Page 51 - 1898-12

Nr. 274 — 1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

române, vedând norii grei, ce ameninţă cu economia câmpului, se ocupă şi cu cres- tâptă să facă începutul şi să se pună în strîns pe lângă temele curat economice,
viscol a sgudni aşecjămintele şi temeliile cerea vitelor. fruntea mişcărei. învăţătorii nu o pot faoe ele fără îndoelă ar putâ aduce multe fo-
bisericei şi neamului nostru,... trebue In comunele curat românescl, afară căci de-ar face-o li-s’ar lua în nume de lâse poporului. Dâcă însă s’ar ţinâ aceste
uniţi în simţiri, cugete şi fapte să ne con­ de două, omenii sâmănă numai mălaih (pă- rău, pâte chiar din partea preoţilor, cari prelegeri în limba maghiară, ele n’ar avâ
centrăm sub scutul bisericei şi nsţiunei puşoiii) şi acesta le este nutremântul obici­ in caşul acesta şi-ar perde rolul de frun­ printre Români nici un înţeles, ci ar fi o
nâstre, spre a ne apăra cu puteri unite nuit. Numai la sărbători mari, ca d. e. la taşii şi conducătorii poporului, cum se pre­ dovadă, că prin ele nu se urmăresce atât
14
chnodiile scumpe eredite dela strămoşi ... PascI, mănâucă şi pâne de grâu. Pământul tind a fi. luminarea poporului, cât maghiarisarea lui.
Termină mulţâmind fraţilor săi preoţi săt­ în cea mai mare parte e neproductiv, pe Un lucru cred eu că ar mai fi de fo­ Aceeaşi dovadă tristă s’ar da şi în caşul,
măreni şi rugâudu-i să fiă ou toţii una în lângă aceea nici nu se lucră cum ar tre­ los tuturor din Ţâra Oaşului. Anume: Să când conferenţiarii nu s’ar ţinâ strîns de
lucrările, ce tind la regenerarea neamului bui. Bieţii ţărani în mare parte chiar şi se punând, es. protopopul şi să convâce o temele curat economice, ci ar atinge şi
nostru etc. mălaiul şi-l cumpără, căci ce câştigă din adunare, la care să fiă representate tâte oestiunl politice şi prelegerile le-ar folosi
Iu fote discursurile sale, pline de cele luorul mânilor şi din pământul lor abia le păturile societăţii române, şi să se sfătu­ ca mijloc pentru a face propagandă în fa­
mai frumâso poveţe românescl, vicariul ajunge pănă la Pasol, ba alţii isprăvesc şi iască pentru înfiinţarea unei societăţi de vorul ideilor şi nisuinţelor duşmănâse nouă.
Barboloviciă a stăruit cu deosebire pentru mai de grabă consum, ca să nu mai fim siliţi a cumpăra Facem deci atenţi pe fruntaşii noştri
împreuna lucrare şi înţelegere între fraţii Oonsciinţa naţională e aprâpe mârtă marfă rea şi cu preţ scump dela Jidovi. dela sate, ca să fiă cu deosebită băgare de
de acelaşi sânge. în poporul de aici, deârece n’are conducă­ Acestea şi altele ar trebui cei chiă- sâmă asupra tendinţelor, ce înafară de pro­
tori ; astfel străinii îl folosesc pe partea gram, se pot urmări prin aceste prelegeri.
