Page 6 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 2G4 1898.

„Dâr a a cui este răspunderea — dice atentat, făcând atenţi pe toţi la pericul ce cercări de vr'un an şi mai bine încoce de marele său stat major, a reintrat în pala­
— faţă cu atentatul plănuit ?................ Acest ameninţă. a se împăca diferitele grupuri liberale pen­ tul regal.
atentat l’a pregătit Coloman Tisza în for­ tru a realisa un guvern de concentrare li­
Liga secţiei Predeal. Cetim în „Dra­
mă de proiect de lege ... Scopul acestui pro­ Revistă externă. beral. pelul" : Duminecă 22 Noemvre v. a avut loc
iect este, de a i-se da guvernului împuterni­ Aceste încercări s’au reînoit îndată adunarea generală a Ligei, secţia Predeal,
cire a guverna fără lege şi afară de con­ Comisia păcei americano-spa- după întrunirea camerelor aotuale. Intr’o în localul şcolei din Azuga. La ordinea
stituţie ... Drept mistificare, în motivarea niole. Din Paris se anunţă, că comisiunea conferenţă comună ce au ţinut’o membrii dilei fiind dările de sâmă despre mersul
proiectului se spune, ca acâstă lege ilegală de pace a elaborat cu desăvârşire tratatul majorităţilor din Cameră şi Senat s’a ales secţiei, propuneri libere şi alegerea a 2
nu va, forma precedent. Nu ! fiind-că din de pace ce va conţine 14 seu 1B articole. o comisiune, care să facă demersuri pentru membri în locurile vacante. Prin câte-va
ceea ce lipsesce chiar şi forma dreptului, El nu menţionâză inel datoria Oubei, nici a întruni şi a restabili unirea în sînul par­ cuvinte pline de patriotismul cel mai sin­
ba chiar şi aparenţa, nici odată nu pote cumpărarea Garolinelor de Statsle-Unite. tidului. Acâstă comisiă a întrat în tra­ cer, tânărul preşedinte d-1 S. P. Igişoranu
deveni un precedent. Inse de dragul gra­ Fixâză Gestiunea Filipicelor la 20.000.000 tări cu grupul liberal al drapeliştiior si în
deschide şedinţa în mijlocul aplauselor adu-
vităţii aparentului a fost necesar, ca pro­ dolari şi acordă un termen de şese luni urmă şi cu grupul Fleva. După consfătui­ nărei. D-1 D. Frâncu, secretar, dă cetire
iectul să fiă subscris de membrii cât mai pentru rectificarea tractatului de parlamen­ rile, cari au durat mai multe c}ile se părea, raportului despre mersul secţiei, care deşi
mulţi ai partidei liberale şi, după o lege a tele celor două ţări. Comisarii spanioli au că s’a ajuns la o înţelegere atât cu d-nul scurt relativ, însă precis şi înţeles, oglin-
unei logice ne mai cunoscute pănă acum, protestat în mod viguros în contra insul­ Aurehan şi cu amicii săi, cât şi cu d-nul deză imaginea fidelă a secţiei, care este
necesitatea acestor subscrieri a fost moti­ tei mesagiului lui Mac Kinley în contra Statescu şi cu d-1 Fleva. excelentă. D-1 cassier G. I. Dogărescu,
vată cu aceea, că prin subscrierea unei abusului drepturilor naţiunilor ale căror Vineri sâra s’au întrunit ârăşl mem­ vice-preşedinte f. f. de cassier, arată starea
generale majorităţi a deputaţilor, va fi evi­ victime sunt. La eşirea dela şedinţa comi- brii majorităţilor parlamentare spre a primi cassei, care este înfloritore. D-1 Babeş îi
tat periculul ori-cărui precedent. Au uitat siunei de pace comisarii spanioli au re- raportul comisiei alese pentru a întră în aduce mulţumiri de modul cum ţine cassa,
însă, său mai bine clis s’au făcut a uita, că înoit propunerea de-a supupe unei comi- tratări cu grupurile aşa numite disidente. face apel apoi la toţi membrii Ligei şi în
majoritate parlamentară nu esistă afară de siunl internaţionale cestiunea de-a deter­ In raportul său comisia a arătat mai special la comitet, a stărui să se facă cât
parlament, că subscrierile n’au decât carac­ mina răspunderile catastrofei vaporului întăiu condiţiunile puse de d-1 Aurelian în mai multe abonamente la cji are e
l d® peste
ter privat şi că majoritatea nu este insti­ Mâine. Americanii au respins acestă pro­ numele grupului drapelist. Aceste condiţiunl
tuţie de drept constituţional, ci un simplu punere. au fost fixate în scris şi date în mâna co­ munţi, singura armă, cu care fraţii noştri
luptă în contra duşmanilor seculari, apă-
eflux al discusiuuilor şi votărilor din par­ Nona ordine în Creta. Mohame- misiei.
