Page 47 - 1898-12

Nr. 273—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

eă primâscă decisiunile din Ischl şi să le niunii învăţătorilor români gr. or. din acel Austro-Ungaria şi Rusia au devenit mai etc. In partea higienică: Cum să ne ferim
ţină, secrete faţă cu parlamentul, ceea-ce a district pe Z^ele de 5 şi 6 Decemvre v. strînse în timpul din urmă şi că guvernul de tuberculosă sâu oftică? Sfaturi practice
avut ca urmare isbucnirea obstrucţiunei. c. în Sibiiu, a arătat, că ea stă în contra­ din Viena, departe de a ascunde acest fapt, privitâre la arsuri, la otrăviri, la scursorile
Banffy tot mai adânc căc}u în cursă, pănă zicere c’un conclus al sinodului archidie se silesce dimpotrivă a face să iâsă la ivâlă de sânge; Poveţele unui beţiv; Diverse;
când în fine Tisza a fost singurul politic, cesan, prin care din motive de ordine mai în mod accentuat aceste raporturi. Visita Glume etc. etc. — Preţul 25 cr. (cu posta
care a sciut se afle un mod practic de a-şl înaltă, cari privesc conservarea integrităţii din cestiune mai dovedesce, ce valore mare 30 cr.) Se pote procura dela Tipografia
realisa speranţa veche, ca pe fiiul său mai autonomiei bisericescl şi şcolare, s’a hotă- se dă bunelor relaţiunl dintre Austria şi A. Murrşianu, din Braşov.
in verstă să-l vere în cabinet, âr cu tim­ rît a-se abandona sistemul reunilor învă- Rusia.
In Sibiiu a apărut „Călindarul Popo­
pul să 1 pună în fruntea guvernului. Insă ţătorescl şi a rămână pe lângă conferenţele Pruncia şi Germania. ţflarul ru­ rului . Pe lângă partea calendaristică şi
14
dela 1889 încoce numele Tisza a devenit învăţâtorescî prevăciute în statutul organic. u
sesc „ Petersburgskija Vjedomosti oonstată amănuntele obicinuite conţine : Dela 1848
1-
şi mai urgisi , şi revoluţia de palat, al că­ S’a şi respectat acest conclus, căci confe­ cu bucuriă întorsătura favorabilă, ce s'a fă­
rei scop a fost trântirea lui Szilagyi şi pune­ renţele s’au ţinut în regulă. On tote astea cut în timpul din urmă în Francia privi­ (adunarea dela Dumineca Tomii); Andreii!
Mureşianu (cu ilustraţiune); Eu mi-s, esc şi
rea în plan a lui Tisza junior, numai în biroul comitetului central al aminPtei Reu­
tor la raporturile ei faţă cu Germania. Nu­ sunt Român, poesiă de I. Dariu; Ţâră fără
4
parte a succes* . niuni a aflat cu cale să convoce pe mem
mita foie este informată din isvor „pe de­ bătrâni, de Y. A. Urechiă; Doine şi icone
Spune mai departe, că deşi Szilagyi, bri la o adunare generală, âr Consistoriul plin acreditat , cum Zic®) că cestiunea ne­
14
■oare este personă ingrată la curte, nu va a luat convocarea la cunoscinţă. Autorul cesităţii apropierii de Germania nu preo­ din lumea românâscă (poesii popora'e din
tote ţările locuite de Români); Răvaşul
fi chiămat în fruntea guvernului şi cu tâte corespondenţei din cestiune vede într’asta
cupă actualmente numai pressă şi opiniu- nostru (cronica întâmplărilor pe tote te-
că Banffy se bucură încă de încrederea o abatere dela conclusul Sinodului, şi nu
nea publică francesă, ci şi pe politicii şi renele începând din Septemvre 1897 — Sept.
-Coronei, totu-şi nici acâsta încredere, de fără cuvânt şi-a esprimat nedumerirea atât bărbaţii de stat ai Francesilor. Apariţiunea
care face us în abundanţă, nu-1 va pută faţă de Consistoriu, care a luat la cunos- 1898) In partea economică: Cum s’ajun-
acâsta, continuă „Vjedomosti“, trebue ca gem la mai bine? Poveţe (economice şi
ajuta s3 frecă peste imposibilitatea de a oinţă un fapt, ce sta în contrazicere cu un
toţi s’o salute cu bucurie. Cestiunea Elsa- higienice); Derîsetc In text se află vre-o
susţine dualismul în Ungaria alt fel, decât conclus al Sinodului, cât şi faţă de d-nii ţiei-Lotaringiei şi-a pierdut deocamdată în
respectând constituţiunea. In Ungaria nu oonvocatorl Dr. D. P. Barcianu şi A. Ga- 18 ilustraţiunl, între cari unele mai ales,
Francia importanţa ei de primul rang; pu­ cari represintă ţărani şi ţărance române,
se pote închipui absolutism ascuns — de lea, cari prin acâstă convocare de o parte
terile de pe uscat şi-au transpus activitatea sunt frumose şi bine succese. Preţul 20 cr.
