Page 5 - 1898-12
P. 5
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese înecare ţi.
Âduiiiiistratiimea şi Tipografia. ADonamente pentru Austro-Dnzaria:
BRAŞOV) .piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI-, po sdse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 8 fl. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şAse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
0INISTRAŢIUNE in Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la ti5te ofi-
In Yiena: Bl. Dukes Naclif. oiele poştale din întru şi din
Hax Augonfold 4. Emerloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Ilolnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
er, Ekstoin Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
Surg; Harolyl 4 Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond po o colonii 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu ^ " C J L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 bani. — Atăt abo
RECLAME po pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 264. Braşov, Miercuri 2 (14) Decemvre. 1 8 9 8 .
Corona şi guvernul. adeveri tăte acestea, resultatul au ghiari, c^ce numita fdie, se unesc tare al partidelor unite[ din oposiţie. Au
dienţei păte fi considerat ca o de- într’un punct pe deplin: ei se amă vorbit Francisc Kossuth, contele Albert
Din mai multe părţi se vestesce, cisiune a Corănei în favărea guver gesc cu desevîrşire asupra disposi- Apponyi şi abatele Molnar, combătând câ-
că ministrul-preşedinte Banffy a fost nului Banffy. Deja oposiţia e pregă ţiunei poporaţiunei, creiţend, că dis- teşl trei energic proiectul lui Tisza. După
fhrte graţios primit de cătră Majes- tită a întîmpina o resistenţa de-o posiţiunea din cercul reatrîns al ade. vorbirile celor trei oratori de frunte s’a
tatea Sa în audienţa, ce a avut’o energiă extra-ordinară din partea renţilor lor este tot-odată şi disposi- cetit manifestul, care fu primit cu mare în
Duminecă la Viena. Nu numai ra guvernului. La acesta a contribuit ţiunea poporaţiunei; precum dmenii sufleţire, hotărînd totodată sâ-1 tipărescă şi
porturile foilor ofîcidse, dâr şi cele şi soirea sosită din Agram, că de cugetători în Ungaria nu vor se scie răspândăscă în ţără.
sosite din isvor Deofîcios constată, putaţii croaţi guvernamentali totu-şî nimic de-o dictatură a lui Kossuth, Manifestul, care este adresat „naţiu-
că br. Banffy s’a întors dela Viena vor subscrie în cele din urmă pro tocmai aşa poporaţiunea sătulă de nei“, constată deja la început, că consti
acasă aducend cu sine încrederea iectul de lege al lui Tisza. lupte din Austria, nu vre se scie tuţia maghiară este în pericul, este atacată
Coronei din nou manifestată. Dăcă au făcut obiecţiunî, causa nimic de terorismul unui Schdnerer. în rădăcinile ei vitale aoăstă preţiosă insti
Se (jice, că Majestatea Sa şî-a a fost, că nu vor se-1 subscrie ca F6ia berlinesă esclamă în fine: tuţie de cătră partida liberală în unire cu
arătat indignarea faţă cu atitudinea membrii ai clubului liberal din Bu „Obstrucţioniştii din Austria şi Un guvernul. Partidele din oposiţie îşi împli
obstruc-ţioniştilor din dietă şi asigu dapesta, ci numai ca membrii ai garia fac numai şcdlă pentrn abso nesc dăr o datorie, când la lumina prin
rând pe ministrul-preşedinte de în clubului majorităţii croate din Agram. lutismul făţiş, ori mascat, pe care cipiilor lor, arată asupra periculului ame
crederea sa, a cjis, că cu ori ce preţ A fost der, esclamă cu amărăciune mii de dmenî sunt aplecat! a-1 saluta ninţător; datoria acăsta nu şl-o pot însă
trebue se resiste obstrucţiunei. Se foile oposiţionale, numai o ilusiă a în tăcere, alţii înse deja cu totul pe împlini acum decât pe calea protestărei,
mai cjice, că monarckul a încuviin crede, că Croaţii guvernamentali vor faţă, ca o mântuire . deore-ce dieta este amânată şi ele sunt
14
ţat tbte propunerile lui Banffy cu protesta pănă la sfirşit în contra astfel despoiate de prilejul de a arăta asu
privire la măsurile, ce guvernul vo- legei Tisza. pra periculului în decursul desbaterilor par
e8oe a-le lua. . Aşa-dăr luptă înverşunată pe Evenimentele dilei în Ungaria. lamentare.