lament. Pentru garantarea succesului sub­ danii din Candia au îmânat o petiţie ad- Etă punctele fixate: rându-şî limba şi neamul. Propunerea e
primită cu aplause. D-1 Rîpeanu mulţu-
scrierilor, au proclamet sila de partid, prin miralului Sermride în care cjic, că ei nu I. înainte de discuţia asupra răspuu
ceea-ce uşor şi au putut câştiga majorita­ speră şi nu aşteptă mult dela numirea sului la adresă, d-1 Dimitrie Sturdza se mesce comitetului de modul cum scie să şl
tea subscriitorilor într’o adunare, a cărei prinţului George; nu speră mâi ales, că va explica asupra cuvintelor rostite la Cra- facă datoria în cestiunea naţională. In lo­
majoritate a eşit din alegeri necurate. prin acesta se va restabili pe deplin pa­ iova, va da asigurări în chestia naţională cul vacant, sunt aleşi membri în comitet
şi în chestia îudeplinirei programului par­
Proiectul s’a primit, subscrierile s’au în­ cea şi concordia între poporaţiunea de di­ tidului, în deosebi, în privinţa reformei d 1 Cesiano, inspector vamal, şi d-1 I. Co-
tâmplat şi prin acesta s’a încercat un aten­ verse seminţii a insulei. Din causa acâsta electorale comunale în sensul întroducerei mănescu, dirigintele şcolei din Azuga, cari
tat atât de cutezător, care de va succede, Mohamedanii din Candia cer protectoratul colegiului unic cu representarea minori­ sunt proclamaţi în unanimitate.
atacă în basele lui constituţionalismul nos­ engles, pentru-ca să fie apăraţi, şi mai cer tăţilor şi în privinţa chestiei ţărănesc!, Curs de limba română în Cernăuţi So­
tru şi duce la răsturnarea întregei esistenţe ca garnisona englesă să rămână acolo şi în primul rend a Casei rurale, cari vor cietatea lui Oomenius arangează şi’n ăst
trebui votate chiar în sesiunea actuală.
constituţionale" ... să li-se dea sprijin de aşi pută lua eră-şl II. D-nii Dimitrie Sturdza, E. Stă- an un ciolu de prelegeri, al căror venit
Manifestul arată apoi oausele pentru în primire proprietăţile. — De alt-fel prin­ tescu şi P. S. Aurelian să se înţelegă, în- este destinat pentru biblioteca poporală a
cari acest proiect este prime]dios ; el ade­ ţul George n’a |ajuns pănă acum în Creta. munte de discuţia Mesagiului, asupra mo- urbei Cernăuţi. Din venitul cursului de li­
că vre să se ascundă în cutele legalităţii Sosirea lui se aşteptă pe dilele proxime. dificărei guvernului care va”aduce la înde­ teratură română se vor cumpăra cărţi
plinire aceste puncte din programul par­
şi să creeze prin acesta un precedent, o Consiliul admiralilor a decis, ca la recep- românesc! pentru biblioteca amintită. Cur­
tidului naţional-lberal.
indigetare pe t6te timpurile acelora, cari ţiunea lui, tote stradele să fie decorate cu sul din literatura română va dura, tjme Patria,
III. Pentru a desăvârşi reîntregirea
sunt gata a nimici viaţa constituţională a noul stindard cretan. ca şi celelalte cursuri, dela 14 Decemvre
paritdului, înţelegerea să se facă şi cu d.
Uneariei, der cari totodată caută şi pre­ O nouă triplă alianţă. Din Roma N. Fleva. 1898 pănă la 1B April 1899 şi va ceti d l
text de a-se acoperi cu aparenţele drep* se telegrafeză, că acolo a produs mare sen- In ce privesce grupul Fleva, comisia prof. Leonida Bodnărescu în fiă-care Mer­
tului. Acâsta însă e cu atât mai condam­ saţie articuiul unui deputat din Strassburg cur! dela 4—5 ore d. a. în localităţile
nabil, cu cât de data asta guvernul şi ma publicat într’o foie din Paris, în care fos­ a raportat, că d-1 Fleva s’a mărginit a cere şcolei reale gr. or. Preţul de intrare pentru
joritatea membrilor camerei se declară gata tul deputat german vorbesce despre o nouă dela guvern garantarea alegerilor libere şi durata întrâgă a cui-sului e li Prima pre­
descentralisarea administrativă.
