Page 53 - 1898-12

Nr. 274—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagin 5

Drum de fer pe malul Mării negre. de bani, precum şi a societăţilor nostre oo- tea duplă de d-1 prof. I. C. Panţu se gă­ Ca execuţiune, tabloul este unul diu
Printre inginerii români din Constanţa se merciale. sesc în „Anuar", care deşi fârte (voluminos cele mai reuşite din câte avem noi Ro­
vorbesce despre un proeot de drum de După datele cuprinse în acest Anuar, (de peste 211 pag. format mare) costă nu­ mânii; e colorat; o cromolitografie a unui
esoelent institut de arte grafice din Bucu-
fer pe malul Mârei negre dela Constanţa numărul total al institutelor nbstre de bani, mai 1 fl. 20 cr. (cu posta 1 fl. 30 cr.).
rescl. Dimpreună cu cartonul, are o lun­
până la Constantinopol. E probabil, cjice ce le avem pănă adl în Ardeal, Bănat şi gime de 9B centimetri şi o înălţime de 70
44
„Timpul , că acesta să fie motivul, care a Ţâra ungurâscă, este de 70, er în decursul cm.; singur tabloul 80 cm. lung şi B3 cm.
C o n v o c a r e .
44
îndemnat un grup de bancheri germani sg anului 1898 s’a mai pus la cale înfiinţarea înalt Abonanţii „Familiei vor primi ta­
ofere comunei Constanţa un împrumut de altor B institute de bani românesc! (în Reuniunea femeilor române pentru aju­ bloul acesta gratuit şi expediat franco a-
casă, dâcă au răspuns costul de abonament
10 milione pentru viitdrele lucrări de edi­ Hida, Gingherel, Peclca-română, Sighişâra torarea văduvelor sărace din Braşov şi Sâcele
pe anul întreg, ori cel puţin pe jumătate
litate şi infrumseţare. şi Dobra). Cel mai vechitl între institutele nu şi-a putut ţină adunarea generală la
de an, adăugând drept despăgubire pentru
nâstre de bani şi tot-odată şi cel mai bo­ terminul regulat şi hotărît din causa insu­ plata de transport dela Bucurescî şi pănă
Un (jiar latinesc. In Roma a apărut
gat, după cum se scie, este „Albina , în­ ficienţei numărului membrelor presente. la Oradea-mare, pentru cartonul ce dăm
44
u
un nou c}iar, numit „ Vox Urbis („Vocea tabloului, pentru spesele de împachetare şi
fiinţată în 1872; după ea urmâză „Aurora Se convâcă prin acâsta la un nou
44
u
Cetâţii ), care este redactat dela început francare, o coronă. Expediarea se va face
din Năseud înfiinţată în 1873. La 10 ani termin, pe Duminecă, în 13 (25) Decemvre
pănă la sfîrşit în limba latină, afară de îndată-ce ne vor sosi exemplarele co­
mai târdiu (în 1883) s’a înfiinţat „Furnica a. c., la 2'h ore d. a., în sala festivă a mandate.
44
anunţuri şi reclame, cari se publică în lim­
din Făgăraş; în 1884 Oassa de păstrare gimnasiului nostru.
ba italiană. Noul diar, care în Roma se Abonenţii, cari îşi fac abonamentele
din Selişte. De aci înainte în fie-care an numai pe trei luni, chiar şi dâcă le înno-
bucură de mare trecere, se ocupă cu t6te Fiind la ordinea cjilei şi alegerea nou­
numărul institutelor nostre de bani a cres­ esc peste tot anul, n’au drept la tabloul
■cestiunile politice dinafară. lui comitet, ar fi de dorit să ia parte cât aoesta.
cut cel puţin cu câte 2—B, în alţi anî
mai multe membre.
chiar şi cu câte 7—8; cel mai roditor în Alte premii. Toţi abonenţii noştri îşi
Medalii de on6re pentru serviciu cre­ Braşov, 7 (19) Decemvre 1898. pot comanda la noi: portretul reginei-poete
asta privinţă a fost anul 189B, în care s’au
dincios de 40 anî. Dela magistratul oraşu­ Maria I. Popea, Dr. los. Blaga. Carmen Sylva în costum naţional, şi urmă-
înfiinţat 9 institute românescl de bani.
