Page 57 - 1898-12
P. 57
REDACŢIUNEA, „gazeta* în flecare iji.
Admiiistraliunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f|., pe şdse luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE Be primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni IO fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorolo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: H. Dukes Naehf. ciele poştale din întru şi din
■ax Auoenfeld 4. Emerloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Hosse. Abonamentul pentru Braşov "
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk.
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
ner, Eksteln Bernat. In Ham- Tflrgul Inului Nr. 80, etagiu
burg; Marolyi 4 Llobmann. I.: Pe un an 10 fl.. po şSse
PREfUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond po o coldnfl, 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A U T J L 12 fl., po 6 luni 6 fl.. pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 bani. — Atăt abo
namentele eflt şi insorţiunile
RECLAME po pagina a S-a o sunt a se plăti înainte.
seria 10 or. său 30 bani.
Nr. 275. Braşov, Lmu-Marţi 15 (27) Decemvre. 1898.
„ S i s t e m u l . “ buni patrioţi maghiari privesc mâh ţionar, âr în urmă a creat instituţia isbucnesc semnele răsvrătirei în multe
niţi într’un viitor afară de lege şi fişpanilor. puncte ale ţărei; omenii renunţă la bucu
Triste şi jalnice sunt contem cu tbte consecenţele rele ale aces Contra acestui sistem, care a ria paclnică familiară pentru a se aduna
plările, ce se fac din incidentul săr tei stări". esploatat viaţa publică, în modul şi a protesta... în contra acelui sistem de
bătorilor Crăciunului de cătră toile „Chiar şi raporturile esteriore cel mai neruşinat, luptă oposiţiunea guvernare, decât care mai corupt n’a cunos
maghiare şi germane asupra eitua- ale monarchiei arată simptome, că maghiară. Acest sistem voesce se 1 cut istoria maghiară de pe timpul Maria
ţiunei presente în statele dualiste. nu mai sunt neatinse de crisa inte- restbrne. Teresiei,... sistem, care constă din nedrep
Au trecut trei-c}ecî do anî. de rioră, şi deşi stările de faţă se sus De va cade sistemul, despre tăţi, din confiscarea drepturilor, din viola
când s’a inaugurat sistemul de gu ţin cu chiu cu vai prin provisorii pe care a vorbit amintitul corifeu ap- rea legilor, din întrebuinţarea tuturor mij-
vernare dualist pe temeiul suprema timp scurt, totuşi nu pbte nimenea ponyist, acesta va aduce fără îndo- locelor pentru scopurile unui partid". Tot
ţiei rassei maghiare şi germane. Cu răspunde la întrebarea: ce forma elă o mare uşurare ţării şi popbre- răul îl atribue unei singure persone, lui
ocasiunea aniversarei de 25 de anî ţiune definitivă va eşi din tbte a lor ei, der numai în parte se vor Banffy, despre care crede, că numai pen
a acestui sistem, guvernamentalii cestea ?“ delătura printr’asta relele esistente tru aceea e susţinut de partida sa, deârece
din ambele emisfere ale monarchiei Aici a adus der lucrările sis Numai decă va cădâ întreg sis acâsta se teme, că căcjând Banffy, va cădâ
intonau încă imnuri de bucuriă, că temul de guvernare practicat pană temul de guvernare şi deca se vor împreună cu el şi sistemul.
iostituţiunile dualiste au prins rădă adî în Austria şi Ungaria. reforma tote legile asupritbre, cari de „Budapesti Hirhp arată starea de
u
cini pentru tbte timpurile. Starea critică de faţă in ambele fapt eschid majoritatea poporaţiunei decadenţă a constituţiei ungurescl şi cjice,
Şi astăcjî ce vedem ? Intr’o parlamente a causat’o obstrucţiunea, statului dela participarea la viaţa că „ Ungaria nici nu mai e adj atât stat, cât
parte şi într’alta se manifestă cea său resvrătirea minorităţilor, cari fac constituţională, se pbte aştepta o mai mult o intreprisă . Sistemul lui Tisza
u
mai seribsă şi adâncă îngrijire nu adevărată întorcere spre bine. Kalman a împărţit „naţiunea" în două
numai pentru raporturile între sta cu neputinţă, ca guvernele şi majo classe: clasa jăfuitorilor şi classa celor jăfu-
rităţile se conducă mai departe afa
tele dualiste, ci chiar şi pentru esis- cerile între margiuele prescrise de iţl. Pe partea celor dintâiă stă îngâmfarea
teDţa constituţiunei lor. constituţiune. Crăciunul Ungurilor. şi volnicia, pe a celor din urmă ura şi des
Sunt fbrte semnificative consta Din incidentul sărbătorilor Crăciunu perarea. Acestă luptă între partide încura-
tările, ce le face cu privire la situa- Cea mai interesantă apariţiă lui, t6te foile unguresc! publică articulî giâză pe toţi duşmanii Ungurilor, pe „Va
ţiunea actuală organul de frunte al este înse lupta partidelor reunite contemplativi la situaţiune, unii din ei forte lahi", pe Croaţi şi pe Austriac!. Numărul
liberalilor germani din Austria, a oposiţionale în dieta ungară în con caracteristici. amicilor Maghiarilor a scăclut în totă Eu
acelor liberali, cari întotdăuna au tra „sistemului". Nu se mai mulţu Guvernamentalul „Peşti Napld nu ropa şi încrederea în Maghiari a dispărut.
