Page 54 - 1898-12

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Ni 274 1898.

Ţiganul şi stupul cu miere. Toţi cu toţii s’or mira. c i u l i i e . posede pumpele de apă cele mai mari, cu
Apoi când dă să buşescă cari se p6te pe minută aruncata stingerea
(Anecdotă poporală.) Scorbura, s’o găurescă Probatum est. — Muşteriul (ca- unui foc 10,000 litri de apă. Birmingham
tră farmacist): D-le, da-mî ceva ca
Sâ-’ntâmplase-odată, că, Danciu faraon, Cu săcurea lui din mână, se-mi mai albesc puţin părul, ca e posedă cea mai mare fabrică de ace, în
Un bălaur negru, ca fundul de cîaon, Et’-albinele s’adună prea negru. care dilnic se fabrică 10 milione de ace.
S'S-şI petrecă timpul tot cam prin pădure Şi încep, ca să roiescă Mai departe în Museul britanic se află
Adunând la lemne, ba cl^u şi la mure. Pe dada să-l drăgostescă Far maci st u 1: — Pentru asta cea mai mare colecţie de maree poştale,
Der etă că vede, sci, din întâmplare Mai din aripiore, cel mai bun leac e — se te însori! care afară de un număr considerabil de
Un roiă de albine făr’ de numerare. Mai din acuşore
cărţi poştale, coverte etc., conţine mai mult
Un roiii mare, nene, roiţi, bătul-ar bruma Erau gata să-l omore. MULTE ŞI DE TOTE. ca 200,000 de maree, -a căror valore se
Cu albinişore tot colea cât pruna. Dada le vorbesce urcă la sumuliţa de 60,000 livre sterlingî.
Stupul era însă sus pe copăcel Mai dumnedeesce: Cel mai mare institut de bani din lume
Si ascuns acolo într’un scorburel. — Bîz la Dumnedelea! Grijă de câni. este Banca englesă, din Londra. Nimeni
Danciu, când îl vede, stă şi-l tot , privesce, Bîz la Precestelea! Celebrul şef de orchestră "wagneriană nu negă, că acesta bancă are renumele, că
Făcând socotela la faguri pe deşte; Când îl îngrozesce Antoine Seidl a lăsat un testament unic în a scos pănă acum dintre tote băncile lumii
Apoi dă spre casă pice ţîgănesce: felul lui. El dispune prin acel testament bancnotele cele mai mari şi de preţ. Sunt
La a lui boresă — Mai hîş şi la dracu, ca însemnata sa avere, socotită la 100,000 patra bancnote, dintre cari fiă-care are
Şi la dănciulei, Că mi-aţl umflat capu, de dolari, seu 500.000 de franci, să rămână o valore de 100,000 de livre sterlingî
Mai’I şi mititei, Vai, mânca-v’aşî mîara în beneficiul moştenitorilor săi, cu condiţia 1,200.000 florini). Din aceste 4 bancnote
Se le spună tote, cum el le-a vâdut Şi v’aşl scuipa câra; însă, ca aceştia să întreţie, cu cele mai una se află în posesiunea lui Rothschild, a.
Prin pădurea largă, pe unde-a trecut. Er de câlţl şi de feştilă mari îngrijiri, cei şâse câni, pe care îi avea. doua este proprietatea familiei Coutts, a
— Ascultaţi la mine! — le dieea fălos, Nu le mai duc nici o milă. * treia se păstrâză în tesaurul băncii englese
Că vă spun un lucru de mare folos; Ţineţi scara, şi a patra se află încadrată într’o ramă de
Căscaţi-vă gura, voi dănciucii mei, Luaţi căldarea! O statistică a resbâielor. aur în salonul poetului şi bancherului Ro-
Că mâncaţi adl mlară, sciţi, din făgurei ! De-oparte hărdău! Un cliar engles a calculat numărul gers din Londra.
