Page 58 - 1898-12

pn agina 2. GAZETA TRANSILVANIEI ___________________ ţL ! .! ^
1 275 1898

Luptă la infinit. In lupta acâsta esacerbată fiă-care efi cu neputinţă orl-ce desbaterl, şi săptămâni poporală şi cu partida „naţională" (appo-
aduce momente şi incidente nouă. Cercu­ întregi discusiunea s’a învârtit în jurul în­ nyistă); se miră, că partida „naţională",
Situaţiunea dintre partidele maghiare rile politice sunt adene agitate tocmai trebării, că pe care efi să se pună în des- care rjice, că stă pe basa dela 67, ba nu
se oaracterisâză pe c}i ce merge prin se- acum de o afacere de onâre între Banffy batere proiectul de indemnitate. In chipul este adversară necondiţionată nici a teri­
riâsele lor intenţiunî de a duce lupta între şi Horanszky. Etă despre ce e vorba : acesta — (fise — am ajuns la data de 1 toriului vamal comtm, se aliază cu aceia,
sine la infinit. In discursul său amintit, Horanszky Deoemvre. Atunci fie-care se îndoia, oă ore cari vor să derime acâsta basă, cari pretind
In cât privesce intenţiunile oposiţiei, a desvălit o scenă dintre el şi Banffy pe­ fi-va posibil, ca pănă la anul nou să se vo­ ridicarea barierelor vamale, şi se mai aliază
remarcăm discursul ce l’a ţinut în şedinţa trecută îu Ianuarie 1896. Contele Apponyi teze proiectul de indemnitate atât de ne­ cu cine? — cu partida poporală, pe când
de Vineri a dietei corifeul apponyist Ho- publicase din incidentul sărbătorilor din cesar? Intre astfel de împrejurări, preocu­ ei deşi n’au luat parte în formarea legii,
ranszlcy. Pâte nici un discurs din câte s’au 1896 un articul, în care provoca la pace pat serios cu acesta afacere, mi-s’a inspi­ ci o parte a lor au combâtut’o, totuşi au
pronunţat în dietă de două luni îno6ce, de şi înţelegere în interesul serbării mileniu­ rat o ideiă pentru care iau întrâga răs­ accentuat, că ceea-ce este odată lege, tre­
când bântue crisa, n’a fost atât de energic lui. Banffy a rugat pe Horanszky, ca în- pundere, ideia de a căuta un mijloc, prin bue ţinut. S’au aliat — dice - cu partida
şi de necruţător la adresa guvernului şi a tr’o convenire confidenţială să-l lămurescă oare pe de oparte să admoniăm încă odată poporală, pe al cărei stindard stă scris:
sistemului păcătos de adl, ca discursul lui asupra intenţiunilor, ce le-a avut Apponyi pe toţi membrii camerei, că ar fi timpul, legea acâsta nu e lege, ci este iertat şi o
Horanszky. Vom ave pote ocasiune să re­ prin publicarea articulului. Au şi avut o ca cel puţin proiectul de indemnitate să-l datorie a i-se sustrage. Dâcă vor secera
venim la acest discurs. Pentru afil ne res- convenire la casa lui Horanszky, la care a lăsăm a deveni lege; âr dâcă acesta n’ar succese, ale cui vor fi succesele? Eu cred,
trîngem la declaraţia, ce a făcut’o el cătră participat şi Apponyi. In acea conferenţă succede, să constatăm de altă parte, că nu că fie-care ar crede că sunt ale lui, că el
sfîrşitul vorbirei. „Eu — cjise Horanszky privată s’a decis, ca Apponyi să înainteze din vina majorităţii camerei urmâză — e mai dextru şi că ceilalţi îi servesc.
