Page 52 - 1898-12

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 274—1898.

cine. Ou ocasiunea acestei întruniri, li-s’a tre cei 13 membri, ce-i are Reuniunea în respinsă. Ne îndreptăţesce să credem, că
semna şi ultimul ban ce cheltuia. Una din
vorbit locuitorilor despre cultura raţională comuna Sibiiel. Acâsta s’a făcut în pre- în viitor va fi greu, de a resolva afaceri
notiţe pârtă titlul: „Procesul meu cu fiica
a pomelor şi viilor, despre însemnătatea to­ senţa locuitorilor din Sibiiel şi a unui în- electorale şi alte asemenea pe calea înţe­
mea bătută de Dumnezeu, cu şărpelc veni­
vărăşiilor agricole şi despre însoţirile de sămnat număr de fruntaşi de prin comu­ legerii paclnice“. Ou alte cuvinte vrea să nos . S’a constatat, că domna Balş a chel­
11
credit, sistem Raiffeisen. Ce puternic efect nele vecine. Prezidentul Reuniunei a dat cjică, că în viitor nu va mai merge nici cu
tuit mai mult de 30,000 franci, în proce­
au aceste întruniri agricole, cari în fond cu ocasiunea acâsta poveţe preţiose cu aşa disele „pacturl dintre Saşi şi Unguri.
44
sul, ce l’a purtat cu fiica sa, din causă, că
nu sunt alt ceva, decât tot atâtea conferenţe privire la prăsirea pădureţilor, altoire, ale­ Acâsta constatare curând după alegerea n’a vrut să-i dea acesteia ajutorul bănesc,
său prelegeri publice poporale, ni o dovedesoe gerea soiurilor etc. dietală dela Herman e mult însemnătâre. ce i-l’a cerut.
şi faptul, că deja prima întrunire agricolă S’a ţinut şi un curs de altoit pomi,
din Aciliu a avut, ca urmare, la oâte-va sub conducerea presidentului Reuniunei, în Dela comitat. Pe cjiua de 2 Ianuarie Hirotesire. In 23 Decern, n. c. Prea
luni mai târcfiu, înfiinţarea unei însoţiri de comuna Cacova. Cursul a fost cercetat de st. n. 1899 este conchiămată o adunare Sfinţia Sa părintele al Aradului loan Me-
credit sistem Raiffeisen, la care s’au în­ toţi loouitorii din comună cu mic ou mare, generală estra-ordinară a representanţei ţianu, a hirotesit întru protopresbiter pe
scris aprâpe 30 membri şi care cu începu­ cum şi de mulţi fruntaşi din împrejurime. oomitatului Braşov. Şedinţa comisiunei per­ nou numitul protopresbiter al Dobrei, d-1
tul anului curent şl a şi început lucrările. Mai multor scdle li s’au împărţit gra­ manente se va ţinâ în 30 Decemvre n. a. Iosif Morariu, fost paroch în Oubin.
La 11 Aprilie a aceluiaşi an (1897) tis pădureţi de diferite soiuri şi mai multor c. la 9 ore a. m. Transmutări. Cu diua de 31 Decem­
comitetul a ţinut a doua întrunire agricolă membri sămenţe pentru felurite nutreţuri vre n. vor fi trecuţi din armata comună la
Visita Regelui Greciei în România, ţ)ia-
în comuna Bendorf, cu care ocasiune s’au mâestrite, cari în acele părţi se bucură tot honvecjime, între alţii, şi următorii Români
rul „Constanţa află, că e vorba, ca re­
44
ţinut prelegeri despre ţinerea vitelor, cul­ de mai mare trecere. De-asemenea li-s’a gele George al Greciei să vină în Bucu- oficerl în reservă: Dr. Ioan Bunea la reg.
tura fânaţelor, despre însemnătatea tovă­ împărţit gratuit membrilor din deosebite de honv. 24; Ioan Augustin la reg. de
rescl în cursul lunei Ianuarie viitor pen­
răşiilor agricole şi a însoţirilor de credit comune mai multe chilograme sămânţă de honv. 7; Vasile Jur cea la reg. 23; Dr. Cle­
tru a face o visită Curţei române regale.
sistem Raiffeisen. cânepă italiană cu scop, de-a da 6re-care mente Barbul la reg. 21; Iosif lancu la
In 30 Mai ii a urmat a treia întrunire avânt culturei acestui soia de cânepă; Posta de adî am primit cu forte mare reg. 23; Emil Codan la reg. 19, Nicolae
agricolă in comuna Laz, la care a luat Tovărăşii agricole are Reuniunea în întârditre. piarele şi scrisorile, care de o- Braşoveanu la reg. 24: Dr. Andrei Pap la
parte un număr mare de economi din comu­ comunele : Sălişte, Sebeşul săsesc, Lancrăm, biceih le primim înainte de amiacjl la 9 reg. 21.
