Page 59 - 1898-12

Nr. 275—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

„Sunt adânc mâhnit de mortea iubi­ causa furtunei. Trei mari fringhii au fost casine şi reuniuni carliste. Alaltăerl au fost
D I Y E U S E .
tului vostru soţ;, în care ţâra perde un rupte şi personalul era aşa de obosit, că arestaţi 9 oficerî carliştl pentru simplul
„bun patriot şi Eu un servitor credincios vaporul a trebuit să rămână la mijlocul fapt, că şi-au trimis unui croitor unifor­ Cum se vindecă la poporele din Hindu
44
şi harnic. Rog pe Dumnedeu, ca să spri- portului. Manevra a durat dela orele 11 şi mele, ca să le repareze. turbarea? Revista „Cosmos din Paris co­
fl
.„jinâscă pe Domniile-Vâstre în marea un sfert sâra, pănă la 4 diminâţa. Ora fiind munică o scrisâre interesantă, pe care a
întunecime de Innă. Mâne, în 27 De
„vostră durere, la care Regina şi Eu luăm forte avansată, pentru-ca vaporul să potă primit’o dela un misiot ar frances, aflător în
cemvre la mieZul nopţii, vom fi spectacolii
44
„cea mai vie parte . sosi la Bosfor, unde nu pote întră de cât Bengalia. Misionarul scrie următârele : „Cam
unui fenomen interesant al nalurei. Pe su­ de-o jumătete de an mă aflam înBarumbai,
Tote cjiarele din Bucuresci fără deo­ pănă la 6 6re sâra, s’a renunţat la încer­
prafaţa lunei se vă lăsa o umbră întune-
sebire de partid apreciază în necrologele cări şi s’a hotărît ca vaporul să plece după unde locuiam în casa unui om bogat con­
câsă, care va eclipsa cu desăvârşire strălu­
lor cu căldură calităţile distinse şi aptitu amiarjl. Regele Carol 1, care are pe bord vertit la creştinism; aici s’a întâmplat, că
cirea „blondei zeiţe . Mulţi de pe globul pă­
44
dinile desfăşurate de G. Cantacuzino în 7 voiajori la clasa I-a, 14 la a doua, 54 la un câne turbat a muşcat vre-o 6 ori 7
ce
viaţa şi în activitatea sa politică. Laudă a treia şi 5000 tone marfă, a plecat alaltăerl mântesc— Z' Otto Hoffmann — vor fi cu­ omeni. Intre aceştia erau şi oei doi ser­
prinşi de spaimă la vederea acestui feno­
■energia, onestitatea şi devotamentul, ce l’a la ârele 2 p. m. în mijlocul unei furtuni vitori ai mei. Rana lor sângera tare. Numai
men. Indienii cu turbane vor alerga la rîul decât am dispus să se pună un fier în foc,
pus în serviciul partidului liberal şi al îngrozitâre.
Ganges, ca să ajute pe zeiţa primejduită; ca cu acesta să le ardem ranele. Indigenii
ţării. „Partidul conservator, c}iee „Timpul", Serbarea naţională a Serbiei. In 23
n’a avut pote adversar mai crâncen, de- Decemvre s’au împlinit 40 de ani, de când locuitorii superstiţioşi din Turkestan vor în- însă văZând planul meu, au începută rîde
timpina fenomenul cu bătăi de tobe, ca şi
<cât a fost G. Cantacuzino. Dâr adversarul dinastia ObrenovicI a reocupat tronul. Ac­ şi-mi diseră: Ah, Sahib, muşcătura nu-i
Chinesii. Perşii răsboinicl şi Turcii vor tocmai aşa perioulâsă; îndată vei vedâ
acesta era leal: în fundul consciinţei sale tualul ministru-preşedinte sârbesc Georgevid
alerga în ajutorul lunei cu detunături de cum vindecăm noi ast fel de rane . Abia
44
zăcea credinţa sinceră, şi nestrămutată, că a desfăşurat în şedinţa dela 22 1. c. a
pusei, ca s’o libereze din braţele mamonului.