u
căutat se suţioă cel mai strîns con mesc eu răsturnarea lui Banffy, ci ni esce Crăciunul Ungurilor „Crăciun ncgru . „Crisa este aci", cjice în fine „B. H.“, „şi
a
tact cu partida liberală ungurâscă. cer cu tot mai mare vehemenţă să Nu dă crecjământ celor ce prevestesc Intro crisa constituţiei e crisa statului nostru, ba
Stă cum caracterisâză „Neue cadă şi sistemul. ducerea absolutismului maghiar, dâr averti- acuşa pbte să urmeze şi catastrofa naţiu-
fr. Presse" situaţiunea actuală: Care sistem ? Pănă acum nu sâză pe conaţionaţionalii săi să bage de nei". Termină cu dorinţa, ca Crăciunul se
„Nu se tractâză acjî de aceea, eram în clar, ce înţeleg opcsiţionalii sâmă, ca „spiritul parlamentar adevărat ma le aducă un mântuitor, care să-i scape de
că bre se esiste acesta, ori altă con unguri, când cer delăturarea siste ghiar să nu se perdă ou totul". Făcând primejdia peirei.
stituţia (austriacă), ci de aceea, dâcă mului. Credeam, că e vorba aici mai alusiune la obstrucţioniştî cjice, că parla „Alhotmâny , organul partidei popo
a
mai pbte esista o constituţiă. Parla ales de sistemul de corupţiune prac mentul unguresc înaintâză cu paşi uriaşi pe rale, se întrebă: „Ce a devenit întrâgă
mentul imperial, care a fost multe ticat la alegerile dietale. Astăcjî sun calea fatală, pe care popbre mai mari, mai viâţa nâstră publică? — O piâţă, cjice,
luni cu totul paralisat, funcţionâză tem mai lămuriţi în privinţa acesta. puternice şi mai unitare, decât Maghiarii, un^e alături cu hainele vechi se vinde vir
ărăşi la părere, der boia, ce rode la Unul din corifeii partidei appo- şi-au riscat libertatea şi viitorul. „Numai tutea cetăţenâscă, onorea, stima patrio
măduva lui, se continuă. Drepturile nyist9. numită „naţională", a spus acum înţelegem adevărata însemnătate a tică. .. Patria acesta a devenit an cimiter
sale cele mai importante nu se va în şedinţa din urmă a dietei, că e acelui „vechia blăstăm", despre care ni au jalnic, unde se putrecjesee în morminte tot,
loreze, în tbte cestiunile mai însem vorba aici de sistemul politic, ce l’a vorbit poeţii şi bărbaţii noştri de stat ce s’a creat în decurs de cjece secuii ereş-
nate dispune numai ministeriul, ca clădit Tisza şi care este numai un şi care de secuii persecută naţiunea nos- tinescl. Aici totul e nimicit şi omului în-
şi când nici n’ar esista parlamentul sistem de putere personală. E vorba tră... Acesta e°te ura învăpăiată, de care grijat îi vine să credă, că dreptul, liberta
„Tot aşa se întâmplă şi cu clă de-a se restrînge influenţa de putere fiii altor naţiuni nici nu sunt capabili' , cjice tea şi moravurile politice în veci nu vor
1
direa seculară a statului constituţio nemărginită, ce ’i s’a asigurat gu „Peşti Naplâ". Termină cu constatarea, că mai învia aici... De aceea naţiunea ser-
nal ungar. Nu de mult ea deştepta vernului prin sistemul introdus de „nici-odată Maghiarii nau pomenit sărbători beză acjl cu amar şi îngrijiri în inimă .
11
încă invidia nbstră, fiind-că în fal Tisza, care mai întâiu. a sciut să-şi mai triste ca acestea“. . In spiritul acesta sunt scrişl arti-
nica sa strălucire părea a fi înte subjuge administraţia politică, apoi Kossuthistul „Egyetărtăs publică un culii de Crăciun mai ai tuturor foilor un
u
meiată pentru veciă. Peste nbpte printr’o lege strictă disciplinară a articul subscris de Francisc Kossuth. Acesta gurescl.