nele Laz, SăsciorI, Şibişel, Oăpâlna, Deal, Gurarîului, Roşia săsescă, Săcâdate, Avrig, ore, le-am primit abia adî după amiadî la
Rechita etc. în frunte cu parochii, învăţă­ Sibiiel, Apoldul românesc şi Mohu, — âr 3 ore. Din pricina acâsta mai multor co­ Urme dela Andree. De renumitul ae-
torii, notarii şi primarii lor. Aci li-s’a vor­ însoţiri de credit sistem Raiffeisen, create respondenţe şi articoll, ce ni-s’au trimis ronaut Andrâe, care a plecat în Iulie 1897
bit economilor despre cultura raţională a la îndemnul şi cu ajutorul Reuniunei, se din afară, nu le-am putut face loc în nu­ din Norvegia cu balonul, împreună cu alţi
viilor şi despre marea însemnătate a „în­ află în comunele: Roşia săsâscă, Apoldul mărul de acjl al foiei nostre. doi soţi curagioşl, ca să străbată în regiu­
soţirilor de viierl“; li s’a mai vorbit des­ nile Polului Nordic, nu s’a mai aucjit din
românesc, Aciliu şi Mohu, etc.
pre însemnătatea însoţirilor de credit să- Ateneu franco-român. Se scie, că la luna aceea (Iulie 1897) nimic. Acum se
Din aceste date pote orl-cine să vadă,
tescî, despre cultura fânaţelor de munte etc. Paris esistă un Ateneu franco-român, a că­ cjice, că s’ar fi descoperit nisoe urme dela
ce însemnate servicii aduce acâstă Reuni­ a
A patra întrunire agricolă s’a ţinut une poporului român agricol din comitatul ruia membri, Francesl şi Români, se întru­ el. Aoâstă soire sensaţională p aduc cfi "
44
erăşl în Aciliu în 15 August n., cu care nesc în tote iernile spre a disouta Gestiu­ rele din Petersburg „Nowosti şi „Birşe-
Sibiiului. In fruntea Reuniunei stă d nul 14
ocasiune, la dorinţa locuitorilor de-acolo, nile, ce interesâză pe cele două naţiuni. In wia "Wjedomosti , care publică o intere­
Demetriu Oomşa, ca preşedinte; Dr. D. P. 0 0
întrunirea s’a ocupat numai ou afacerea în- întrunirea preliminară, ce s’a ţinut cjil ! santă serisore a unui funcţionar; anume 1.
Barcianu, vice-preşedinte; Victor Tordă-
temeiărei unei însoţiri de credit sistem aceste sub preşedinţa d-lui Emile Picol, Detke, din staţiunea ’Wileika, de pe linia
şianu, secretar; Petru Ciora, cassar; Emil
Raiffeisen, care precum am spus, s’a şi în­ profesor de limba română la şcâla limbe- ferată Libau-Romny, în privinţa acâsta.
Verzariu, controlor; Dr. Petru Şpan, cus­
temeiat. S’a mai ţinut în acelaşi an a lor orientale din Paris, membrii Ateneului Acest impiegat Detke a trimis ministrului
tode etc.
cincia întrunire agricolă în comuna Mohu franco-român au luat hotărîrea să încâpă norvegian din Petersburg o scrisâre cu două
A cjecea adunare generală a Reuniu­
(la 14 Noemvre), unde asemenea s’au să- nei se va ţină mâne, Duminecă, în 25 Dec. conferenţele sesiuuei acesteia la 6 Ianua­ bucăţi de hârtie, care, spune el, sunt din
vîrşit lucruri frumose. rie n. 1899. Mai mulţi studenţi români din partea lui Andrâe. Pe una din aceste bu­
n. în comuna Racoviţa.
Pe lângă întrunirile agricole, Reuniu­ Paris s’au înscris ca conferenciarl şi vor căţi de hârtie se află insoripţia următore :
nea a mai lucrat şi pe alte căi pentru în- trata în deosebi cestiunile ce interesâză pe „Bulion Andrâe, Nous passons par Ural. An-
Românii din Transilvania, Bucovina şi Ba­ drăe*, âr pe a doua se spune, într’o limbă
nsintarea şi luminarea agricultorilor din SOIRILE DILE1.