geba ţine bătrânul Tisza decisiunea celor au desconsiderat gravele motive, pentru
politicei lor externe pe terenul coloniilor, (cu costa 25 cr.) Editura „Tipografia în
14
laşi pe sema stării afară de lege. cari Sinodul s’a văcjut silit a părăsi siste­
unde Francia pote progresa umăr la umăr Sibiiu.
mul reuniunilor, de alta au aruncat o nouă cu Germania. Rusia la rândul său — în­
sarcină asupra epitropiilor parochiale, de a cheie fjiarul rusesc — va sprijini din tăte Alt călind ar, întocmit cu deosebită pri­
SC1RLLE DILEi. mai provedâ odată pe învăţători cu diurne puterile apropierea dintre cei doi rivali pu­ vire la ţăranul agricultor, a apărut la Bu-
14
şi pauşal de călătoria. ternici, căci pe calea acâsta problema păcii otrescl tot sub titlul „Călindarul Plugarului .
- 11 (23) Decern zre.
Acestea fiind vederile autorului co­ şi planul de desarmare al Ţarului se pote Acesta e întocmit de d-1 Dr. Maximilian
Regele şi Regina României pentru să­ respondenţei publicate în f^iarul nostru, tre­ Popovicl, chimist-agronom. In partea li­
raci. Maj. Lor Regele şi Regina României buia, ca cei interesaţi să caute a linişti realisa cât mai curând. Espunerile diarului terată şi economică aflăm următorele scri­
rusesc se contraZ'c puţin cu constatările
au ordonat, să se dea din casseta lor par­ publicul într’un chip său într’altul, even­ ce le-a făcut în urmă împăratul Wilhelm eri mai mari: Pietrile Dâmnei, de Carmen
ticulară suma de 30,000 lei pentru a fi tual a dovedi, că vederile corespondentu­ în apreciarea situaţiunei politice universale Sylva: îngrăşăminte chemice ; Economia vi­
■distribuită de sărbătorile Crăciunului po- lui sunt neîntemeiate. Zicând, că tocmai în timpul din urmă s’a telor, de A. Furtună (18 pag.); Pacostea
pulaţiunei sărace din Bucnrescî, Iaşi şi In loc de-a fi procedat astfel, după produs contraste pronunţate, cari uşor pot beuturilor alcooholiee de L. Tolstoi; Po-
Craiova. noi singura cale corectă şi leală, s’a stors să ducă la o decisiune, adecă la răsboih. mologiă(un tractat de 16 pag.) de I. Ha-
un conclus al adunărei „Reuniunei învăţă­ şeganu; Podgoriile nâstre de M. Popovicl;
Libertatea de pressă în Serbia- De
14
când în Serbia s’a adus noua lege de pressă, torilor gr. or. din districtul Sibiiului , ţi Prinţul Nichita la Sofia. In capi­ Cultura viţelor americane altoite, de P.
ar
confiscările Z' ®lor şi arestarea redactori­ nută în B şi 6 Dec. a. o., prin care „adu­ tala bulgară se fac mari pregătiri în vede­ Glodeanu; O poveste de A. Pann; Tech-
narea generală votâză cu unanimitate iubi­ rea visitei, ce o va face prinţul Nichita al nologiă (fabricaţiunile oţetului, vin de fructe
lor este la ordinea dilei. In Serbia sunt
interdise acjî tote foile sârbesc! din Unga­ tului şi valorosului ei preşedinte, d-lui Da- Muntenegrului la curtea bulgară. E vorba, de M. Poprviol); Uscarea prunelor, de M.
14
ria, cu tote acestea ele sunt contrabandate niil P. Barcianu, deplină încredere .., âr ca după anul nou principele muntenegrin Popovicl; Grăunţele, de Tolstoi; Apicul­
u
pe ascuns. „Zastava din Neoplanta este în ce privesca pe autorul corespondenţei se reîntorcă principelui Ferdinand visita tura, de M. Popovicl. Urmăză alte poveţe
demult proscrisă, şi de se întâmplă ca publicate de noi, „considerând, că cele ce i o făcuse acesta câteva luni înainte la economice etc. Preţul 50 cr. (cu posta 55
cine-va să fiă prins cu răspândirea ei pe scrise sunt neadevăruri, insinuări, ponegriri Oetinje. De sigur, că şi cu prilejul acestei cr.) Acest călindar se pâte procura dela
11
toritor sârbesc, este forte aspru pedepsit. şi calumnii pScătose, isvorîte sigur din o întrevederi între cei doi principi din Bal­ librăria „Ciurcu din Braşov.
