisza t mp de 15 ani a stat în
şi să se răcească ce cugetă mie rău (213,3.4: parte e delaţiunea, e râua voinţă, în ce Să scie însă d-l Maiorescu, că şi noi fruntea guvernului, el a devenit atât de
Pudefiant, deficianc advarsantes auimae parte e ura, în ce parte e nepriceperea şi suntem vigilenţi şi vom căuta să ne pu urgisit, încât la 1889 a trebuit să se re­
meae; opperiantur opprobrio et ignominia nesocotinţa? In partea m»a, seu în partea nem la adăpost de aceste manopere! tragă. Puterea n’a dat’o însă cu totul din
onorabililor mei adversari?
quaerentes malum meum). Un fapt e cert, că adversarii parti­ manile lui. Sub t6te guvernele de atunci
D. Maiorescu îşi trage originea sa dului naţional-liberal s’au asvîrlit cu multă
„Reacele în loc de „pudor“ (ruşine) şi până acjî, clica tiszaistă a fost cea mai
u
de dincolo de Carpaţl. Bărbaţi însemnaţi turbare în contra mea. Decă a-şl privi
1
şi a se „răci“ în loc de „pudefieri * (a se‘ din familia să au rămas acolo — Episcopul acest fapt numai din punctul de vedere puternică în partida guvernamentală. Mai
ruşina) nu sunt,, decât o grosolană confu- Popasu; alţii, ca venerabilul său părinte, personal, nu rămâne îndoială, că el mă întâii! Banffy s’a nisuit a-se scăpa de ti-
siune a vechii! bulgarului stydfi (pudor) cu au trecut munţii în câmpiile dunărene. D. onorâză. Sunt cine-va, pot cji ce cu mân- szaistî cu prilejul alegerilor din 1896. El
Maiorescu are prin urmare o origine, de driă, de vreme ce bărbaţi de cea mai
11
.„studii (frigus). s’a îngrădit binişor cu recruţi necunoscuţi
care se pote făli şi se şi fălesce. D-sa e mare consideraţie din partidul conservator,
încă un exemplu. „Şi de corn cu un om învăţat, unul din cei mai învăţaţi din­ m’au găsit pe mine în calea lor ca cel mai şi c’o gardă credinciosă, cu aşa numitul
■corn , ceea oe resultă din absoluta neînţe­ tre noi; d-sa e doctor în filosofie şi în principal obstacol. Sunt cine-va, pentru-câ populus Ranffyanus, şi cu ocasii date s’a
u
legere a textului slav: „i ot rogă inoro- drept, profesor de filosofie la Universitatea ura şi violenţa, ce se deslănţuesc în con­ nisuit a respinge influenţa lui Tisza. La
din BucurescI, traducător al lui Schoppen- tra mea dovedesc, că represint o putere în
jă“, căruia îi corăspunde „et a cornibus început Tisza nu avea plăcere de a-se res-
hauer, fost rector de Universitate, membru acestă ţeră, o putere, care m’a adus şi mă
a
unicornuum şi lcal ano JcsQarav răv vrâti pe faţă, deşi scrîşnind din dinţi ve­
r al Academiei Române; d sa e în capul unei menţine aci, unde sunt, şi unde sunt un
jiovohegtxrcov . scole literare nouă, a fost ministrul culte­ obstacol pentru conservatori de-a lua pu­ dea, că rămâne singur: a aşteptat deci
u
(Va urma.) lor şi al instrueţiunei publice de mai multe- terea cu asalt, cum o doresce în momen­ liniştit să-i vie timpul. La totă întâmplarea,.,
orl, e unul din advocaţii cei mai distinşi tele de faţă d-l Maiorescu. sub înrîurirea lui Tisza s’a hotârit Banffy