* * maţl să şi-le pună la inimă. Preoţii noştri
lor şi-l duc unde voiesc. In puţine comune însă, cari în prima liniă sunt conducătorii
De îneheiare mai amintim, că între se află credincioşi, ca să cerceteze biserica,
felicitările, ce ’i s’au adresat jubilantului, din evlaviă, cu atât mai puţin şcâla. Beu- poporului, tao şi dorm somnul ursului, — Reuniunea agricolă din comitatul
a fost şi o adresă, din partea Românilor tura vinarsului a ruinat pe mulţi şi i-a dus dâr e prea lung. Vă cjic, fraţilor, tr6ziţi-vă
din Borşa, unde jubilantul înainte de-a la inmoralitate. Unii din omeni avuţi şi cu bareml acum în ora a 11 a. Sculaţi-vă şi Sibiiului.
ocupa oficiul vicarial a servit 14 ani ca vaclâ au ajuns sărăntoci, aşa că numai la lucru, că învăţătorii şi poporul vă vor ţlilele acestea am primit din Sibiiu
preot. „Ne-aţl deşteptat , cjice adresa, „din atunci au ce să mănânce ei şi copiii lor, urma. începeţi numai lucru bun şi con- darea de sâmă a comitetului central al
44
somnul nescinţei a cunâsce păcatul şi a dâcă lucră la Jidan, er din ceea ce capătă scienţios şi atunci nu veţi ave causă a vă „Reuniunei române de agricultură din co­
44
urma adevărul; ni-aţl îndemnat Fneretul a jumătate lasă pe vinars. Omeni cu stare plânge, că poporul e cu neîncredere faţă mitatul Sibiiului , despre lucrările săvîrşite
trăi şi păcji curăţenia trupâscă, virtutea bună sunt puţini şi numai dintre aceia, cu âmenii bisericei. Dâcă nu ei, dâr de si­ în decursul anului 1897.
cardinală a unui creştin, ca aşa gcnera- cari nu s’au dat încă în braţele lui Iuda. gur urmaşii lor vă vor pomeni ou onore, Sunt numai 10 ani de câud s’a în­
ţiune sănătâsă sufletesce şi trupesce să că aţi lucrat pentru binele şi înaintarea lui. fiinţat acâstă reuniune, dâr şi acest scurt
Mare vină portă în astă privinţă şi Noi ceşti mai slabi, vă vom ajuta, că la
odrăslâscă din ei; ne-aţl învăţat a ne cu­ timp i-a fost de-ajuns, pentru-ca să dea cele
preoţii noştri, cari nu-şl dau silinţa să deş­ vreme de lipsă şi ajutorul celui slab e bun.
nosce noi pe noi inşi-ne, ca neam românesc, mai puternice probe de folâsele mari, ce
tepte şi povăţuâscă pe popor. Afară de Astfel „uniţi în cugete şi în simţiri vom
44
şi-a ne preţui noi pe noi, ca neam de ori­ are a-le aduce poporului român agricultor din
unele escepţiunl onorabile, cei mai mulţi arăta, că unde sunt mai mulţi, puterea
gine strălucită; ne-aţl învăţat a iubi cu acel comitat. Reuniunea, după cum se con­
nu spun predici în biserică, decât dâră de oresce. Se vor împlini atunci şi cuvintele
abnegaţiunea neamulylegea străbună, a păs­ stată în raport, a lucrat din răsputeri pen­
3—4 ori în an, măcar că predica ar fi cel poetului nostru: „Preoţi cu crucea ’n
tra datinele erecjite dela strămoşii noştri: tru a introduce îmbunătăţiri în toţi ramii
mai pirternic mijloc pentru moralisarea po­ frunte .
44
tot atâtea clenodii, cari ne deosebesc de agriculturei. Pentru a faoe cunoscut plu­
porului. De şcdle încă nu se interesâză cum Dea Dumnecjeu, ca aşa să fie.
alte naţiuni; ne-aţl însufleţit, că acest neam garilor noştri modul mai potrivit şi mai
ar trebui, Onâre şi aci escepţiunilor, că
vînjos românesc trecutul l’a asuprit, dâr a-1 Livius. raţional al purtărei economiei, reuniunea a
sunt şi de aceia, vre-o 3—4, cari merg şi
înfrânge n’a putut. Curaj aţi băgat în tur- ţinut întruniri agricole în mai multe dintre
visitâză şcâla, ba propun şi catechismul,
ma-vă avută ... Cei, cari suntem în viâţă ClonfcH’eJiţe economice in co­ comunele centrale ale comitatului, cu care
după ordinaţiunile Veneratului Consistoriu.