De curând s’a întâmplat, că redactorul dela inimă pătimaşă, adunarea generală declară, cani se vor pronunţa toaste şi se vor face In editura librăriei W. Krafft din Si­
Mali Journal din Belgrad a primit un că este subdemnitatea sa a sta de vorbă în manifestaţiunl menite a pune în lumină 14
14
fl biiu a mai apărut: „Călindarul Săteanului ,
pachet din Neoplanta. La posta principală detailat cu respectivul autor-calumniator viuă alianţa de mult bucinată între Bul­ care însă afară de părţile calendaristice,
din Belgrad pachetul a fost desfăcut şi din... tufă al nefericitului ar ti cui". garia şi Muntenegru sub scutul şi înaltul de anuuţurl şi reclame conţine numai vre-o
1
s’au aflat în el esemplare din „Zastava* . Ei bine, prin acest conclus, — ce protectorat al Ţarului rusesc. 10 pagine cu materiă literară şi economică
Judecătoria a pornit imediat cercetarea ni-l’au trimis d-nii învăţături I. Bratu, Ma- Congresul macedonean, care s’a (Badea Nicolae, de Maria Cioban; Poesii
contra redactorului Zavics dela „Mali Jour­ niu Lungu şi D. Mosora drept „întâmpi­ ţinut mai în urmă în Sofia, a decis să tri­ poporale; poveţe economice şi practice)
14
14
nal" şi în sensul nouăi legi de pressă la nare , „din însărcinarea membrilor numi­ mită marilor puteri un memoriu asupra ces- La urmă ceva umoristic In text 5 ilustra­
osândit la 1 an închisdre, deşi dovedise, că tei reuniuni — convocatorii adunării, pre tiunei macedonene. Memoriul acesta a fost ţiunl. Preţul 17 cr. (cu posta 20 cr.)
el n’a comandat pachetul în Neoplanta. cum se vede, se cred dispensaţi de-a mai tipărit Zil®l® trecute şi în curând el va fi
răspunde la observările seriose ale autoru­ Tot în editura librăriei W. Kraft din
Ernă în Neapol. Din Neapol sosesc lui corespondenţei publicate de noi. distribuit marilor ambasadori din Constau- Sibiiu a apărut cu litere cirile „Calendariul
soiri aprâpe de necredut. Oraşul palmilor tinopol. Comitetul revoluţionar macedonean pe anul de obşte 1899. Anul 57. Conţine
u
Ar fi prea curios, dâcă printr’o sim­
şi al florilor este acoperit de zăpadă, un a mai decis, că cu începutul anului viitor Sfatu:! pentru economi; Ceva despre în­
plă manifestare de plăcere ori neplăcere, ar
fenomen al naturei pote mult mai deose­ să edea un Z> - Comitetul crede, că acum grijirile, ce trebue date copiilor în anul
de încredere ori neîncredere, facă-se
bit, decât erupţiunea Vesuvului. S’a în­ după-ce s’a resolvat cestiunea Cretei, a so­ dintâih; Ceva despre guuoih şi îngrijirea
ea prin ori şi cine, în orî-ce mod şi ori
tâmplat chiar minunea, că trei omeni să sit timpul, ca reformele macedonene să fie lui; Mijloc pentru stîrpirea filoxerei; Re­
oât de vehement, s’ar pute deschide uşiţă
îngheţe de frig în Neapol. De oând Vesu- storse cu buna, ori dâcă nu cu forţa dela gele Matia şi baba Paraşca, de Rădulescu
de scăpare dinaintea responsabilităţii pen­
vul a îngropat în lavă Pompej, o astfel de Turcia. In decursul acestei ierni, comitetul Niger; orele isteţ; Urmâză vreo patru
tru faptele reale sâvîrşite. Cu acâstă mo­
minune nu s’a mai întâmplat în renumitul va pune la cale o mare agitaţiune în di­ poesii de autori moderni, er la urmă glu­
dalitate ar fi prea uşor pentru ori şi cine
■oraş al Italiei. recţia acâsta, âr la primăvară, eventual, va me, poveţe practice. In text două ilustra­
de a se justifioa faţă cu orî-ce greşâlă.