lui Braşov primim spre publicare următo- presidentă. secretar. târele scrieri de losif Vulcan: Lira mea
Pe lângă tot progresul acesta îmbu­ poesii; Dela sate, nuvele; Ştefan vodă cel
Tele: Infiinţându se „medalia de onore pen­
44
tru serviciul credincios de 40 de ani , se curător însă, în asămănare cu numărul po- tânăr, tragedie; Dimitrie Ciohindeal, dis
curs de recepţiune, — pănă când ne vor
aduce la cunoscinţa tuturor personelor in­ poraţiunei nâstre avem încă mult de făcut ULTIME SOIRI ajunge exemplarele. Tâte la olaltă cu 1 fl.
teresate, fără deosebire de rang, posiţie şi şi în privinţa acâsta, pănă vom ajunge să Blidapeşta, 23 Decemvre. In şe­ 10 cr.
sex, cari timp de 40 de ani au servit ne­ stăm pe-o treptă cu conlocuitorii noştri de dinţa de ac}! a camerei, ministrul de y,Familia va apărâ şi în anul viitor
a
întrerupt şi credincios la vr’un oficiu pu­ alte naţionalităţi. In loc de a ave câte-o finanţe a înaintat doue proiecte de regulat odată pe săptămână, pe o câlă şi
blic ori privat, a-şl înainta rugările lor, îm­ bancă românescă în fiă-care centru locuit lege, unul asupra provisoriului pac­ jumătate, — cu ilustraţiunl — şi va costa
pe an 8 fl., pe / an 4 fl., pe 3 luni 2 fl
1
2
preună cu atestatul de servicii!, magistra­ de Români, sunt comitate întregi, din cele tului pe durata dela 1 Ianuarie pănă Pentru România pe an 20 lei, pe V j l O l e
tului orăşenesc pănă în 28 Decemvre n. c. mai mari şi mai românescl, în cari abia la 30 Iunie 1899, şi al doilea asu­ Colectanţii primesc după B exemplare,
Aceia, cari de present sunt încă în func­ avem câte 1—2 bănci de-ale nâstre. Aşa, pra cuotei, care remâne pănă la acel al şâselea gratuit.
ţiune, au a-şi aşterne rugările lor superio­ de esemplu, în marele comitat al Bihoru­ termin tot în proporţia de pănă Oradea-mare (Nagyvârad) 12 (24) D_c.
rilor. DetailurI se pot căpăta dela oficiul lui avem o singură bancă, în al Aradului acum 1898.
magistratului orăşenesc. 2, în Sălagiu 2, in comitatul Cenadului 1, Redacţia şi administraţia „Familiei .
44
în al Ooj ocnei 2, în Murăş-Turda 1, în al Viena, 23 Decemvre. Ministrul
*
Concert. Musioa orăşenăscă, sub con­ Ternavei-marI 1. Mai bine stăm în comi­ preşedinte Banffy a sosit ac}! dimi-
ducerea dirigentului ei, d-1 A. Brandner, tatul Oaraş-Severinului, unde avem 9 in­ neţă aicî. El a fost primit în au­ Dietetica poporală, scrisă cu deosebită
va concerta mâne în 2B şi poimâne în 26 stitute de bani, în comitatul Bistriţa-Nă- dienţă de cătră Majestatea Sa. consideraţiune la modul de veţuire a ţă­
ranului român, scrisă de d-1 Simeon Stoica,
Decemvre n. la otel „Orient (nr. I). Pro­ săud de-asemenea 9, în al Hunedârei, al
u
grama concertului de mâne este: 1) „Hora Sibiiului şi al Timişului câte 8 etc. medio pensionat. Carte tipărită cu ajutorul
44
44
Sinaei de Ventura (orchestră de A. Brand­ „Anuarul ne aduce de astă-dată şi l i t e r a t u r ă . Asooiaţiunei transilvane, având în text un
număr mare de ilustraţiuul. E o bună şi
ner); 2) „Gretchens lieblings Tanz“, solo date privitâre la starea societăţilor comer­ Abonament la „Familia . Incheiând
44
pe Xylophon de Steeger (d-1 I. Lehrer); ciale, seu a reuniunilor nâstre de consum. âră-şl un an şi întrând în al 3B-lea al exis­ preţiâsă călăuză pentru ţăran, ca şi pentru
44
3) Fantasie din „Cavalleria rusticană. de Intre acestea se află : Asociaţiunea de con­ tenţei sale, „Familia face apel la spriji­ orî-ce familie, arătându-i cum să-şi pâzâscă
14
nul publicului cetitor românesc. După un sănătatea, cum să se hrănâsoă, cum să
Mascagni. Poimâne va concerta cu urmă­ sum din Făget fondată în 1896, „Comer­ trecut atât de lung, este de prisos a mai
44
44
torul program: 1) „Waidmanns-Heil , marş ciantul din Bistriţa fondat în 1898, „Oo- desvolta programa stăruinţelor nâstre. Or­ trăâscă şi de ce să se ferâscă pentru a se
44
44
dedicat reuniunii vânătorilor din Braşov, mâra din Şasea, „Concordia din Sibiiu gan al familiilor române, „Familia a avut putâ bucura de-o viâţă veselă şi îndelun­
44
de Georg conte-Veith; 2) „Neue Wiener (eu o filială în Făgăraş) „Mercur din tot-dâuna drept soop: deşteptarea gustului gată. Se pâte procura şi dela Tipografia
44
44
Volksmusik , mare potpuriu de Komzak; Deeş, fondat în 1897, Reuniunea de con­ de oetire românâscâ, spre a răspândi cul­ „A. Mureşianu. *
tura naţională.
