Page 50 - 1898-12
P. 50
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 274 -1898.
In şirul luptei s’a aruncat şi înse l’au primit cu recela şi neîncre Este cunoscut tuturor, că în Interpelaţia s’a predat ministrului pre
Szilagyi, fostul preşedinte al dietei. dere, din pricină, că nu ved în prin Roma a fost convocat un aşa cjis şedinte.
El a adresat o serisore cătră alegă ţul George pe omul, care va scii să Congres internaţional în contra anar-
torii sei din Pojun, în care a osân le mulţămescă dorinţele lor. Nu nu chismului, ce-1 plănuise guvernul ita Dela serbarea jubilară din Şimieu.
dit cu puternice argumente arbitrara mai Mohamedanii din Creta, ci în lian din incidentul asasinărei împe-
procedură a guvernului şi a înfăţi suşi guvernul din Constantinopo? a rătesei-regine Elisabeta la Geneva. Intre numărosele felicitări, ce vene
şat proiectul lui Tisza, ca culmea întâmpinat cu neplăcere numirea Tote statele din Europa şi-au tri rabilul vicariu al Silvaniei Alimpiu. Bar-
tuturor relelor. prinţului George la postul de guver mis delegaţii lor la acest Congres. boloviciii, le-a primit cu ocasiunea jubileului
Ce o se iese din tote acestea ? nator. Turcia vede în acesta numire Lucrările lui au durat mai multe de 25 de ani, de când funcţionâză ca vi-
Unele gazete din Peşta umplu lu o înjosire a ei şi o ştirbire a suve septemânî, der pănă acum fârte pu carifi, a fost şi una din partea Reuniunei
mea cu soiri de sensaţie despre pla ranităţii sale. Der ori îi place, ori ţin se scie, ce a hotărît. Din Roma învăţătorilor români Sălăgeni. La salutarea
nurile, ce le ar fi avend Banffy. Ele nu, ea a trebuit se înghită acâsta vine soirea, că Congresul ar fi decis deputaţiunei acestei reuniuni, rostită prin
cjie, că în cabinetul lui se pregătesce amară pilulă. de-a organisa un oficiu poliţienesc d-1 învăţător OUcanu, vicarul jubilant răs
un manifest, ce Maj. Sa monarchul Din Canea, oraş de frunte în internaţional, care se urmărâscă sta punse arătând învăţătorilor, că ei prin
îl va da cătră tbte poporele din Creta, se vestesce, că prinţul George tornic cu ochî vii pe anarchişti şi grâua, dâr mărâţa lor chiămare representă
ţâră în limba fiă-cărui popor, în care a dat un manifest cătră poporaţiune, mişcarea lor şi se facă raport anual pe Mântuitorul Isus, precum şi interesele
se vor înşira măsurile prin cari dela în care noul guvernator îşî esprimă cătră guvernele statelor. A mai de şi viitorul poporului român ţăran. „Mare şi
anul nou vor fi a-se încassa dările speranţa, că îi va succede opera de cis reglementarea gazetăriei anar- greu de lucrat este ogorul cultural al na-
44
şi a-se da recrut! noi pentru ar împăciuire, decă ordinele lui vor fi chiste, între marginile prescrise de le ţiunei române, încredinţat mnneei d-vostre ,
mată. Şi se mai cfice, că şoptitorul împlinite. Din parte i prinţul făgă- gile singuraticelor state. pentru-că este înţelonit de suferinţele şi
acestui manifest este ârăş! viclenul duesee, că-şî va pune tote puterile învârtoşat de durerile crunte şi lacrimile
vulpoiu Tisza, care s’a legat se ţină minţii şi inimii întru fericirea şi unui popor, cari secuii întregi 'a suspinat
pe Banffy, pănă va pregăti bine ca bunăstarea poporului, deşi scie, că O interpelaţie în dicta un- sub sclavagiul umilitor. Dâr celui ce crede,
lea fiiului seu mai vârstnic la gu în calea lui se ridică mar! piedecî glBcescă. Românii din comitatul Aradu sperâzâ în Dumnedeu şi în viitorul nâmului
vern. Cu alte cuvinte, guvernul vrâ şi greutăţi. lui au hotârît să ţină câte-va adunări po său, celui ce-şl iubesce nâmul şi pe Dum-
se folosâscă şi acesta ultimă armă Nu se pbte soi, dâcă prinţul porale, în cai'I între altele să protesteze mneejeu, tâte-i sunt cu putinţă; acela nu
pentru a-şî mântui cum va puterea. George va fi în stare de a cores contra hotărîrei aduse de congregaţia din cunâsce greutăţi, nu suut stavile, nu mi-
Atunci ar fi venit şi asupra Unga punde aşteptărilor, ce se pun în per- Arad, ca banii furaţi de faimosul Krivany seriă, — dise încărunţitul vicarih. Aţi arborat
în fruntea corpului invăţătoresc drapelul
riei absolutismul de mult presimţit. sâna lui. Puterile fac cu el aşa cfi- să-i plătâseă comunele prin arunc. Iu urma
„Reuniunei învăţătorilor români sălăgeni .