de pe acel timp, tot-deuna ou plăcere şi mitatul Făgăraşului. Ministrul un­ ocasiune i-s’au dat poporului poveţe şi în­
— Durere numai, că numărul acestora e
dor ne aducem aminte de învăţăturile pri­ guresc de agricultură a luat măsuri, ca cu demn de-a lucra pământul mai raţional
prea mic.
44
mite dela Rds. D-Vâstre ... începutul anului viitor să se ţină în dife­ prin folosirea maşinilor şi uneltelor agri­
Sunt şi de acei preoţi, cari nu abo-
In fine se esprimă recunoscinţă faţă niză nici o f6ie ci citesc acele foi, cari vin rite comitate anumite conferenţe (prele­ cole mai bune, de-a prăsi animale de rasse
)
de jubilar şi i-se aduc urări de viâţă înde­ pe nimica, cum e corcitura de „Poporul , geri) practice din sfera economiei pentru alese şi altele. Pentru încuragiare a aran-
44
lungată şi îmbelşugată în r6de, cum a fost ori alte foi ungurescl. poporul agricol din comunele mai împo- giat în fiă-care an câte-o exposiţiă de vite
şi la Borşa. Dela unii ca aceştia nici nu ne pu­ pulate. în urma acâsta, după cum ni-se împreunată cu împărţire de premii în bani;
comunică, reuniunea economică din comi­ a împărţit aprope în fiă-care an diferite
Adresă portă vre-o 160 de subscrieri, tem aştepta să vina cu vre-un îndemn, ori
tatul Făgăraşului s’a pus în înţelegere cu soiuri de sămânţe de nutreţuri, cum şi pă­
în frunte cu preotul I. Bochiş şi alţi frun­ cu vre-o propunere pentru îmbunătăţirea
ministrul, înaintându-i un proiect privitor dureţi, altoi etc. A înfiinţat mai multe to­
taşi din sat. Ce fericit pâte să fie un preot, poporului, căci necetind gazete românesol,
ai căruia fii sufletesc! pot să-i dea un ast­ nu au ocasiunea să curiâscă şi să se însu- la locul, unde să se ţină şi la persânele, vărăşii agricole şi a edat anumite broşuri
cari să ţină prelegeri de acestea în comi­ poporale întocmite pentru agricultori.
fel de testimoniu. Dare-ar Dumnecjeu să fleţâseă de esemplele altora. Dâcă preoţii
tatul Făgăraşului. Ministrul s’a învoit să
avem mulţi preoţi de aceştia! noştri ar veni, de esemplu, eu propunerea de Pe calea acâsta Reuniunea română de
se ţină prelegeri economice în 6 comune
a-se înfiinţa în fiă-care comună câte-un gră- agricultură din comitatul Sibiiului, mulţumită
mai mari din amintitul comitat. zelâsei conduceri, de care s’a bucurat din
nar, câte-o societate de înmormântare etc., învă­
Din Ţ£ra Oaşului. ţătorii i-ar sprijini şi poporul i-ar urma, Tote bune ; dâr despre un lucru de partea comitetului său central, a ajuns să
Dâcă s’ar înfiinţa grânare (magazine de bu­ căpetenia nu suntem lămuriţi. Anume, nu se distingă între reuniunile nâstre româ­
— Decemvre 1898.
cate), poporul n’ar mai fi silit în vremuri se spune, în ce limbă se vor ţinâ aceste nesc! prin desfăşurarea unei activităţi din
Ţâra Oaşului se află în partea de de nevoiă a-se înfunda în datorii la Jidani conferenţe şi dâcă pentru Români se vor cele mei rodnice şi folositâre pentru po­
mâdă-nâpte a comitatului Sătmar, mărgi- cu carnete scumpe, âr din câştig ar pute ţine numai în limba română, ori şi în porul nostru din comitatul Sibiiului.