luptând în contra nâstră, îşi îndeplinea o Skupştinei din Belgrad însemnătatea jubi­ rosti unul din ei aceste cuvinte şi cânele
Pentru locuitorii ţărilor civilisate, întune­
datoriă cinstită... A fost un servitor de­ leului de 40 de ani. Serbia ofîeiosă a ser­ turbat din nou sări asupra lor, dâr unul
votat al patriei, pe care o servim cu toţi ... bat dâr victoria Obrenovicilor asupra Ka- cimea de lună este în primul rând o cu- dintre indigeni cu o lovitură puternică
44
riositate scientificâ. In Germania, dâr mai culca cânele la pământ, âr ceilalţi îndată
înmormântarea lui G. Cantacuzino, ce rageorgevicilor, cari dela 1816 încâce sunt
ales în Francia şi Anglia sute de âmenl alergară la câne, îi spintecară burta şi-i
s’a săvîrşit Joia trecută, a fost simplă de în mare duşmănie. Skupştina din 16 Dec.
pândesc momentul în care prin observări
tot, conform proprielor sale disposiţiunl: 1858, după detronarea lui Karageorgevicî, scâseră ficatul, care încă mişca; l’au tăiat
pot să-şi îmbogăţâscă cunosciuţele. întune­
ca să nu fiă înmormântat decât c’un car a adus la 23 Decemvre pe tron dinastia bucăţele mărunte şi l’au împărţit omenilor
cu doi cai, să oficieze un singur preot de actuală — şi acâsta dată o serbâză acum cimea de lună de mâne nâpte va fi deplină, muşcaţi. GâţI-va dintre aceştia au şi înghi­
mir, decoraţiunl să nu se vadă, onoruri mi­ Sârbii. de-âre-ce umbra ce o va arunca globul pă­ ţit numai decât ficatul crud al cânelui. —
litare să nu fiă, nici musică, nici cor, nici mântului, va întuneca total suprafaţa lunei. „Să văd — dise un servitor al meu — dâcă
Statna lui Mickievip în Varşovia. Po Ou astfel de ocasii se produce cel mai mi­ 44
corone să nu fiă la înmormântarea sa. A îl înghit şi eu, c e r n i s e întâmplă . Ou tote
Ionii din Varşovia au ridicat o statuă re­ nunat joc de colori. Luna întunecată apare
mai dispus să nu se facă învitaţiunî mor­ astea, eu stăruiam mereu să ardem muşcă­
numitului lor poet şi luptător naţional din când în când, ca şi acoperită de un văl
tuare, cu tote aceste a fost forte mare nu­ tura cu ferul. Intr’aceea mi-au presentat
Adam Mickieviş, care s’a desvălit dilele negru-suriu, alte-orl verZiu, sâu albastru-su-
mărul celor ce l’au condus la mormânt. un tîner, care la şold avea o rană vinde­
trecute fără nici o pompă esternă. Guver­ riu, de cele mai multe-ori însă roşu-închis.
Regele şi prinţul moştenitor au fost repre­ cată. Tînărul a fost muşcat de un câne
nul rusesc a int6rdis ţinerea de discur­
zentaţi la înmormântare prin adjutanţii Avis. Aflăm şi aducem la ounoscinţa turbat înainte cu 5 ani, a mâncat şi el din
suri. Social’ştii din Polonia rusâscă, cari
lor, Regina prin două dame de onâre. cetitorilor noştri, că cunoscuta droguerie ficatul cânelui şi de atunci nici habar n’are.
au fost opriţi a participa la sărbare, s’au
După oficiarea serviciului divin, ministru- din Bucuresci a d-lui loan Ţetzu, succesorul De când s'au întâmplat acestea, au trecut
dus la Cracovia, unde au depus 40 de cu­
preşedinte Sturdza, preşedintele Senatului lui I. Ovessa, s’a stabilit în strada Acade­ patru luni şi servitorii mei sunt deplin să­
nuni pe statua poetului, ridicată acolo în
Gane şi preşedintele Camerei T. Giani, au miei Nr. 4, casa Ovessa. nătoşi, ca şi mai înainte, âr ranele li-s’au
decursul acestui an.