44
Se văietă şi se plâng Ungurii de când o probă. Ele îşî vor retrage acâsta s’a concbiămat în cercul electoral
Grupaţi-vă în jurul acestui stindard...
acest absolutism — der ce Ore a corăbiile din Creta, cel mult îşî vor al Şiriei pe (fi *'' de 2 Decemvre o adu
11
Naţiunea v’a născut între dureri, biserica
fost pănă acum sub stăpânirea de lăsa în apele insulei câte-o corabiă, nare. Acâsta însă a fost oprită. Atunci cei
80 anî şi mai bine a maghiarismu ca la cas de lipsă se stea în ajuto ce veniseră să ia parte la adunare, au adre între suspinurl. Aceste două mame cu drep
lui, dâcă nu cel mai grosolan ab rul guvernatorului, numit de altfel sat Majestăţii Sale o telegramă de omagiu, tul pretind dela voi să nu le părăsiţi...
solutism îmbrăcat în forme aşa efise cu terminul oficios: „comisar su în care s’au plâns şi asupra oprirei. Tele Iubirea de biserică, neam şi patriă sădiţi-o
44
44
„constituţionale ungurescî? prem . Se crede, că acâsta resolvare grama a fost confiscată la oficiul telegra în inimile generaţiunei fragede, a căreia
crescere vă este încredinţată spre croirea
Etă unde au ajuns lucrurile sub a ce3tiunei cretane este numai pro- fic. Atunci convocatorii adunării au tri-
unui viitor mai senin iubitului popor ro
regimul nedrept, volnic şi asupritor al visorie, de-6re-ce se prevede, că în mis’o lui Dr. Lueger, primarului Vienei, cu
44
mân ...
egemoniei maghiare. Ungurii ser- cele din urmă Creta va fi alăturată rugarea să-o comunice la locul prea înalt.
&
beză mâne nascerea Mântuitorului la Grecia. Turcia mai ales se teme Lueger a primit’o şi a răspuns, că bucu
La felicitarea d-lui A. Cosma, care
lumii, care a venit pe pământ se mult de acâsta, din care causă ea ros va face întrebuinţare de ea la timp
l’a salutat în numele fruntaşilor şi popo
aducă pace şi bună învoire între este fârte supărată, cum am cjis, de potrivit.