comitatul Sibiiului. Aşa în 5 (17) Octomvre sarabia. rusâscă cam greu de înţeles şi lipsită de
a ţinut o exposiţie de vite de prăsilă în •— 12 (24J Decembre. Sgârcită la culme, pilele trecute a ortografie, ca aceste bucăţi de hârtie să
14
comuna Boiţa, cu care ocasiune s’au îm­ Saşii şi Unqurii. După ce căpitanul răposat în Iaşi domna Balş, numită şi con­ fie predate „consulului sâu poliţiei . E de
părţit premii în valore de 100 fl. oraşului Braşov, d-1 Fr. Hiemesch, a fost tesa Balş. Ea se trage din o veche familie notat, că ambele bucăţi de hârtie au fost
predate lui Detke de cătră un alt funcţio­
Pentru a introduce printre economii ales primar al oraşului, âr postul de şef boerâscă şi a fost măritată după un mem­
nar, cu numele Rassanowicl, de pe linia
44
noştri soiul de vite rassa curată „Pinzgau , al poliţiei a devenit vacant, se spera în bru al familiei Beldiman, de care s’a di­
de tren siberiană, care conducând un tren
s’a procurat o viţea de rassa „Pinzgau , oercurile moderate săsesc! din loc, că în vorţat. Din căsătoria acâsta a avut o fiică,
u
de marfă, ce se înomolise din causa zâpe-
pe care comitetul a destinat’o pentru acela locul lui va fi numit şef al poliţiei tot uii care păstra numele tatălui său Beldiman.
(jii în munţii Ural, a găsit în zapădă o
dintre membrii Reuniunei cu locuinţa în Sas dintre funcţionarii primăriei, pilele Deşi domna Balş avea o avere însemnată,
sticlă, care conţinea bucăţile de hărtie.
Tilişca, care va fi tras la sorţi. Sortea a acestea însă fişpanul a numit, precum seim, ea totuşi trăia cu forte multă economiă
Rămâne acum,, ca scrierea de pe aceste
căclut pe membrul George Bratu, econom, ca căpitan ox-ăşeneso pe funcţionarul de şi nu voi să dea fiicei sale bani — împre­
două hârtii să fie recunoscută în-Norvegia,
care a primit viţâua cu obligamentul, de-a poliţiă din Budapesta Mihail Farkas. Pe jurare, din care s’a iscat un proces lung
ca scrierea lui Andrâe, pentru-ca acâstă
îngriji, ca viţâua să fiă gonită la timpul când foia guvernamentală maghiară din şi complicat între mamă şi fiică. Când
scire să provooe un viu interes în totă, lu­
44
său de taur rassa curată „Pinzgau şi cel loc se bucură, că a fost numit un Maghiar, dâmna Balş muri şi se începu inventarea
mea cultă.
14
dintâiă viţel sănătos să-l dăruăscă Reuniu­ organul Saşilor „moderaţi , „Kronstădter averii, aflară cusută într’o fustă o conside­
nei, âr acesta la rândul său va dărui viţe­ Tageblatt cji 06 cu privire la acâsta: „Im-, rabilă sumă de bani. Faptul acesta a dat Negrija unei doice. Lina Nemeth, doică
44
lul altui membru şi aşa se speră, că cu prejurarea, că dorinţa îndreptăţită a popo- îndemn, ca să se cerceteze tote hainele şi în strada Mămularilor 11, BucurescI, s’a
timpul se vor pută prăsi vitele de soiul raţiunei Dostre săsescl, ca cel puţin pen­ rufăriile răposatei, şi s’au aflat la bătrâna culcat MercurI nopte lângă copil şi peste
„Pinzgau între ţăranii noştri. tru periodul acesta electoral comunal femeiă ascunşi 1,140,000 lei. La casa ei nopte întorcându-se, a înăbuşit copilul, care
w
In Aprilie a. c. s’a plantat câte-un postul de căpitan al oraşului acestuia să­ s’au aflat notiţe de gospodărie ţinute în diminâţa a fost găsit mort. Copilul a fost
altoiă, măr pătul, în grădina fiă-căruia din­ sesc, să fiă ocupat c’un Sas, a fost brusc tota regula, în care sgârcită femeiă în­ dus la Morgă, âr doica a fost arestată.
trei husari ungurescl, caii se opresc tocmai putut oţărî, ba ne era şi frică, că rătăcind din causa singurătăţii, perduseră gus­ care aşteptam cele trebuincibse pe
la căsuţa aceea de lângă Ampoiu, unde fu­ prin munţi ne vor întâlni nisce moţi şi ne tul de-a vorbi şi de-a sci ceva din 15 se întâmplă că nu sosiră,
sesem noi în (j.iua trecută. Es din oraş mai vor măcelări, că ei tot ce era în haine vi­ cele ce se vorbea colo jos, în sate deşi era deja târ4in. Diminâţa îmi
mulţi cetăţeni, vorbeso între sine, apoi întră nete îmbrăcat îl socotea a fi Ungur. După şi oraşe. Aşa că, la fie-care J5 4il > 4isei: „Liturgia e de vină ; apoi,
0
44
cu toţii în oraş, âr cam peste o oră es hu­ acâstă hotărîre ne-am scoborît cu greutate când au4eam pe potecuţa, care urcă pe la ame4i se ridică o furtună
sarii şi se reîntorc la ai lor la Teuş. la vale şi aşa cam într’o oră am coborît şi muntele, sunetele clopoţelului ca­ groznică, şi am cre4nt că catârul n’a
De cătră sâră ne-am scoborît şi noi, am dat de o poiană. Insărase binişor, însă târului dela ferma nâstră aducân- putut să mârgă, din pricina drumului
şi am mers la ouartir, unde gazda ni-au luna plină resărind ni a luminat, şi auclim du-mî d’alei mâncărei, seu când ză­ stricat.