între aplausele stângei şi stângei estreme dietei un proiect asupra judicaturei curiale dâcă urmâză — ca afară de ordinea proce­ „Mărturisesc, că mi-ar servi spre bu­
— fără de şovăire declar, că dâcă este în afaceri electorale şi în legătură cu durii constituţionale, să salvăm interesele pa­ curie, dâcă aşi vedâ, că acest proiect se
cineva, care ţine cu mine, îmi ofer tâte acesta asupra revisuirei legii electorale. triei. Acâsta a fost causa de căpetenie, pen- înaintâză dietei; nu cjic însă, că s’ar des-
puterile şi facultăţile mele pentru pustiirea Banffy, cu puţine escepţiunl, a primit pro­ tru-care am înaintat proieotul în conferenţă bate, deâre-ce nimeni n’a crecţiit, că îl vom
acestui sistem... Simt, că decă din viaţa iectul. Mai târdiu la intervenţia lui Col. majorităţii. desbate. Dâcă s’ar înainta camerei, ar fi o
ţării nu va fi prăpădit sistemul acesta, ţâra Szâll, Horanszky a cercetat pe ministrul- dovadă pentru cei viitori, că cine sunt
trebuc să se prâbnşască atât în privinţa mate­ preşedinte, care i-a declarat, că dâcă în Tisza desfăşura apoi cestiunea, că aceia, cari au provocat necesitatea proce­
rială şi morală, cât şi în privinţa politică*. .. anul acela (1896) nu se va face pactul proiectul său nu cuprinde o împuternicire,
ci numai numai o admoniere referitor la durii afară de const'tuţiune. Dâcă ei vor
Horanszky a spus multe lucruri de prin dietă, el va împiedeca din tote pu­ să încunjure acâsta, dâcă desaprobă atât
interes. Intraltele a spus, că sub sistemul terile, ca un proiect de revisuire a legii aceea, că prin împuternicirea ce se dă gu­ de mult starea acâsta, — au în mâna lor
inaugurat de Tisza s’a creat instituţia fişpă- electorale să ajungă a deveni lege — adecă, vernului în proiectul său, guvernul pote să cheia resolvării. Să primâscă ceea-ce au
nescă, care „nare păreche nici în Asia, nul cum diee vorba, a lins, ce a scuipat. mârgă pănă aici, şi mai departe nu. De putut şi pănă acum, să primâscă proiec­
în Africa; guvernul ereâză pe fişpanl; fiş- Din causa acestor destăinuiri, Banffy altmintrelea — cfice oratorul — vă întreb tul de indemuitate, er dâcă nu-1 primesc,
panii pe funcţionari, aceştia liferâză depu­ a fost vehement atacat, ba ohiar insultat în în ce zace învinuirea, că un club voesce să lase cel puţin a l primi majoritatea. Să
taţi, deputaţii liferâză voturi de încredere... onârea lui, şi în urma acesta ministru-pre- să usurpeze prin decisiunea sa drepturile lase a se putâ desbate asupra afacerilor
Libertatea publică este pusă în câtuşi, ţâra în- şedinte a adresat cu data de 24 Decern vre o parlamentului şi a tăia în sfera lui de pactului cu Austria, şi atunci totul se va
trâgâ e un cadavru, pe oare pote , să pună scrisâre cătră Horanszky, în care dice, că a drept. Ori unde în lume sunt partide, un sfîrşi, şi nimănui dintre noi nu-j va mai
mâna tot escrocul. Statul se îngrâpă în da­ mistificat faptele şi şl-a esercitat critica membru al acelora, vrând să înainteze par­ trăsni prin minte să vorbâscă vr’odată des­
torii, tot aşa comitatele, oraşele, comunele parlamentară pe basă mincinosă şi cu in- lamentului un proiect, pe acesta îl face cu­ pre acâsta. Domnii aceştia însă (oposiţia)
şi întregă societatea." . . . tenţiune fals. Din pricina acesta numesce noscut prima dată în clubul, al cărui mem­ mai bine vor să facă faţă cu partida libe­
Banffy fu descris cu atâta putere aţi- pe Horanszky drept un om, „care numai bru este, pentru-ca partida să aibă cunos- rală pe mântuitorii patriei şi constituţiu-
ţătâre de Horanszky, încât deputaţii din închipuindu se salvat de pedepsire, pote cinţă despre el, să-l sprijinâscă, ori să-l nei, şi dâcă e să mărturisim adevărul:
stânga l’au tractat cu oele mai grave vătă­ comite astfel de laşitate“. respingă. acâsta nu e problemă grea, fiind-că a salva
mări. Bartha M. i-a e}is, [că este un mişel Pentru constatările vătămătâre ale „Mărturisesc, că n’aşl voi să folosesc patria şi constituţiunea, când nimeni nu le
ordinar, Justh striga: Ministrul preşedinte ministrului-preşedinte, Horanszky după — cuvinte aspre, nici nu voiQ. folosi, a suspi- atacă, cjăn, nu este lucru greu.
tot-dâuna minţcscel Ruşine să-i fie! cum anunţă tote (fiarele din Peşta — va pro­ ţiona intenţiunî cu atât mai puţin, şi acesta „Scie fiecine, că în viâţa mea întrâgă
Faţă cu păşirea oposiţiei, putem privi voca la duel pe Banffy. nu pentru-că dâr’ n’ar merita membrii par am fost adversarul cloturei şi n’o doresc nici
ca semn de luptă neîmpăcată din partea tidei, ci fiind-că ţin de nedemn pentru adl; dâr dâcă am ajuns acolo, că trebue să
majorităţii un articul din oficiosul „Nem- mine. Insă nu văd acei domni (oposiţio- alegem între constituţiuue parlamentară şi
w
zet , în care se cjice: „Nu este permis a-se Enunciaţiunile lui Coloman Tisza. nalii) câte pagube au pricinuit şi pănă între clotură, atunci fie-care trebue să>cum-
face concesiuni revoluţiunei parlamentare. acum ţării? — deşi, cutez a declara, au­ pănâscă îndoit, pe care dintre două să alâgă.