ţinut discursuri relevând talentele, meritele vindecat. Indienii mai susţin, că cu acest
şi activitatea neobosită a răposatului. Cor- Influenza. Din New-York se anunţă, că Bolă estra-ordinară. piarele americane mijloc (ficatul cânelui) vindecă turbarea
44
donele carului funebru erau purtate de cunoscuta bolă influenza s’a ivit acolo în aduc scirea, că medicii din Lyen curâză o chiar şi după-ce omul a căpătat boia .
fruntaşi ai partidului liberal. Carul dia mod epidemic. Intr’o singură Zi 35 omeni fată, care sufere de o bâlă estra-ordinară. *
sus simplu şi descoperit tras numai de doi au murit de afurisita bolă. S’au luat în tote Ea este torturată de furia fâmei în măsură Viaţa de student a lui Linne. Sunt
cai. Pe el numai o singură coronă: a Curţii direcţiunile măsuri de prevenire, scolele s’au aşa de mare, încât mănâncă tot ce-i cade tocmai acum 120 de ani, de când marele
regale. înaintea carului mergea un preot închis şi stradele sunt curăţite Z^nm ou în mâni. Boia s’a începnt ca aceea, că fata naturalist Linnâ a trecut la cele esterne.
•de mir, precedat de -o delegaţiă a societăţii cea mai mare grije. rupea colţurile foilor dela cărţi şi le mânca. Linnâ a fost unul dintre studenţii cei
ar
vânzătorilor de Zi e eu drapelul; de per­ Mai tâi'Ziu mânca tomuri întregi. Acâstă mai săraci, câţi au studiat pănă acuma
14
sonalul imprimeriei „Voinţei Naţionale etc. Bdlele epidemice în România. Servi­ hrană caracteristică o iubea atât de mult, la universitatea din Upsala. El a plecat la
In urma carului mergeau membrii familiei, ciul sanitar al Bucurescilor a înaintat di­ încât în timp de 6 săptămâni mânca nu studiu numai cu 80 fl. în buzunar. Spre no­
apoi adjutanţii regali, miniştri, senatori, recţiei serviciului sanitar superior un ta­ mai puţin ca 12 tomuri dintr’un roman. rocul lui Linnâ era un tînăr vioifi, curagios
deputaţi şi cetăţeni fruntaşi din tote cla­ blou de epidemiile, care au fost în Capitală Medioii, cari curâză fata, cred, că mania ei şi scia să rabde cu pacienţă ori ce năcaz,
sele. După cortegiu urma trăsura de gală în timpul dela 29 Noemvre până la 6 Dec. de a mânca cărţi, se va sfîrşi cu nebunie. ce venia asupră-i. Numai ambiţiunea l’a
a curţii. curent: Scarlatină 62 caşuri; difterie 60 dus din Lintz, unde a locuit în casa d-ru’ui
caşuri; febră tifoidă 51; pojar 133 şi in­
0 comună, care nu plăiesce dare. Lui fluenţă 77 caşuri. Scâla dela Malmaison şi Dare de seemă. Stobenz, la Upsala. Mama lui dela care’a
^Pol. Ert.“ ise comunică, că representanţa moştenit iubirea florilor, îl întreba odată,
scâla froebeliană din strada Cornetul au Braşov, 14 Dec. v. 1898.