păşi pe terenul faptelor. ţiunl umoristice. Preţul 25 cr. (cu posta
Sinucidere în biserică. In cronica si­ N’a întrebat nimenea, dâcă adunarea
30 cr.)
nuciderilor este unică în felul ei aceea, care d-lor învăţători din districtul Sibiiului îşi
14
s’a întâmplat alaltăerl în biserica catolică ţine de demnitate, ori de „subdemnitate Călindare pe anul 1899. Altădată vom anunţa călindarele die­
cezane şi pentru familie, ce ni-au mai sosit
din Dobriţin. Sub decursul serviciului divin a sta de vorbă cu autorul corespondenţei,
Dintre călindarele românescl apărute la Redacţiă.
un individ, numit Andreiă Hancsinetz, un ci Gestiunea era să se dovedâscă, dâcă şi
pe cnul 1899, avem pănă acum înaintea
biet muncitor de 32 ani, şl-a tras un glonţ întru cât constatările dânsului sunt înte­
nostră următorele:
de revolver. Biserica a fost închisă ime­ meiate ori nu. A constata, că prooederea I L i t e r a t u r ă .
Intre călindarele întocmai cu deo­
diat, şi numai după o nouă sfinţire va fi convocatorilor a stat în contradicere cu un Minunate sunt pentru popor scrierile
deschisă. conclus al Sinodului, es^-e ore „neadevăr", sebită considerare la trebuinţele poporului fericitului !oan Creangă, cari conţin cele
nostru a apărut: în Braşov „Călindarul Piu
14
14
14
„insinuare , „ponegrire , „calumniă etc. ? mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc.
0 dresatdre de fiară sfâşiată. Visita- garului . Pe lângă partea calendaristică şi N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici
u
torii menageriei Vinella din Bruxella, după Conclusul menţionatei adunări, deşi alte cate şi amănunte obicinuite, conţine dintr’un sat, în care esistă cetitori români,
cum se telegrafeză de-acolo, au fost dilele s’a făcut atâta reclam cu el prin foile portretul şi biografia lui Bărnuţiu; din par­ căci ele procură cetitorului nu numai forte
acestea martorii unei scene grozave. O nostre, nu 1 putem considera deci ca în­ tea literEră şi economică remarcăm : Calea plăcute momente de petrecere, der îi dau
leoică, după-ce dresatorea a terminat cu tâmpinare, cu atât mai puţin ca o rectifi catră fericire din opere alese de Franklin şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote
scrierile la olaltă costă numai 1 fi. trimise
producţiunile, s’a înfuriat şi a sărit asupra care, ci el este o simplă declaraţiune fără (Lenea, îngrijirea, cruţarea, luxul etc.); francat şi se pot căpăta la tipografia „A.
ei, înfigându-şî ghiarele în carnea ei şi de valore, îu ce privesce cuprinsul cores­ Plugar româu, poesiă de I. Neniţescu ; Scri- Mureşianu în Braşov.
11
sfăşiându-o în bucăţi. Privitorii, cuprinşi de pondenţei publicate în foia nostră. sorea ieroglifică a Egiptenilor şi scrisorea
groză, grăbiră care de care mai în grabă cu litere; Rada, poesiă de G. Coşbuc; *
spre uşă, aşa că din causa îmbulzelei mari Punguţa cu doi bani, poveste de I. Crean­ „Pintea Viteazultradiţiunî, le­
Revistă externă. gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Rcte-
mulţi au suferit contusiunţ. gă; O scrisore despre Isus Christos; Ji­
ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com­
Rusia şi Austria. „Neue fr. Presse danul călare, Ipoesiă de T. Speranţă. Pri­ pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
a
relevâză importanţa visitei Maj. Sale mo- vitor la economiă mai găsim următorii ar- se cuprind forte interesante tradiţiunî şi
Reuniuni, ori conferenţe?
narchului Franoisc Iosif I. la contele Kap- ticull: Plugăritul şi rotaţiunile; Tăciunile istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
blat Pintea. Se află de vânZare la tipo­
In nr. 266 dela 4 (16) Dec. c. al fo- nist, ambasadorul rusesc la Viena, făcută de grâu; Mohorul; Gunoiul verde; Maşina
14
grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au­
iei nostre a apărut sub titlul de mai sus din incidentul onomasticei Ţarului Nicolae. de secerat; întrebuinţarea vacilor la lucru; torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
-o corespondenţă din districtul Sibiiului. Fâia vienesă Zice, că acâsta visitâ pare a Coşii vitelor; Ciuma porcilor, Pomele posta 23 cr.).
Autorul, vorbind despre convocarea Reu­ confirma credinţa, că raporturile dintre vermănose ; Păstrare a legumelor peste iâmă