Lozinca nâstră faţă cu ea să fie: capitulare Dintre multele enunciaţiunî, ce toritatea ţării atât în interiorul monarchiei, „Se cjice, că ar fi trebuit să ne îuţe-
necondiţionată*.... s’au făcut în (filele acestea de cătră cât si înaintea străinătăţii n’a fost nici
deputaţii fruntaşi unguri, cele mai odată atât de mare, ca acum, când ochii lu­ gem cu obstrueţioniştii. Asta-i fârte frumos,
Dâr prospectele luptei înverşunate le
remarcabile sunt vorbirea bătrânu­ mii sunt aţintiţi asupra statului, care for- ba eu cred, că la singuraticele proiecte, la
măresc în grad şi mai potenţat cele două unele cestiunî trebue să ne consultăm, ba
proiecte de lege înaintate deja camerei de lui Tisza dela Oradea-mare şi seri- mâză basa sigură a monarchiei austro-un-
sărea, ce a adresat’o fostul preşe­ să facem chiar concesiuni oposiţiunei, oare
cătră ministrul de finanţe asupra proviso- gare; nu observă ei, că prin aceea, că
dinte al camerei, Desideriu Szilagyi, tâte raporturile devin nesigure în privinţa stă între marginile ei. Dâr care este con­
riului pactului şi asupra cuotei. Este adevă­
alegătorilor săi din Pojun. materială, câtă pagubă pricinueso fie-cărui cesiunea, care o cer, şi ce pun în prospect
rat, că în aceste momente de paroxism, gu­ peDtru ea? Ei cer, ca majoritatea să capi­
vernul nu avea încătrău, trebuia să înain­ Avend aceşti doi corifei libe­ cetâţân, care trăesce după munca lui, fie tuleze înaintea minorităţii. Ungaria — n’am
teze proiectele. Cine crede, că el ar pute rali, cari sunt de opiniunî opuse, un agricultor, fie comerciant sâu industriaş, şi uitat încă — a fost sute de ani sub gu­
să fie trecute pănă la 1 Ianuarie măcar rol atât de însemnat în luptele ac­ ce pagube materiale se fac creditului ţării. verne din minoritate. Atunci constituţiunea
prin desbaterile comisiunilor? Oposiţiunea tuale, voim să împărtăşim cetitori­ Ungaria nu este un stat atât de bogat în ordinelor permitea aşa ceva. Dâr de 30 de
le va combate fără cruţare pe tema, că lor noştri mai pe larg cuprinsul bani, încât ea să nu fie avisată la spriji­ ani de când domnesce majoritatea, ţâra a
artic. I. din 1898 lâgă mânile guvernului enunciaţiunilor lor. locepem cu vor­ nul capitalului din străinătate. Acest capi­ progresat mult. Repet dâr, că eu şi acll
t
faţă c’un nou provisoriu. Lupta în contra birea dela Oradea mare a lui Colo­ tal îl capătă eftin, dâcă raporturile sunt doresc să nu ne luăm refugiu la dotară,
proiectului de provisoriu ar fi şi început’o man Tisza. consolidate, din potrivă nu-1 capătă, dâcă însă dâcă va sosi acel trist moment, fiă-
oposiţia deja în şedinţa de Vieveri, dâcă Tisza a spus la început, că de luni nu sunt consolidate". care să-şi gândâscă, că dâcă colegii noştri
Banffy ar fi fost acasă. O va începe însă de (file nu se mai pote discuta în cameră Vorbesce de oposiţie şi se minunâză, din minoritate au luat învăţătură dela domnii
de sigur adl seu mâne afară de ordinea nici un lucru serios; cu ajutorul tuturor că 48-tiştii, cari stau pe cea mai estremă din „Reichsrath"-ul vienes, cari au nimicit
cfilei. m’jlâcelor posibile, obstrucţiunea a făcut margine a liberalismului, se aliază cu partida
* autoritatea acestuia, ne va fi dâr’ şi nouă
iertat a învăţa dela cel mai liberal şi cel
mai mare bărbat de staţ al Angliei.
văcjum, cum tâte limbile au şi influresce âr de pe alta Sicriul de aur, Sas-Sebeş „Oă popa Ioan din Vinţ a urmat
„Puteţi să esercitaţî cea mai aspră
într’u cuvintele slăvite a lu Dumnezeu, nu­ (1683) de popa Ioan din Vinţ. ârăşl întru tote Noului Testament, e des­
critică faţă cu cele ce le-am c}is. La una
mai noi Rumânii pre limbă nu avem; pen­ Citez numai câte un pasagiu din am­ tul de clar.