însă a căpătat crepăturî, şi cei mai câştigat putere asupra flă cărui func cjice, că „tocmai acum, în sărbătorea păcii,
FOILETONUL „CAZ. TRANS". conservatism avem în textele măhăcene, în ni-se presentă, e copiă. Formele cu „i" ca nu e decât o simplă şi neînsemnată modi
cari „rotacismul" nu obvine decât în unele „vesminte", se datoresc copistului, care in ficare a epilogului psaltirei Coresiane
scrieri, er în celelalte nu. Lucrul se ex voluntar şi pbte inconsciu le-a introdus în (1577); ba ce e mai mult, cuvinte şi pro-
Limba vechilor n6stre cărţi plică şi aici numai prin conservarea in locul formelor cu „e“, ca „vesmente" ale posiţiunî întregi sunt adoptate cu de-an-
tactă a textului scrierilor copiate. Dâcă originalului, care ca limbă e 'evident, că tregul din Coresi. Etă întâiîi epilogul psal
bisericesci.
popa Grigorie ar fi fost autorul tuturor representă o epocă cu mult mai veche, de tirei lui Coresi:
[Fiinţa şi cronologia ei). acelor texte, şi dâcă rotacismul ar fi fost cât epoca în care s’a copiat. Deci folosind „Din mila lu Dumnecjeu, eu diaconul
De general în părţile Măbaciului, fără îndoială terminul tecbnic corăspuncjâtor, aici avem Coresi, dacă văcjui, că mai tote limbile au
s’ar fi aplicat peste tot rotacisarea lui n de a face mai mult cu un moment ortogra
JVicolae Sulică. cuvântul lu Dumnecjeu în limba [lor], nu
(trecerea între 2 vocale a lui n în r). fic, decât ortoepic.
(6) l U r m a r e ) . mai noi Rumânii n’avăm,.... drept aceaea
Cel-ce e cât de puţin iniţiat în isto Un cas analog de conservatism orto fraţii miei, preuţilor scrisu v’am ac-easte
AbnormităţI de felul acesta păstrăză*)
ria limbei, trebue să-şi esplice în acelaşi grafic avem la aşa numitul final, care-1 psăltirl cu otveat, de am scos de în psăl-
Coresi în psaltirea sa, ceea-ce mai denotă
chip forme paralele, ca „vesmewte" şi „ves aflăm scris în cărţile bisericesc! pănă in tirea srăbească pre limba rumânească, să
şi superficialitatea ounoscinţii limbei'slave
minte", „menciură" şi „minciură" (minciună) timpul din urmă, cu tote că de mult a dis vă fiă de înţelegătură, şi grămăticilor; şi
atât din partea lui Coresi, cât şi din par
„menre" şi „minre" (mine) etc. ce le întâl părut din graiul viu şi, ce e şi mai inte vă rog, ca fraţii miei, să cetiţi şi bine să
tea autorului psaltirei scheiane.
nim în acelaşi t-?xt, şi anume în Condicele resant, precum uşor a putut observa ori şi socotiţi, că veţi vedâ înşi-ve, că e cu
Conservatismul în tradiţiunea literară
Voroneţan. Nu pote fi vorba aici de-o e- cine acest „u“ final româneso e represen- adevăr".
aşa-dârâ nu trebue de loc perdut din ve
pocă de transiţie, în care să se întrebuin tat aprope consecuent prin „ier" (”2?) sâu Etă acum şi epilogul Paliei :
dere atunci, când se tractâză despre firea
ţeze promiscue forma mai veche şi forma „iri" ţ/J) întocmai ca şi în cărţile slavone,
şi provenienţa limbei românescl, depuse în „Cu mila lui Dumnecjeu, eu Tordaşi
cea nouă, căci acâsta ar trebui să se afirme unde asemenea era un sunet mort, fără
primele momente de limbă cunoscute pănă Mihaiu... şi cu Herce Ştefan... ţinum în-
mai despre tote textele mai vechi biseri nici o valore fonetică.
acjl. Alt exemplu instructiv pentru acest tr’una la jelania *) scriptureei s f i n t e , . . . c ă
cescl, în cari mai peste tot ne surprind du- Der esemplul cel mai caracteristic
plete şi fluctuaţiunl de felul acesta. Toc pentru servila dependenţă 'a scriitorilor
*) Haşdeu. Cuvinte I pref. si Şăineanu, Se- mai acâstă fluctuaţiune şi nesigurauţă fo- noştri bisericesci de antecesorii lor ni-1 *). SS se compare tot din tipăriturile lui
masiologia pg. 72, atribue t6te aceste false inter Coresi vorbele lui Hanăş Begner (Hans Beckner)
j nologică e argumentul cel mai puternic, ofere între altele Palia dela Orăştiă (1582).
pretări diaconului Coresi. pe câud e evident, că în epilogul Tetraevangeliului (1560—1561), că a
11
el le-a împrumuta; direct din psaltirea scheiană. ! că Codicele Voronoţean, în forma, în care Epilogul acestei Palii, ca spirit şi ca ideiă, avut jelanie pentru sfentele cărţi creştinesc! ,