In faţa acestor scirî, foile opo- tdtă linia în contra obstrucţionişti- Face amintire apoi despre adresa
siţionaie, punend înainte manifestul lor. Acăsta este, precum se vede, Banffy la Viena. Audienţa ce a dat’o oposiţiei, în care s’a arătat, că majoritatea
cu care s’a adresat oposiţiunea reu devisa cercurilor hotărîtbre din Viena, monarchnl Duminecă ministrului-preşedinte ce sprijinesce guvernul s’a format pe calea
44
nită maghiară „cătră naţiune , sus ba se pare, că şi a celor din Berlin. Banffy în Viena, a atras asupră i privirile alegerilor ilicite. Faptul acesta nu numai
ţin cu mai mare aplomb ca ma- Cei din Germania doresc, în intere tuturor cercurilor politice din monarchie. că nu s’a combătut, oi dimpotrivă s’a con
înainte, că în curend se va încinge sul chiar al alianţei cu monarchia Despre aoăstă audienţă nu s’a dat buletin statat chiar prin declaraţiunl ministeriale.
un groznie resboiu politic, aşa că nostră, se se dasfăşure tdte în pace oficios, care ar vărsa lumină asupra celor In consecenţă guvernul a refusat orl-ce
ceea ce a fost pănă acuma se p6te şi se se încheie pactul, consacrân- ce s’au vorbit şi hotărît. Oficiăsele ungu- lămuriri asupra planurilor sale; efectele
considera numai ca o introducere, du-se ast-fel din nou unitatea eco resolspun numai atâta, că ministrul-preşe acestei inparlamentare atitudini au fost
ba mai mult: unul din c}' l P* nomică a mrmarchiei austro-ungare. dinte a fost forte graţios primit de cătră potenţate prin declaraţiunl din partea ade
are e a
ponyiste afirmând, că Banffy se în Cercurile oficiale conservative Majestsiea Sa, Egyetfrids ce l’am primit renţilor guvernului, din cari se putea de
u
v
tărea triumfător dela Viena, în po germane se tem de isbucnirea re- acjî susţine, că Banffy a telegrafat din duce, că guvernul este gata a jertfi inte
sesiunea deplinei şi nestrămutatei peţită a obstrucţiei în Austria, căci Viena ministrului-preăedinte Lukacs, că resele de viaţă ale patriei, er din pricina
încrederi a Majestăţii Sale, esclamă- prin acăsta cred, că B’ar întări nu monarchul ar fi primit tdte propunerile gu acăsta nu se infiorăză nici de călcări de
„Corăna încă nu s’a espus nicî-o: mai posiţia partidelor slave şi !i-s’ar vernului. N’a putut fi deci vorba nici de lege, nici de sguduirea baselor constitu
dată aşa ca acum“. da posibilitatea de-a atribui Germa dimisiune, nici de disolvarea corpului le ţionale.
Numita f’ăiă crede, că după ce nilor tdtă vina pentru nimicirea par gislativ. Soirile acestea, firesce, au produs In astfel de împrejurări — continuă
oficioşii şi semi-oficioşii bucină în lamentarismului în Austria. De mare bucurie îu cercurile guvernamentale, manifestul — guvernul a cerut dela cameră
lume, că Majestatea Sa s’a esprimat aceea „Kreuzzeitung se plânge, că cari au primit astfel nou dor de a lupta indemnitatea de 4 luni, adecă a cerut un
44
înaintea lui Banffy indignat de une stânga austriacă s’a molipsit din în contra oposiţiei din dietă pentru a duce mijloc de a pute guverna şi mai departe.
le şi revoltat de altele, ministrul- nou de obstrucţiune dela oposiţiu- în deplinire planurile guvernului. Partidele din oposiţie însă au luptat ener
preşedinte a primit chiar împuter nea maghiară şi că e hotărîtă Protestul oposiţiei unite. Partidele gic şi statornio, ca dieta să nu dea guver
nicirea, ca se aducă în publicitate a împedeca cu tactica de mai înainte oposiţionale din dietă au ţinut Duminecă nului indemnitatea cerută. Tot oposiţiei îi
acele amănunte ale audienţei, pen- votarea proiectelor de lege privitore o conferenţă comună, la care au luat parte revine rosponsabilitatea, ca guvernul să
tru-ca se încurageze şirurile sdrun- la soluţiunea provisorică a dificul peste 100 de membri. nu-şl potă realisa planurile sale anticonsti
cinate ale credincioşilor guvernului. tăţilor în cestiunea pactului. In conferenţă acesta Gyory Elek a tuţionale şi oposiţia ia asupră-şl, cu fruntea
Fără îndoălă, că decă se vor Obstrucţioniştii austriac! şi ma supus spre opinare manifestul de protes înălţată, acăstă răspundere.