Şi d’o vrea hăl mare, ahăl Dumuedeu Ecă-mă şi eu! anilor în timpul cărora principalele puteri
Acest Rogers face parte de-altmin-
Mâncăm din răsbelă, numai voi şi eu. Domeţiu. Dogariu. europene s’au aflat în răsboiu în cursul se­ trelea şi din cea mai mare dintre societă­
— Auleo dăduţă, unde-i roia mieros? colului acestuia.
ţile pe acţiuni. Acesta se numesce „Lon-
— In pădure pralio, colo mai spre dos. După calculul acelui diar, puterea don and North Western Railway Company"
— Ş’unde-om pune mîara, măi bărbatul meu ? care s’a aflat mai mult în răsboiu în acest
întreba Pirana, bombăind mereu. i secol este Turcia, care pănă acum, din şi este o întreprindere a căilor ferate, care
lucră c’un capital de 2380 milione mărci
— Unde-ompune mîara? d’asta mă plâng eu? nouă-decl şi şepte de ani, a petrecut pe
picior de răsboiu trei-decl şi opt, er pe
N’avem noi căldare, ba l’om ş’un liărdău. CĂLINDARUL^ şi încassâză pe oră 26,000 mărci. Ea po-’
sede 2300 locomotive, cari fac pe an o
Dada şi dănciucii iute să gătesc picior de pace cincî-decî şi nouă.
Iau hărdău, căldare şi la drum pornesc. După Turcia vine imediat Spania, cale de 41 milione chilometri, are 60,000-
amploiaţi şi transportă pe di 156,000 pa­
Şi merg tot într’una, nu stau nici un pas, ♦ ♦ PLUGARULUI care a trecut trei-decl şi doi de ani din acest sageri.
Păn’ ce-aflară stupul, n’a trecut un câs. secol în stare de răsboiu afară de timpul
D’apoi stup, măi dadă, gras şi făguros, dela Tipografia A. Mureşianu din Braşov, în care a avut răsboiul cu Statele-Unite. Cel mai mare negoţ de esport nu se
Ce păcate însă, că n’a fost mai jos Vin apoi: Francia cu două-decî şi face în Londra, ci în Chicago. Şi anume
u
Ca toţi făgureii, ce s’aflau în el Preţul â 25 cr„ (cu posta 30 cr.) şepte de ani de răsboiu, Rusia cu două- acesta este „casa de măcelăriă Armour &
Să tni-’I ia cu mâna, aşa frumuşel. (Vândetorii primesc rabatul cuvenit) decî şi patru, Italia cu două-decî şi trei, Comp., un stabiliment unde muncesc 12,000
Ei încep a-şî linge buzele din gros, Noul călindar, întocmit anume pentru tre­ Anglia cu două-decî şi unu, Germania cu omeni, şi unde se taie pe an la vre-o 4
Der sus era mîara şi dănciucii jos. buinţele poporului nostru — înafară de două-decî, Svedia cu dece, Danemarca cu milione vite cornute, oi şi porci, cari se
Ei se tot gândiră partea calenderistică, cu târgurile, semnele nouă. trimit aprope în totă lumea.
Şi să sfătuiră, timpului, diferite poveţe economice pentru * Bavaria are onorea de a poseda cea
Cum ar fi să facă mîara ca s’o ia, fiă-care lună şi alte multe, — cuprinde Lucrurile cele mai mari si cele mai mai rnai’e fabrică de încălţăminte. In ora­
y
Afară s’o scoţă şi jos să o dea. încă un bogat material cu articulî preţioşî mici» şul Mihvankee din America se află cea mai
— Hop! le dice dada — staţi măi, c’am aflat, din sfera plugăritului, grădinăritului, a eco­ Omul dela natură are nisuinţa de a mare berărie. Cea mai mare fabrică de
14
Acum sciu şi singur cum e de urcat; nomiei de vite, a economiei casnice etc.; da deosebită însemnătate lucrurilor ce con- postav „Kammgarn se află în oraşul Adams-
Am să fac o scară dintr’un făguleţ apoi din istoria lumii, poesii de dragoste, trasteză, se deosebesc tare şi de aceea bat din Statele-Unite; în Ne-w-York se află cel
u
Se mă urc pe dânsa pân’ la stupuleţ. eroice şi glumeţe de cei mai renumiţi scri­ mai mult la ochi. Astfel voim de astă-dată mai mare hotel, „hotel Savoy , care e re­
Cum ajung de-asupra vrana o despic itori ai noştri; articulî şi poveţe pentru să ne ocupăm şi noi puţin de lucrurile cele numit şi prin aceea, că posede cea mai
Cu săcurea hasta, numai să nu pic. păstrarea sănătăţii şi averii etc. La fine mai mari şi cele mai mici din lume. mare oglindă din lume, care acopere pe
— Bine clici tu, dado, urcă-te în sus urmeză diverse, glume şi anuţurî. Pe pa­ Credem a fi de interes pentru ceti­ deplin, de jos pănă sus, pâretele unei săli
Şi despică vrana, după cum ni-ai spus, gina primă se află portretul nemuritorului torii noştri de a sci, că cel mai mare ba­ mari.