însă n’are nimeni drept — adecă de-a ca­
tru acea cu mare muncă scâsem den limba bele cărţi spre ilustrarea celor cjise. In pre­ Din esemplele din urmă resultâ cu
lomnia intenţiunile mele. Dâcă judecata
jidovescă şi grecească şi srăbească pre doslovia (precuvântarea) Noului testament, evidenţă servila dependenţă a scriitorilor
d-vostră va fi o.sânditâre pentru mine, o să
limba rumânească... şi Ie dăruim voo fra­ cfice între altele: noştri bisericescl, chiar şi acolo, unde s’ar
mă dâră. Voiii suporta însă şi acâsta mai
ţilor Rumâni, şi cetiţi şi nu judecaţi nece­ „Acesta încă vă rugăm să luaţi a- pretinde cât de puţină originalitate, în
bine, decât să nu fac ceea ce-mi şoptesce
tind mai înainte, că veţi cu adevăr afla minte, că Rumânii nu grăesc în tote părţile precuvântări sâu epilâge. Aici n’avem
inima".
mare vistiiar sufletesc"' într’un chip, încă nici într’o ţâră toţi în- de-a face cu plagiate în sensul modern al
tr’un chip ; pentru aceaea cu nevoe pote cuvântului : scriitorii se copiâză unii pe
Asemănarea e frapantă, şi ne ofere
să scrie cine-va să înţelegă toţi, grăind un alţii, căci principiul, sâu mai bine (fis pre- SOIRILE DILEI.
un elocuent esemplu, cum pentru scriitorul
lucru unii într’un chip, alţii într’alt chip, judiţiul bisericii a fost totdâuna acest con­
român bisericesc, oeea-ce s’a scris de un •- 14 (26) Decern vre.
antecesor al său, pentru el e deja sfânt, e au veşmânt, au vase, au altele multe nu le servatism aprope radical pe tote terenele
numesc într’un chip". posibile. Congregaţia comitatului Bistriţa-Năsăud.
autoritate, e model sacru, ce cu greu se
pote schimba; trebue deci conservat, său Pasagiul corăspuncjător din precuvân­ Drept aceea ideia posesiunei literare la Primim următorul avis: „Toţi membrii ro­
cel puţin imitat. tarea Sicriului de aur sună astfel : aceşti scriitori bisericescl ai noştri înzadar mâni ai Congregaţiunii Bistriţa-Năsăud,
„Afla-vei cuvinte, — pentru-că Ru­ o căutăm. Oonsoii au fost vechii noştri sunt rugaţi a-se presenta la congregaţia,
v
Alt esemplu analog ne ofere pe de-o- mânii nu grăim toţi într’uu chip, — cum scriitori bisericescl numai de ceea ce Quin- ce se va ţinâ în 30 Decemvre 1898 la 10
parte Noul Testament de Belgrad (1648),
iaste: oca, pricină au adeverinţă; hasna — tilian a exprimat prin cuvintele puse în âre, fiind obiecte de representat. Clubul
folosul; etc.... şi altele, cari le-am pus fruntea acestui tractat : comilatens român*.
şi precum cuvintele lui Hrăjilă Lucaciu (Lukas după obiceiul, cum grăesc pre aciaste lo­ „Mutări vetat religio, et consecratis uten- t George Cantacuzino. M. S. Regele
Hirscher) in precuvântarea Evangheliei cu învăţă­ curi" *). dum est", sâu românesce: „Religiunea nu Carol, fiind încunosciinţat despre mârtea
tură (1680), că el J„f6rte cu inimă fierbinte şi cu permite nici o schimbare, drept aceea se fostului ministru de finance, Gr. Cantacu­
jale aprinsă de mult jeluia la acâstă luminată *) Asupra principiilor de traducere espuse va folosi numai ceea ce s’a consacrat deja
zino, a adresat soţiei răposatului, d-nei
1
carte *; 6r în post cuvântarea Tâlcului Evanghe­ în aceste cărţi bisericescl, sâ se vadă studiul mâu: prin us“.
u
liilor asemenea se elice : „dâcă am văcjut jelania „Cum vom traduce pe classicl? în „Gaz. Trans“. (Va urma). Elena Cantaouzino, următârea telegramă de
a mulţi preoţi (Apud Cipariu. Analecte p. 16; Nrii 82—38 din 1898. condolenţă :
11