istorisit, pe cum le va fi aucjit şi el dela cântând într’un fluer. Dăm paşi şi ajungem riam ridicându-se puţin câte puţin, In sfîrşit, pe la trei dup’amia4i,
alţii: cumcă aceia au fost parlamentari, că un om cu un boteiu de oi, cari păsceau pe lângă costă, capul ţârculur (băiat pe când cerul se limpe4ia şi mun­
au venit cu solia să câră să se predea ce­ mergând. II salutăm şi ne mulţămesce. — de serviciu al arendăşiei) seu tulpanul tele strălucea de apă şi de sâre, în
44
44
tatea. Ne spuse, că la toţi trei li-s’au le­ „De unde eşţl bade? — „Din Pâolişa , roşu al mătuşii Norada, eram fârte mijlocul sgomotului de picături şi
gat ochii şi aşa au fost conduşi la comandă răspunde omul. — „E departe de aicl?“- feiicit. Ii punea să-mî povesteacă al năvalnicelor isvâre acum umflate,
44
în cetate şi tot aşa legaţi la ochi i-au de­ — „Ba nu-i departe . cele ce s’au mai întâmplat acolo jos: au41i clopoţeii catârului, vioi şi ve­
mis. Apoi trei dragonl împărătesc! numai (V urma). - T botezurile, căsătoriilej; der ceea-ce seli, ca o clopotniţă întregă în 4iua de
a
decât fură trimişi la Unguri cu răspunsul vream să sciu mai cu eemă, era ce Paşti. Der nu venia nici micul ţâre,
„Cetatea A.-Iulia nu e coteţ de porci; cine s’a mai făcut cu fiica stăpânului, nici tuşica Norada... Era... ia ghi­
S t e l e l e .
are voie să o combată, şi decâ va fi în stare domnişâra Stefăniţa, cea mai dră­ ciţi cine !.. domnişora nbstră... chiar
D i n „ Scrisori dela mdra mea 4 4 , d e A. Daudet.
se o mprindă. Altcum cetatea nu se predă*. guţă fată la depărtare de 10 leghe ea în carne şi ose... aşe4ată drept
— Povestirea unui păstor provensal. — în jur. Fără să se bage de sârnă, între sacii de răchită, roşie din pri­
Mai durmim în acea nâpte în acel
cuartir şi diminâţa pornim cătră muntele Pe când păaceam oile pe mun­ că ţin mult să aflu, eu cercetam, cina aerului de munte şi-a răcorei
Mirlău de-asupra Şardului, pe care îl suim tele Luberon, rămâneam săptămâni dâcă merge des la serbări, la şefle- din urma furtunei.
totă diua. Era topiturâ de zăpadă, noroiu, întregi fără să văd suflet omenesc, tori, decă mai are alţî curteni; şi Micul ţâre era bolnav, er tuşa
tufiş des, păraie, surpăturl ca în munte. singur dor cu cânele meu Labri şi celor cari mă întrebau, că la ce o Norada era dusă la copiii ei. Astea
Sorele era aprâpe de apus, când am dat cu oile. Din când în când trecea să-mî foloseseă lucrurile astea, le mi le spuse repede sariud de pe ca­
de o poiană, de unde privind spre apus se pustnicul din muntele Ure, ca să răspundeam, că am două-4ed de ani târ; de asemenea îmi spuse, că a
vedea un oraş în mare depărtare. Am dat caute floricele, seu zăriam faţa cea şi că Ştefăniţa asta e tot ce vă4u- întâi4iat, deore-ce s’a rătăcit; der
cu socotâla, că ar fi Zlatna. Fără drum, năgră a vre-unui cărbunar din Pie­ sem mai frumos păDă acum! vă4endu-o aşa gătită, cu un tistimel
fără de a sci unde vom ajunge, nu ne-am mont; dăr erau âmenî tăcuţi şi naivi Şi ast-fel într’o Duminecă în înflorat, cu rochia cea bâtătore la