3) „Ouvertură la opera „Euryanthe de sum din Blaşiii fondată în 1890 şi „Seve­
44
14
In urmărirea acestui scop, am căutat Minunate sunt pentru popor scrierile
Weber; 4) „Volks-Scene din opera „Der rineana din Caransebeş, fondată numai în
44
44
să ridicăm din ce în ce mai mult nivelul fericitului Ioan Creangă, cari conţin cele
14
EvaDgelimann de Kienzl. anul acesta. foii nâstre. Condeie ilustre şi talente tinere mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc.
Şi în privinţa societăţilor comerciale ni-au dat sprijinul. Colaboratorii noştri N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici
„Anuarul ne aduce date îmbueurătâre, căci s’au tot înmulţit, încât astăcjl numărul lor dintr’un sat, în care esistă cetitori români,
41
Reuniunile ntistre financiare cele mai vechi se află în stare înfloritâre, trece peste cincî-decl. Cu concursul lor spe­ căci ele procură cetitorului nu numai fârte
răm a mulţumi tot mai mult aşteptarea plăcute momente de petrecere, dâr îi dau
şi economice. şi sperăm, că şi cele înfiinţate de curând publicului. şi fârte preţiâse poveţe şi învăţături. Tâte
vor prospera, numai dâcă Românii le vor scrierile la-olaltă costă numai 1 fl. trimise
Cu începutul anului viitor dorim a
Forte interesante sunt datele, ce ni-le sprijini cu oăldură, cum sunt datori s’o facă. răspunde şi la o altă necesitate de mult francat şi se pot căpăta la tipografia „A.
44
presentă cel mai nou „ Anuar financiar şi Alte date interesante, precum şi un simţită în familiile românescl, oferind abo* Mureşianu în Braşov.
44
u
economic pe 1898 , redactat de d-1 Petra- tractat despre jubileul „Albinei cu por­ nanţilor noştri un tablou istoric naţional, *
Petrescu. In acest Anuar, ce apare ca con­ tretele tuturor bărbaţilor iniţiatori şi diri­ oare pus în cadră are să fie o deoâre a Istoria pedagogiei de V. Gr. Borgovan
orl-cărei case românescl. Subiectul aoestui
tinuare a „Compasului românesc , întrând guitori ai acestei bănoi, precum şi un pre­ O cartenouă şi de mare interes pentru toţi
44
tablou e scos din istoria Moldovei, de pe
deja în al cincilea an, găsim pe lângă alte ţios studiu asupra Căuşelor rentei de d-1 bărbaţii de şcâlă. Preţul 1 fl. B0 or. (cu
timpul lui Ştefan cel Mare şi represintă
date şi tractate literare, o dare de sâmă a profesor Ioan Socaciu, şi un alt studiu nu cunoscuta legendă: „Ştefan cel Mare şi a- posta 1 fl. 60 cr.)
•stărei de atjl a tuturor institutelor nbstre mai puţin preţios privitor la comptabilita- produl Purice ...
M
44
ochî şi cu dantele, mai iute ai fi avea se-i răspund: „la D-ta stăpână , pea se se albăstrâscă, şi când vitele c}end marile lacrimi, care-i curgeau
c}is, că s’a oprit la vre-un joc. şi n’aş! fi minţit; dâr turburarea mea începură a se strînge una de alta, din ochî, avui şi eu dorinţa se plâng.