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. îl numesce Venus, său piectăză pe admirabil Venerile lui Tizian sunt aceleaşi, ca esprime visurile unui suflet sbuciumat, ci
de frumăsa Veneţiancă, care să îmbracă, şi cele ale măestrilor săi antici. Cât de ad pentru-ca faţa să nu aibă absolut nici o
portretului acestuia îi dă numele de Flora. mirabil e epitetul de „marmoră caldă pe espresie, ci să fiă numai frumosă, potenţat
14
E caracteristic faptul acesta. care i-1 dă Eminescu unei Venerl medi- de frumăsă prin pleăpele acelea grele şi
Scrisori din Italia. Ceea ce caută Tizian, e frumosul. Şi ceice, seu capitoline! ? Der marmora nu e întunecate, prin genele cele lungi şi ar
încălzită de sufletul acestor femei, din cuite, pentru-ca să potă capul să se ra-
Nenumitei prietine. ca şi Michelangelo îl găsesce concentrat în
trupul omenesc. Dăr pe el nu-1 încântă, ca lăuntrul lor, ci numai de frumseţa lor es- zime de un braţ rotund (care de alt-cum
ltaffael şi contimpuranii.
pe acesta, musculatura trupului de bărbat, terioră, de acei umeri rotunji, de acele nu-i de loc proporţionat, fiind după pă-
(Urmare). ci rotunzăla molatică a liniilor, cari con- braţe desâvîrşite, de acel sîn încântător, reera mea prea gos, precum la Flora bra
de acea frumseţe, care turnată în marmoră, ţul drept e prea subţire). —
Tiziano Vecceli da Cadore (1477—1476) turăză trupul de femeiă. Pe el acest frumos
a dat formă acestor Venerl.
stă aprăpe singur între contimpuranii îl îndestulesce pe deplin, idei şi sentimente Dăr dăcă Tizian e cu predilecţie por
săi, şi opurile lui au mai multă asămănare el nu caută. Când vede o fată frumăsă, el Tot aşa sunt şi cele două Venerl' ale tretist, asta nu vră să cjică, că e stăpân
cu ale olandesului Rubens, decât cu ale e încântat de frumseţa ei, şi mai mult nu lui Tizian, cea de Urbino şi cea eu Amor. numa pe acest tărâm. De asta nu se va
;
pictorilor italieni. Tizian e un portretist de vrea să vadă, decât numai acăstă frumseţe. In faţa lor nu afli nici o espresie, căută îndoi o clipă cel-ce vede pe Assunta din
primul rang; - şi ajunge să seim acăsta, Nu caută să cunăscă sufletul ei, nu aştăptă tura ochilor lor e îndeferentă, gura lor în Veneţia.
pentru-ca să pricepem cât de mare e deo clipa aceea, când vre-o bucurie său supă chisă nu se desface, ca să-ţi vorbăscă, nici Uite-o pe femeea dumnecjee înălţân-
sebirea între el şi Raffael. Şi nu numai rare mare să aducă în trăsurile feţei ei nu se întredeschide măcar pentru-ca în dn-se la cer. De sus se răspândesce o lu
când pictăză portrete, ci şi în celelalte espresia firei acelei fete, ci singura lui tremuratul aerului din jurul colţurilor gurei mină atât de orbităre, încât cetele de ân-
tablouri ale sale, Tizian e portretist. Raf grijă e, ca să afle acea posiţie pentru mo să fiă întipărită patima dorului de sărutat. gerl luminate astfel abia să văd presărate
fael a săvîrşit idealele madone, Tizian pio- delul său, în care frumseţa să-i, iasă mai Tot astfel Flora putea fi cu acelaşi drept cu aur. Şi nevinovăţia, curăţenia de pe
14
tăză cele două Venerl din Tribuna Flo mult la ivălâ. De aceea e Tizian portretist numită „frumseţe italiană , său „domnişăra feţele tuturor acestor ângeraşl se oglindâză
renţei, renumitul cap al Venerei, care dăr bun, de aceea îl vedem zugrăvind mai X.“, căci alt-ceva decât frumseţă ea nu ărâşl pe faţa preacuratei feciăre. Atât e
me şi Flora. Raffael împrumută dela sute multe Venerl, decât madone. Venus, femeia vrea se represinte. de naivă faţa acăsta, atât de simplă întru
de femei acele însuşiri, pe cari le întru- asta cu puţin suflet şi cu multă frumseţe, Espresia aoăsta vagă, său şi mai bine primirea cinstei, de care n’a mai fost îm
nesce în faţa dumnecjescei mume, lui Tizian personificarea frumseţei însăşi, — ătă un cjis, lipsa acăsta de espresie, e mai vădită părtăşit om pe lume, încât simţi, că nu păte
îi stă model frumăsa Eleonora Gonzaga, subiect pentru oare nicl-odată nu s’ar fi în acel cap de Venere ce dărme, pe care înţelege cum ea femeiă, să fiă chemată în
nevasta ducelui de Urbino Francesco Maria putut încălcji Raffael şi pe care îl aflăm de dăcă îl vecii odată, nu-1 mai uiţi. Ea nu treimea dumnezeiască. Un moment, când
della Rovere, şi când portretul e gata, el atâtea ori prelucrat de Tizian. dărme pentru-ca în trăsurile feţei ei să se „mintea-ţl stă pa loc şi numai inima cu-
11