la un pas, la care s’au angajat pănă acum triplă alianţă. Alianţa acesta ar forma-o legere se va ţine MercurI în 14 Decemvre
numai bărbaţii conducători străini din tim­ Germania, Francia şi Rusia. Germania ar După-ce membrii comisiunei şi-au fă­ n. Cursul se pote activa însă numai dâoă
purile cele mai întunecose. retroceda Franciei Elsaţia-Lorena, şi în cut raportul, ministrul-preşediute Sturdza se vor anunţa cel puţin 20 de participanţi.
a luat cuvântul, declarând înainte de tote,
De va succede acesta, — continuă schimb Francia ar remunera pe Germania
că a dorit în tot-dâuna concentraţiunea Broşură confiscată, pilele acestea a sosit
manifestul — vaînoeta responsabilitatea gu­ cu o proprietate colonială mai mare. Pro­
forţeler liberale, însă condiţiunile ce le pun la adresa unui librar din Braşov o broşură
vernului chiar şi în formă, fiind-că în chipul punerea acesta o discută pressa italiană
disidenţii sunt neadmisibile. In ce privesce germană, întitulată: „Din trecutul, viitorul, şi
acesta el ar fi salvat de urmările ori cărei cu mare interes desfăşurând punctul de u
prima condiţiune a drapeliştiior, d-sa s’a presentul Saşilor ardeleni . Oficiul vamal din
ilegalităţi şi călcări de drept; drepturile vedere al Italiei faţă cu acest plan, ema­
esplieat deja, âr în cestiunea naţională s’a Braşov însă a confiscat aceste broşuri pe
parlamentului ar fi confiscate pe sâma unui nând tot-odatâ părerea, că în caşul înfiin-
esplicat în răspunsul ce l’a dat Fa inter­ cuvânt, că sunt agitatore, er ministrul un­
grup aternător esclusiv dela guvern, sub ţărei amintitei alianţe, ar trebui să se for­
pelarea d-iui Maiorescu. In ce privesce guresc de interne, căruia ’i s’a înaintat causa,
eticheta, că el formeză majoritatea ; ori-ce meze o a doua alianţă întreită între An­
punctul doi, nu-1 pote primi, pentru-că nu a oprit răspândirea lor. Se dice, că autorul
discuţiune parlamentară ar fi o parodie, o glia, Italia şi Austro-Ungaria.
pote primi epitropiă. D-sa a fost recunos­ broşurei e consilierul şcolar Rhomeder din
absurditate. „Acest esperiment cutezat,
cut ca şef şi a lucrat necontenit ca atare. Miinehen, care cu ocasiunea serbărilor pen­
acestă încercare revoluţionară de-a atenta
Hm Ii©mâM§a. Nu se va da der la o parte, pănă ce ma­ tru Honterus a petrecut mai multe cld® in
la basele constituţionalismului, nu pâte, şi joritatea nu i va cere acesta. Braşov. In broşură e acusat guvernul un­
nu este permis să suceâdă". Tratările de împăcare între grupurile guresc pentru volniciă şi de aceea s’au luat
partidului naţional-liberal. Astfel s’au terminat negocierile dintre
De aceea deputaţii din oposiţie pro- aceste măsuri. Acum va avă d-1 Rhomeder
guvern şi grupurile liberale oposiţionale.
testeză în deplin acord în contra acestui Seim, că de repeţite-crl s’au făcut în- cu o dovadă mai mult, că guvernul ungureso
nu e vo’nic, ci, „liberal!“.
SOIRILE DILEL Banchet în onorea celor reîntorşî dela
prinde un noian de sentimente, unul mai denie de tablouri prin iote museele mari,
Turin. Studenţii universităţii din BucurescI
puternic ca celălalt şi totuşi nici unul atât nu numai din Italia, ci din lumea întregă, — 1 (13,) Decern vre. organisâză un banchet în onorea delega­
de puternic încât învingându-le pe cele­ numai pentru aceste cinci chipuri ar trebui Aniversarea luărei Plevnei. Sâmbătă, ţilor lor la congresul din Turin, cari au
lalte, să potă eşi singur triumfător. Ea şi-a socotit Tiziano Vecelli da Cadore între cei
în 28 Noemvre st. v., s’a serbat în Bucu- apărat acolo atât de brav causa română,
uitat de tote suferinţele, pe cari a avut se dintâi pictor ai lumei.