De hărdău, căldare nici grije să n’ai, Simion Bărnuţiu, er în text o frumosă bio­ rometru, ce esistă pănă acum, este un colos Ceasornicul cel mai mic l’a pregătit-
Le ţinem noi, numai mîara să ni-o dai. grafia a lui. Doritorii de-a ave acest că­ de 12 metri şi 65 centimetri înalt, care să un măestru ceasornicar din Chicago şi l’a
Cioroiul să urcă, sus stă aninat lindar să se grăbâscă a şi-l procura mai află aşedat în turnul bisericei St. Jacques aşedat într’un inel în loc de petră. Intre
Face-o cruce mare ş’apoi l’a rugat: de timpuriu, ca să nu păţescă ca anul tre­ din Paris. Este interesant a sci şi aceea, lucrurile cele mai mici se mai numără şi
— Dumneijelio, Dumnecţello ! cut, când "mulţi şi-l’ar fi procurat, dâr nu că cea mai mare maşină de vapor se află un lexicon frances-engles, care a apărut în
Şi Christose Precestello : mai aveau de unde, căci se vându-se tote în minele de zinc din Fredensville în Ame­ Glasgow. Acestă cărticică conţine pe 647'
Decă stupul l’oiii lua, esemplarele. rica de Nord şi are o forţă de 8000 de cai; pagini, 400,000 cuvinte. Greutatea ei este
Numai mîara i-oifl mânca; er cea mai mică maşină de vapor construită de 3 / grame; este aşeejată într’o capsulă
2
3
Er cu câra de mecanicul Max Kohl, este în Chemnitz. de metal cu sticlă măi’itore, aşa că greu­
POSTA REDACŢIUNEI.
Gălbiora Maşina acesta, care atât e de mare, încât tatea cărţii cu ceasornic cu tot este numai
JD-lui I. Fultuţ, carand. Partea a doua din
Fac lumine-luminuţe încape comod într’o cojă de nucă, se în- de 14 grame. Cartea e astfel întocmită, în­
„Istoria Lumii încă n’a apă ut. Când va apără o
11
La sfinţi în bisericuţe, vom anunţa. căldesce cu spirt şi desvoltă o forţă cam cât ea se pote purta atârnată de lanţul de
Şi Rumânii d’or vedea ca a mii a parte din forţa unui cal. Londra ceasornic.

unul de altul în tăcere. Decă aţî pe­ Ea 89 închină de-asemenea şi stele, cari cad! Sunt sufletele, pe cu care se căsetoresce la fiă care
trecut vre-odată o nbpte înstelată, rămase cât-va timp cu ochii ’n sus, care bunul Dumnecjeu nu le pri- şepte ani.
aţi putut vede, că pe când durmim, gânditdre. Apoi îmi efise: mesce.... Uite mai jos Grebla şi cei — „Apoi cum, păstorule, stelele
o lume misteribsă se deşteptă în tă­ — „E adevărat păstorule, că trei regi (Orion). Astea ne slujesc pe se căsătoresc?“
cere şi singurătate. Atunci isvbrele voi tăceţi farmece ?“ noi, ca şi nisce câsornice. Numai — „Da, stăpână".