ninduse cu comitatul Maramureşului; giur cu timpul acoperi măcar o parte din chel- limba maghiară. Suntem nedumeriţi în Pentru a cunosce mai bine modul,
împrejur e îneunjurată cu munţi. Unele tuelile şcolare şi bisericesc!. Dâcă am avâ privinţa acâsta, pentru că suntem păţiţi şi cum lucrâză acâstă reuniune, vom arăta aci
comune sunt situate la pâlele munţilor, âr reuniuni de înmormântare, profitaţi ar fi seim, cum chiar şi pe terenul economic, ca pe scurt activitatea ei din anul 1897.
a'tele chiar în şes. înşi-şî preoţii, căci li s’ar plăti prohodul şi pe cel cultural, ocârmuitorii noştri nu La începui,ul acelui an (24) Fer-
Acâstă „ţărişâră se compune din 16 momentan şi în bani gata, n’ar mai ave sciu să încâpă nimic fără de-a urmări tot­ bruarie, reuniunea a ţinut o întrunire agri­
44
comune cu apropo 25 mii locuitori, în mare neplăceri ou poporul pentru plata proho­ odată şi scopuri de maghiarisare. colă în comuna Aciliu sub conducerea pre-
parte români gr. cat. Din oele 16 comune, dului, âr acesta ar simţi cele mai mari Dâcă amintitele prelegeri s’ar ţinâ sidentului D. Oomşa şi a mai multor mem­
13 sunt curat române, 2 curat maghiare, uşurinţe. printre Români numai în limba română, şi bri din comitet. La întrunire au luat parte
âr una e amestecată. Românii, pe lângă Preoţii să nu uite, că dela ei să aş- dâcă cei ce vor prelege vor sci să rămână şi mai mulţi fruntaşi de prin comunele ve-

tăietură de dâl. Pe conducătorul nostru în casă ce să vecjl? Ioan Precup, un tinăr despre fratele Yasilie şi spunându-mî, că vid! înalţi, ou cojâce de ţâra ung. Se apro­
l’am îndrumat să calce înainte, şi dâcă ar de 17—18 ani mai în urmă paroch în Seuşa frate-meu Ioan în sâra trecută s’a dus la pie: era Iosif Lazar, protopop în Ernut, şi
fi Unguri şi l’ar întreba unde merge, să vre-o 30 ani, (tatăl preotului acum furi- Uiora. — Axentie avea 900 feciori bine Uarian Lăscudean, v.-prefectul fratelui meu
le spună, că fiind om sărac a venit pentru gente în Seuşa, Alex. Precup); unul mai de îmbrăcaţi şi armaţi cu carabine. După pu­ Yasilie. Mi-au spus, că în nâptea trecută
aşi căpăta puţină apă sărată dela Ognişâra; etate Maior Grigorie, feciorul cantorului ţină conversare, s’a dus să împartă feciori­ au dormit cu frate-meu în Coşlariu. Frate-
de or fi Români de ai noştri să se reîn- din Căpuşul de Câmpie, şi un al treilea şi lor menaja, apoi s’a reîntors. Eu eşind afară meu n’a venit spre St. Imbru, ci pe dru­
târcă la noi. Nu mult a mers omul nostru mai plăpând băieţel. — «Dâr voi ce sun­ a sosit un tribun descălecând de pe un mul, pe care mersese Axentie, spre Bară-
44
şi s’a întâlnit cu convoiul menţionat. Erau teţi aici? îi întreb. — «Noi suntem pi­ cal tot spume. El venea dela Teuş spunând, banţ. N’am avut noroc să ne întâlnim.