comunală a comunei Battonya a îndrumat cu ce va trăi în Upsala. Tînărul student
fost închise pe timp de 15 Zile şi s’a or­ La apelul făcut de subscrisa direc­
pe organele ei, cari înoassâză dările, ca donat desiufectarea şcolilor, deâre-ce s’a îi răspunse, că acesta e lucru secundar,
dela 1 Ianuarie 1899 sâ se reţină dela colec­ ţiune şcolară şi adresat tinerimii studiose Linnâ avea un bun prietin, dâr tot aşa
constatat îmbolnăvirea unui număr mare dela şcolele nostre medii gr. or. române
tarea dărilor nevotate de dietă. Decisiunea a sărac, ca şi el, cu numele Aretedicis. Acesta
de elevi şi eleve. — In oraşul Câmpu-Lung din Braşov, pentru-ca fiă care şcolar să
fost apelată de persânele oficiâse din co­ studia de-asemenea soiinţele naturale şi
sunt actualmente 122 caşuri de pojar. In contribue după putinţă cu obolul său la
mună.. oraşul Mizil sunt peste 20 de caşuri de • anume pescii, âr Linnâ plantele şi insec­
acoperirea cheltuelilor unui monument tele. De multe ori în sărăcia lor se mân-
Ministrul preşedinte Thun în doliu. D'n scarlatină. Rugeola bântue forte mult în pentru marele Şaguna, s’a făcut colectă în găiau cu proverbul svedian : „pune pe Smă-
Viena se anunţă, că soţia (ministrului-preşe- comuna Arhanghel, din judeţul Vâlcea, fie-care clasă a gimnasiului şi a şcâlei landez pe-o stâncă pustiă dinmijlooul mării
dinte austriac Thun a răposat alaltă-erl dimi- unde scolele s’au închis. De asemeni s’a
reale. Etă resultatul colectei: şi şi acolo va scii să trăiâscă . Linnâ şi
44
minâţa. Era fiica mai în vârtsă a prinţului Ca- închis scola din comuna Broştenî, judeţul
A. La g i m n a s i u . prietinul său erau voioşi, că puteau purta
rol Schwarzenberg-, s’a născut m 1854 şi în 1874 Suceava, deâre-ce s’au constatat peste 200 nisce haine sdrenţose. Despre acâsta a amintit
s’a căsătorit după contele Thun. Monarchul de caşuri de coriu (pojar mic). Clasa I gim . dela 56 şcol. fl. 8-16.
şi-a esprimat condolenţa printr’o scrisâre 71 II „ 54 n n n 7-10. Linnâ la 1741 în vorbirea ce-o ţinu, când
0 bandă de tâlhari. Joi nâptea, 16 tâl­ n III „ n n n 3-44 fu numit profesor de universitate. El Zise
autografă, după care ministrul - preşedinte
hari constituiţi în bandă şi armaţi cu n iv „ „ 49 „ „ 8--. între altele: „In ghetele dăruite de colegii
z’a dus imediat la curte, ca să mulţămescă. 9-—.
pusei şi revolvere, s’au dus la casa d-lui 71 v „ V n 77 mei puneam cartone de hârtie şi apoi le
•Cadavrul răposatei va fi transportat la 71 vi „ » 24 „ „ 9 93.
Teschen, în cripta familiei Thun. D. Bârzescu, din oomuna IbănescI, judeţul 71 VII „ 71 71 71 7-30. lipiam cu răşină, numai ca să pot umbla,
Olt, (România) şi spărgând porţile şi uşile VIII „ 94 r 20 70. deorece ghetele (papucii) noi erau scumpi,
n 71 ' 71 71
44
Scirî din Blaşiu. „Unirea aduce din au pătruns în casă. Spre a opri pe locui­ âr punga era golă . In sările de iârnă mai
44
Cu totul: dela 297 şcol. fl. 73.63.