omeni. Serbarea acâsta îi află la modul cum s’a făcut deocamdată împrejurarea acâsta a dat prilegiu rului român din Şimieu, jubilantul răspunse
culme nepăciuiţi între sine, îi ordine în insulă. unuia dintre stângacii din dietă, cu nu arătând meritele, ce biserica le are pentru
află în vârtejul celor mai esacerbate * mele Picliler, să adreseze în şedinţa de alal- neamul şi poporul nostru, „oonservându-i
lupte interibre. Nu li-ar strica de tăerl a dietei o interpelaţie cătră ministrul- legea, ritul, datinele străbune, limba şi nu*
s’ar gândi puţin, că pbte sunt osândă Intre Francia Şi Italia pare a-se preşadinte Banffy în oare îl întrâbă : De mele, ce-i pârtă eu fală pănă acjî, pentru-că
dela JDumnecjeu pe capul lor aceste pregăti o apropiere, din punct de are cunoscinţă, că Românii au vrut să ţină l’a ereejit dela Roma străbună, şi un neam
lupte, pentru nedreptăţile şi prigo- vedere politic de cea mai mare în adunare în Siria ? scie că fisolgăbirăul Pani fără de nume nimic nu valorâză. Poporul
rile, ce le-au făcut şi le fac nemuri semnătate. Numai de curând s’a în a oprit adunarea? scie, că arangiatorii a născut, âr biserica a crescut pe fruntaşii
cheiat un tractat comercial între
lor, cu cari sbrtea i-a lăsat se fiă adunării, ocolind formele constituţionale, poporului. Toţi aceştia împreună trebue să
împreună. cele doue ţerî surorî, care a făcut au trimis o petiţie cătră Maj. Sa în Yiena, lucreze. Inteligenţa (fruntaşii) să îmbră
* pretutindeni impresiunea, că însemnă ţişeze cu totă căldura inimei pe poporul
un fel de introducere la o viitore pe care au voit să i-o predâ prin Dr. Lueger,
Cestiunea insulei Creta, din a primarul Vienei ? în fine scie ministrul pre din care a eşit, âr poporul să urmeze in
cărei pricină s’a întâmplat resboiul apropiere politică formală. Acum în şedinte, că printr’o telegramă ce s’a publi teligenţei în nâptea întunecâsă a întâm
Paris se fac mari pregătiri, ca pre
dintre Turcia şi Grecia, a ajuns cu cat în fâia română din Arad Dr. Lueger plărilor, pentru-că poporul, care nu ascultă
şedintele republicei francese se mârgă
chiu cu vai se fiă resolvată de ma s’a esprimat, că e înclinat a face acâsta? de sfaturile cărturarilor săi, îşi perde ţinta,
rile puteri europene. Seim, că aceste în Sardinia, unde regele Italiei Urn- După tote acestea — cjise interpelantul — şi rătăcind dela calea mântuirei sale. se
puteri au numit la înaltul post de berto va face o visită. Ocasia acâsta ce are de gând a întreprinde ministrul- cufundă în noianul nimicirei perdendu-şl
o folosesce capul Franciei, ea se’şî
44
guvernator al Cretei pe prinţul gre facă îndatoririle sale de curtoasie preşedinte faţă cu subscriitorii petiţiunei şi legea, limba şi chiar numele ce-1 pârtă ...
cesc George. Numirea lui a trecut faţă cu Dr. Lueger? *
prin mari greutăţi şi piedeci, ea înse faţă cu regele Umberto, care-i fă In vorbirea sa „nâoşul Maghiar La salutarea clerului sătmărean, oare
44
totuşi s’a făcut, sprijinită mai ales cuse o visită la Nizza. Preşedintele Pichler ş’a vărsat tot focul asupra lui Lue l’a felicitat prin graiul d-lui Dr. Felioian
de Rusia. Prinţul George a şi sosit Faure va merge în Sardinia cu o ger numindu-1 „om mârşav şi josnic şi Bran, vicariu în părţile sătmărene (diecesa
44
escadră (flotă) francesă pentru a face
în Creta, ca se ia în mânile lui gu „om decăcjut moralicesce — aşa că a tre Oradiei mari), jubilantul (fise între altele:
44
vernarea autonomă a insulei. Prin onoruri capului statului italian. Se buit să-l admonieze şi preşedintele. In fine, „Dâcă şi animale necuvântătâre, presimţind
oraşele unde a trecut, el a fost pri crede în cercurile diplomătice, că Pichler, aruncă tâtă vina asupra lui Banffy, furtuna, se grupâză sub scut şi puii se
mit şi întâmpinat de poporaţiunea apropierea dintre Francia şi Italia care, dice, nu scie să apere colo sus onârea adună sub aripele mamelor lor, cu cât mai
creştină cu însufleţire. Mohamedanii se înaugureză sub influinţa Rusiei. naţiune! maghiare faţă cu Lueger. vârtos noi, fiii bisericei şi naţiunei nâstre
u
Fără ea mă simt în raiu, Din întâmplările vieţii. păreche de boi ai âre cui-va, apoi sătenii Ungurii ? Să vii şi tu ou noi ! — „Eu,
Ca ’ntr’o dulce efi de Maiu; să-i despăgubâsoă. Acestea ni le-au comu frate, sunt asigurat. N’ai cetit în fruntea
Cât de lin e al meu traiu, — Note şi schiţe, de I s a i a M o l d o v a n. — nicat omul la care locuise fratele căpita casei tăbliţa? — „Ba o-am oetit . — „Apoi
44
44
Când sunt liber d’acest scaiu, (Urmare). nului Găvrilă. ce-ţl mai trebue? Când a ars Aiudul, am
Ce s’agaţă d’al meu traiu. Scăpând şi de aici în pace, de cătră aflat aceste două copile, ale căror părinţi
Acum începuse Ungurii venătârea lor
predilectă de a jăfui. Ne vine vestea, că sâră am.scoborît în Hirepea. Domnii un au perit atunci, şi le-am adus cu mine. Şi
Dâr’ abia a adormit guri erau fugiţi de aici. Am aflat în Hire aşa nu avem prunci, şi prin asta sunt asi-
efiua precedentă au fost în Cucerdea şi în
Şi d’odat’ s’a pomenit, pea pe tribunul Alex. Popovioî — care fuse gurat *. N’a venit ou noi, şi în Aprilie a
1
Bord, şi că mai curând vor sosi şi aici. —
Crunt la mine a privit, trimis din Cetatea de Baltă să cerce de fost puşcat la Ognele U'ârei. Viaţa unui
In diminâţa următâre vine avisul, că mâne
Ca şi ursu mi-a sărit sunt ismănari în Vaşarheiu—şi pe feciorul popă român, ce era pe acelea timpuri?