Mititica! Nu mi-se mai saturau era aşa de mare, că n’aşî fi putut behăind şi îndesându se spre staul, în timpul acesta ndptea venise.
ochii privindu-o. Nu-i vorbă, nicî măcar un cuvent se spui. Im! pare auc}li că me chiamă cioe-va, îu jos, Nu mai rămăsese pe cresta muDţi-
nu-o mai vecjusem aşa de-aprdpe. chiar, că a băgat de sâmă, şi că pe cdstă, şi de-odată vecţui pe dom- lor decât o zare slabă din lumina
Erna, câte-odată, când turmele se reutăcidsei îi place se îndoiască tur­ nişora nostră, nu tot aşa de veselă sdrelui. Eu voii ca domnişdra se între
coborau în câmpie şi când veniam burarea mea cu batjocurile ei: ca adineaurea, ba încă tremurând în colibă, se se odihnăscă. întinŢend
■sera acasă, la arendăşie, ca se mă­ — „Şi drăguţa ta, păstorule, se de frig, de frică şi de udătură. Se pe paiele cele prdspete o piele nouă-
nânc, ea străbătea odaia repede, fără suie se te vadă câte-odată? De si' pare că ’n spre pola muntelui, gă­ nouşdră, îi doii! ndpte bună şi ple­
se vorbescă servitorilor, în tot-deuna gur, că e acea capră de aur, său sise Sorga (părău) umflată din pri­ cai se me ’ntind afară înaintea uşii.
gătită şi-’n totdduna mândră... Şi zîna Estrela, care nu şade decât pe cina furtunei, şi că voind s’o trecă Dumne4eu mi e martor, că n’am avut
acum? O aveam aicî lângă mine! vîrful munţilor, ai ?!... Şi ea însa’ş! cu or!-ce preţ, era cât p'aci se se nicî un gând reu; nimic, decât o
44
Venit’a înadins pentru mine! Si se vorbindu m! cu rîsul ei drăguţ, cu înece. Ceea ce era mai reu, era că mândrie de-a visa, că într’un colţ
nu-ţî piere}! capul ?!. capul plecat pe spate şi cu graba la dra asta înaintată, domnişdra nu al staulului, aprdpe de turma cu-
Dupăce scdse din coşuri cele de a pleca, avea chiar chipul zînei se mai putea întorce la arendăşie, ridsă, care o privea durmind, fiica
aduse. începu se privescă curios tote Estrela, făcend din venirea ei o nă­ căc! s’ar fi rătăc’t, er eu nu puteam stăpânilor mei — ca o midră mai
•cele din prejur. Ridicându-şl puţin lucire frumdsă. păiăsl turma. Gândul de-a petrece preţidsă şi mai albă decât tote —
44
rochiţa cea de serbătore, care ar fi — „Adio, păstorule . ndptea în munte o turbura fdrte durmia, încredinţată în paza mea.
putut se se murdărescă, ea întiâ în — „Drumbun, stăpână. Şi âtă o mult, mai cu semă din pricina ne- Nicî-odatâ cerul nu-m! păruse aşa
coliba mea, fiind-că vrea se vadă plecată cu coşniţele gdle . Si când a liniştei acelor de acasă. Eu o asi­ de curat, nic! stelele aşa de strălu-
44
colţul unde me culc, mâna de paie dispărut pe potecuţa, care coboră guram cum puteam: citdre. De-odată portiţa staulului se
cu pielea de berbece, cana mea cea muntele, îmî părea că petricelele, —„în Iulie nopţile-s scurte, stă­ deschise şi frumosa Stefăniţa apăru.
44
mare, agăţată de părete, ciomagul rostogolite de copitele catârului, îmî până___ Vremea rea ţine puţin ... Nu putea se ddrmă. Vitele făceau
şi puşca mea cu cremene. Totul îi cădeau una câte una pe inimă; şi Şi aprinsei repede un foc mare, se troznescă paiele întorcendu-se, seu
făcea plăcere. le aucfii mult timp, mult de tot; şi ca se-şî usuce picidrele şi rochia behăiau în vis. Ei îi plăcu mai mult
— Aşa der aicî trăiesc! tu, săr­ pănă ’n spre apus rămăsei ca aţîpit, plină de apa Sorgei. Apoi îi pusei se stea lângă foc.
manul meu păstor? Cum trebue se-ţ! ne cutezând nicî a şopti măcar, de dinainte lapte şi brânzeturi; der mi­ Băgând de semă lucrul ăsta, îi
iie de urît, mereu singur! Ce faci? frică se nu mi-se risipescă visul. titica n’avea de gând, nicî se mă­ aruncai pe umerî pielea mea de ca­
La ce te gândesc!?................ Mare foc Spre seră, când fundul văilor înce­ nânce, nicî se se ’neălcţescă, şi vă- pră, aţîţai focul şi râmaserăm lipiţi