rescl amintirea luărei Plevnei. Acestă săr-
le îndure pănă să i nască pe Isus, nascân- Societate de studenţi în laşi. MercurI
Departe de Tizian şi înrudit cu Raf- bătore naţională s’a anunţat la 7 ore dira.
du-1 şi după ce l’a născut, a uitat de bat­ în 2B curent, a avut- loc la Universitatea
fael, cred că chiar direct îufluinţat de el, prin 21 salve de tunuri. La 10 6re trupele,
jocurile lumii, de groza fugei în Egipet, din Iaşi o şedinţă a comisiunei de consti­
e Andrea del Sarto (1487—1531) măestrul cu musica şi drapelul în frunte, au fost
de lacrimele plânse pe Golgota, a uitat tot tuire a societăţei universitare române, ce
florentin. Când vecjl întâia oră vre-o pânză aşejatepe şosâua „13 Septemvre" în ordinea
şi nu înţelege prin ce a meritat acâstă este a-se întemeia după iniţiativa Rectoru­
a lui, te răpesce cu totul, îl admiri, nU'te următore: In faţa bisericei o companiă a
cinste. E atâta simplicitate în faţa acesta lui Universităţei. Scopul societăţii este ur­
mai saturi privindu-o. Dâr decă vreai, ca scdlei de oficerl, scola militară de geniu,
feinească, cu părul cel simplu pieptănat, mătorul : a) Ridicarea stărei culturale a
acestă impresie bună să-ţi rămână în suflet, o companiă din al 2-lea batalion de vână­
cu trăsurile întinerite şi cu surîsul cel de ţăranului, b) Cunoscinţa amănunţită a fase-
când vei mai aucji de Sarto, să nu te uiţi tori, o companiă din regimentul de Ilfov,
fericire pe buze, ca şi când ar vrea să lor, prin care trece situaţia Românilor din
la alte chipuri de ale lui. El rămâne tot- o companiă din primul regiment de geniu
spună: „0! viu tare bucuros la voi şi sunt alte ţări. c) Alte scopuri culturale, precum:
deuna acelaşi, din strînsnl cerc în care s’a şi o companiă de gendarmî pedestri. Cele­
fericită cum nu pot spune ... dâr cum am Produoţiunî literare, silinţa de-a înfrâna jo­
mişcat la început numai ese şi ajunge — lalte trupe compuse din detaşamentele re­
meritat eu acâsta?" Şi totuşi atâta dem­ cul de cărţi şi răspândirea convorbirei ro-
cât de norocos a fost Raffael murind atât gimentelor de artileriă şi cavaleriă, au fost
nitate e în acelaşi timp în totă ţinuta ei! mânescl în societate. In acâstă şedinţă s’au
de tînăr ne convingem mai bine vădend aşeejate de-alungul stradei „Uranus". La
Da, acâsta femeiă e alâsă ! tablourile lui Sarto — să sa copieze pe 10 âre Majestatea Sa Regele, urmat de admis basele după care să se lucreze sta­
w
2
O simţi, o vedi — şi nu te-ai mai sine însuşi, să facă copii după pânzele sale marele stat major, a asistat la celebrarea tutele, base presentate de comisiunea pro­
depărta de chipul acesta, în care ţi-se spune din tinereţe. Madona cu copilul din Galeria serviciului divin pe „Dealul Spirii". După fesorilor, şi s’a însărcinat o comisiune de
atât de mult, în care Tizian a sciut să în- Degli Ufizi din Florenţa se repetă în t6te serviciul divin a urmat defilarea trupelor trei studenţi, d-şora Calipso Dimitriu şi
trunâscă idei sublime printr’o executare celelalte madone, atâta d6r’ că nu tot- în presenţa M. S. Regelui. Oomaudant ge­ d-nii Chirileanu şi Brăescu, cari sub preşe-
măâstră, în care colorile să îmbiară cu lu­ dâuna atât de viu. Pe lângă acest chip să-l neral al trupelor a fost A. S. R. principele dinţa d-lui profesor Găvănescu să alcă-
minăţia. mai vecjl odată pe sfântul Ioan, şi ai de Ferdinand Infanteria a fost comandată tuâscă statutele.
De n’ar mai fi lucrat Tizian nimic, ajuns. de colonelul Hiota, artileria de majorul Teatru român de diletanţi la Cernăuţi.
decât aceste 5 pânze, pe cari le-am amintit (Va urma). Stroescu, er cavaleria de d-1 colonel Cari- „Patria" află, că diletanţii români din
aici pe scurt, de n’ar esista acea sume- bol. La ll'/ ore Regfele, acompaniat de Cernăuţi întruniţi sub conducerea d-lui
2