vor veni în Chinciş. piua am mai eşit în
Drept în peptu-mî ferioit. Onucului din Ernut. I-am chiămat să mă
vii, de cătră sâră au sosit preotul din Ci- » De aici am trecut cătră Ognişâra, însă
pău Aldea George, cantorul său Mihaiu, însoţâscă, dâr n’au voit. Ambii au fost când am sosit în dâl, aici este o tăietură
Apoi ţin’te şi mai rău
Petru Degi tribun şi fratele preotului unit puşcaţl la Ognele Uiârii. Noi am mers în în drumul ce vine de cătră Uiora spre
Mi-a rănit sufletul meu, Şilea la Degan Georgie; am durmit nop-
din Deag. In nâptea acâsta ne-am tras la Blaşiă. Tăietura era mai adâncă de un
Chinul ei cât mi-e de greu :
o căsuţă mai ferită, de laturi de sat, şi tea la el şi diminâţa l’am rugat să ne ca stângin, lungă ca de 10 stânginî, pe două
Asta o sciu numai eu,
diminâţa ne am întors în sat. Am prânefit, pete un conducător. A şi venit un om din laturi ale tăieturii tufări, porumbei şi alţi
Numai eu şi Dumnedeu.
apoi am mers la fâgădăul Ozdului, tocmai Aliocuş, care fiind-că arsese Ungurii satul, arbuşti crescuţi, unde poţi sta ascuns. De
în marginea pădurii de unde se vedea tot locuia la o rudeniă în Şilea. I-am dat 2 oătră Vama-sâcă se văd venind ca 20—30
De durere m’oiu scăpa,
ce se întâmpla în Chinciş. Tâtă diua am două-fiecerl şi gazda o pită, şi ocolind sa âmenl spre drumul în cătrău călătoriam
Clopotul când mi-o suna
stat, cât prin fâgădău, cât prin pădure. tele unguresc! St. Benedie, Medves şi Agy- noi. Văfiend tovarăşii mei acei âmenl ne
’i mi-o bate soândura —
Cam pe la amâcjl au sosit jăfuitorii verem, pe la amâcfi am sosit în Aliocuş. cunoscuţi, dau să o ia la fugă spre otarul
vtunol să va sătura,
unguri în Chinciş, au prădat, au omorît pe Am mers la preotul Molnar Alexie, cunos Biei. Staţi! le strig. Unde fugiţi? Unde vă
âră ’n pace m’o lăsa.
cantorul Gavrilă, s’au împodobit ca nisce cut din Seminar.El ne a primit binen şi e a veţi adăposti? — „Ce să facem, cjic ei“. —
căluşerl cu năfrăml, chindee, crâtinţe, au ospătat după datina românâseă. „Mă fac eu comandant, pitulă-te tu aici,
1. Dariile
jăfuit tot ce au putut duce, au cerut „patlco — „Cum, frate Alexie, cutezi să şecll în tu diucolea . Locul era minunat, spre a
14
u
î>£nz , şi ne-având âmenii bani, au luat o acest sat? Nu te temi, că te vor prăpădi surprinde pe cei ce ar fi întrat în astă