BlaşiG urmâtdrea soire: „On. Miron Dascal tori să sară să apere pe Bârzescu, tâlharii ales le causa multă bătaie de cap sărma­
paroch în Cetate de Baltă din protopopia­ au început să tragă focuri de pusei şi au B. L a ş c o l a r e a l ă . nilor studenţi lipsa uleului de ars şi a lu­
tul D. Sânmârtinului, e numit paroch în reuşit să bage grâza în toţi locuitorii sa­ Clasa I reală dela 23 şcolari fl. 1-42. minărilor. De multe ori Linnâ învăţa la
Noul-săsesc din protopopiatul Cichindea- tului. D. Bârzescu, auflend pe tâlhari, a 71 II ■ „ 23 „ „ 2.25. zarea focului din cuptorul casei de flori şi
lului. — Teologul absolut dela universita­ reuşit să fugă şi să se ascundă în podul 71 IU „ n 25 „ „ 2-15. cina în lunile de iârnă mai domole câte
tea din Budapesta Emil Pop e numit prac­ casei, âr când soţia sa a voit să fugă şi 71 IV „ » 22 „ „ 2.65. un pesce prins de amicul său Aretedicis.
ticant în cancelaria mitropolitană. — Ale­ ea, a fost prinsă. Tâlharii, dupâ-ce au bă- Cu totul dela: 93 şcolari fl. 847. Acest trai ii a ţinut mult timp, deorece
xandru Nicolescu, student în a VlI-a cl. la tut’o, au început s’o înţepe cu cuţitele, ce- Suma totală a colectei tăcută dela atunci nu se înpărţea aşa uşor titula de
gimnasiul din Blaşiă, e dispus în colegiul rându-i bani. Nenorocita femeiă a spus unde şcolarii dela şeolele no-tre medii deci este: doctor ca acum. Şi după acâsta încă au
Urbsnian al S. CongregaţiunI de propa­ sunt banii şi giuvaerurile; tâlharii au luat fl. 88‘flO contribuiţi de şcolari. durat mulţi ani, pănă când regele Svediei
ganda Fide din Roma, spre a face studiile atunci suma de 3312 lei şi giuvaerurile şi a luat sub patronagiul său pe Linnâ şi l’a
NB. La colecta corpului profesoral,
filosofice şi teologice . s’au făcut nevăZuţl. După mai multe cer­ despre care s’a dat samă într’un număr an­ numit profesor de universitate, i-a dăruit
14
(
cetări, autorităţile au reuşit a prinde pe terior al „Gazetei Trans. , a mai subscris averi şi l’a împărtăşit cu alte multe dis-
44
Din Constanţa se anunţă, că din ca­ ulterior D-l Iosif Maxim, profesor, suma de tincţiunl.
tâlhari şi pe şeful lor, un individ anume
usa unei mari furtuni, vaporul Regele Garol 10 fl., — ast-fel totalul sumelor oferite de
Virgil Voicescu. Toţi tâlharii erau din co­
J, care trebuia să plece Joi sâra la Con- membrii oorpului nostru profesoral face
muna Voioeştî, judeţul Vâlcea. fl. 293. J L i t e r a t i i i ' ă .
stantinopol, nu a putut pleca. In adever,
Virgil Oniţiu,
marele vas a înceroat de 2 ori să iese din Gonă în contra Carliştilor. Guvernul Istoria pedagogiei de V. Gr. Borgovan
directorul şcâlelor
port, dâr n’a putut reuşi, din causă, că spaniol prigonesoe cu neîndurare pe Car- O cartenouă şi de mare interes pentru toţi
medii gr. or. române.
remorcherul Sulina, oare ajută de ordinar liştl şi aderenţii lor. Ori unde le dă de bărbaţii de şcdlă. Preţul 1 fl. 50 cr. (cu
vaporele, pentru-ca să potă intra în port, urmă, aplică în contra lor aspre măsuri de posta 1 fl. 60 cr.)
a’a putut să-i aducă nici un serviciu din retorsiune. Pănă acum a desfiinţat 30 de *