cântă mai clar, lucrurile-s luminate — „Domne teresce! domnişora, privindu-le, eu sciu acum că-i doue- Şi pe când încercam se-i spus
de flăcări. T6te duhurile munţilor dâr noi trăim mai aprdpe de stele, spre 4«ce din nopte, trecute. Puţin ce erau aceste căsătorii, simţii ceva.
alârgă încolo şi ’n crtce; aerul pare aşa că sciu ce se petrece acolo, mai mai jos spre sud, străluce Ioan de călduţ şi fin apăsând uşor pe umă­
plin de atingeri, de egomote uşdre, bine ca cei dela câmp".... Ea privea Milan, luminătorul stelelor (Sirius). rul meu. Era capul ei îngreunat de
nespus de uşdre, ca şi cum ai aucji mereu în sus cu capul rezimat pe Etă ce ee povestesce despre el.,Pasă- somn, care se rezima de mine cu
ramurile şi ierburile crescend. piua mâni, învelită în pielea de berbec, mi-te într’o nbpte, loan de Milan, Cei un fremăt drăguţ de panglici, dan­
e viaţa fiinţelor, der noptea e a lu­ întocmai ca un păstoraş ceresc. trei regi şi Cloşca cu pui au fost chiă- tele şi cosiţe mătăsbee. Ea rămase-
crurilor. Când nu eşti obicinuit, ţi - e — „Ce deştele? şi cefrumdse! maţl la nunta unei stele. Cloşca cu astfel, fără se (jică o vorbă măcar,
trica.. . Aşa că şi domnişora vdstră Nici odată n’am veŢut atâtea_____ Le pui, grăbită, a plecat cea dintâiu, pănă ce stelele ceriului păliră, stinse
sa lipia de mine tremurând la cel sciî numele, păstorule? luanda-o în jos... uite colo în fun­ de <Ţiua care venia. Eu o priveam,
mai mic sgo not. Intr’un timp, un — „Da stăpână.... Uite drept dul ceriului; de-asemenea făcură şi cu sufletul puţin cam tui burat, ^dâr
stiigăt lung. melancolic, plecat din de-asupra d-tale e calea Sft. lacob (ca­ Cei trei regi; dâr leneşul de Ioan de din fericire, apărat de nbpt.ea acesta,
balta care strălucea jos in depărtare, lea laptelui)., care merge din Francia Milan, care durmise prea mult şi în­ luminbsă, care nu-ţi. putea da decât
ne lovi urechile. Tot atunci, de-a- spre Spania. Sft. lacob a durat’o ca târziase, înfuriat, a aruncat bastonul gânduri bune. In jurul nostru, ste-
8.i pra capetelor ndstre, o stea căc|e- se arate calea vitezului Carol cel seu după cea dintâiu ; de aceea şi lele-şî urmau drumul lor tăcut, as-
tdre alunecă în aceeaşi direcţiune, Mare, când se resboia cu Arabii. Cei trei regi se mai numesc şi Basto­ cultărăre ca şi turma mea; şi din
ca şi cum plângerea aceea ar fi dus Mai departe privesce Carul sufletelor nul lui loan de Milan. Der cea mai când în când, îmi închipuiam, că
un suflet cu ea. (Ursa mare) cu cele 4 osii străluci- frumbsă dintre tbte stelele, stăpână, una din aceste stele, cea mai fină,
— „Ce e?“ îmi efise Stefăniţa tdre. Cele trei stele dinaintea lui este steua nbstră, Steua păstorului, care cea mai strălueitore, se rătăcise şi
pe şoptite. sunt cele trei animale, şi cea mai mică ne luminâzâ în efori, când eşim cu venise se adormă pe umărul meu.....
— „Un suflet, care întră în raiu, din ţaţa celei de-a treia, este Căru­ turma, şi sera, când întrăm. Ea a- D. Munfeanu-Rîmnic.
stăpânăşi-mi făcui semnul crucii. ţaşul. Vecjî împrejur o mulţime de lergă după Petru de Provansa (Saturn)