nisce âmenl din Sângerul de Câmpie unde, chet , îmi răspund. — „Unde e grosul ar­ că când a eşit el din Teuş, au întrat Un­ După-oe ne-am restaurat ou câte un
44
precum spunea, mai nopţile trecute au îm­ matei, că aici la voi de ar veni un singur gurii venind dela Aiud. — „Nu face ni­ păhar de bere, am întrat în Maierii Alba-
44
44
puşcat peste 60 de Români provocându-i Ungur turbat, v’ar omorî pe toţi . — „In mica , a dis Axentie ! Era mulţime de po­ luliei şi în piaţă ne-am cumpărat de ale
4
să iesă afară, tot după nume. Galtiu , mi-au răspuns. Am rămas nâptea por, bărbaţi, femei, copii etc. I-au strigat mâncării. — Din întâmplare ne-am întâl­
S:
aici, am cinat şi am odihnit, că eram os­ în jurul său şi a <Ţ „f^meul buni! cari nit cu Samoil Poruţ, fost teol. — „Bine,
Trecând şi peste aoestea, cătră sâră
tenit cumplit. sunteţi de-i fugiţi şi sunteţi pedestri, por­ fraţilor, încătrău vreţi a merge ne-a
am sosit în Ognişora şi am mers la un om,
frate cu preotul bătrân, socrul fratelui' meu, Diminâţa, după dejun, am pornit şi niţi pe drumul, care duoe la Bălgrad, că eu agrăit. „Dâcă nu mergeţi între munţi, ci
44
preot în Uiora de sus. Diminâţa suind un cătră amiacjl am ajuns în Galtiu. Aici era ou armata vă voiu protege în spate. Să fi vă- aţi vrâ să treceţi în România, aveţi lipsă
dâl cât un munte, am scoborît în şesul popor mult, însă ,râu ÎDermat. Se vedea la dut cum s’a umplut drumul, oare duce în acea de paşapârte. Veniţi ou mine să vă provăd
44
Mureşului la Liorinţ. Aici am văcjut mor­ curţile domnesc! furia revoluţiunei. De aici direcţiune, de nu se vedea alt-ceva decât cu ele . — I-am primit sfatul, am mers
mintele lui Iii8eu Todorân şi a lui Barna, n’am mers mai încolo, ci am petrecut nâp- âmenl îndesuiţî, printre cari eram şi noi. la cancelariă, ne-au provăcjut cu paşapârte
cari fură omorîţl în viile Cimbrudului, ca tea cu tribunii, cu cari aveam cunoscinţă. Peste âre câtva timp am ajuns la Ampoiu, ce şi luându-ne rămas bun, am mers în Ma­
tribuni de ai lui Axentie. Nu era încă bine A doua cji des de dimiuâţă am ple­ curge pe lângă A.-Iulia. Aid era o căsuţă, ior la un creştin, la care ne-am căpătat
îusărat, şi trecând Mureşul am ajuns în cat, şi pe la 8 âre am ajuns îd St. Imbru, formă de crîşmă; sub păretele ei o laviţă. cuartir, de am durmit nâptea
Ne-am aşedat pe ea, eram ostenit, că deşi
Coşlar. Aici ni s’a spus, oă este un des­ sat istoric vestit despre catastrofa Turcilor Diminâţa următâre eşim şi ne aşe-
în Martie, era căldură ca vara.
44
părţământ din armata lui Axentie, în cur­ suferită dela Ioan Corvin în anul 1446. cjătn în viia numită „Rozsamale de-asupra
tea din capul satului ni-se spuse că este Aici am mers la D-l Axentie, care m’a Acum se mai revida convoiul şi cău­ prăvariei, să vedem unde va eşi lucrul. Că­
lagărul. Intrăm în curte, dâr nici un om; primit ou tâtă bunăvoinţa, întrebâudu-mă tând spre St. Imbru, văd venind doi indi­ tră amiacjl zărim venind de cătră Teuş