Page 61 - 1898-12

REDACŢIENEA, „gazeta* * iese în flâcare fli.
AHninistratiunea şi TiDografla. Abonamente neutru Austro-Drigaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE Be primeao la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătorele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. oiele poştale din întru şi din
Max. Auşonfeld 4, Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk.
InBudapeeta: A. V. Qoldber- Admmictraţiunea, Piaţa mare,
er, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
6urg.- Barolyl t Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ TT Xu L22r 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 276. Braşov, Miercuri 16 (28) Decemvre. 1 8 9 8 .

De unde începe răul? nu numai sistemul Tisza-Banffy, ci tru Românii ardeleni, decât cum fu 2. Episcopul mai vechili în demnitate
întreg sistemul asupritor inaugurat cea de mai ’nainte notifică pe cine a esmis consistorul metropo­
Voim se revenim asupra cestiu- mai vertos faţă cu popărele nema­ S’a dus Tisza, der influinţa lui litan, (în şedinţa de Marţi), ca comisar al
nii, ce am atins^o în numerul de erî ghiare la 1867/8. a rămas şi deşi sub guvernele ce au său pentru a conduce actul alegerii de
Metropolit.
al f6iei ndstre, vorbind despre enun- A vorbit Horanszky şi de ale­ urmat s’a pus în vedere de repeţite 3. Se alege o deputaţiune, care să
ciaţiunea făcută din sînul oposiţiei gerile din urmă dietale, de abusurile ori revisuirea legei electorale, âr invite pe comisarul la întrunirea presentă.
dietale maghiare relativ la ţinta ce mai în urmă de cătră guvernul
şi corupţiunile la aceste alegeri şi 4) Comisarul sosind, ocupă presidiul
o urmăresc luptele ei vehemente ac­ de încercările, ce le au făcut parti- Banffy, nu s’a făcut nimic şi lucru­ şi invită pe secretarul metropolitan să ee-
tuale. sanii sei de a-se lua în înţelegere cu rile stau tot acolo, unde au stat tâscă aotele pregătitâre. Secretarul cetesce :
S’a cjis adecă din partea unui ministru-preşedinte disposiţiunî le­ înainte cu 30 de ani. a) Raportul consistorului metropolitan că­
membru de frunte al partidei appo- gale în interesul asigurării libertăţii Cine nu vede, că miseria stări­ tră Congres, notificând mortea Metropoli-
tului; b) t6te actele aparţinătâre la nouăle
nyiste, Horanszky, că oposiţia nu se electorale. A afirmat apoi, că Banffy lor de faţă se reoglindâză în faptul, alegeri de întregire; c) Actele privitore la
mulţumesce numai cu retragerea mi- i-au purtat cu vorba şi ’n cele din ur­ că pănă în cflua de astăcjl esistă, pe convocarea Congresului electoral, notifica­
nistrului-preşedinte Banffy, ci voesce mă i-au înşelat, aşa că pănă acuma lângă legea din Ungaria, legea es- rea lui la Maiestatea Sa monarchul şi răs­
se răstbrne şi sistemul de faţă, căcî nu s’a făcut nimic în acea direcţiă, cepţionalâ electorală din Ardeal ? punsul sosit prin ministeriu.
până atunci nu pbte fi redată ţerii afirmare, care a dat nascere celei Nu se dateză der relele, de care 5. Comisarul invită pe deputaţi, ca
liniştea, de care are lipsă şi nu se mai nouă afaceri de ondre între sufere poporaţiunea statului numai pentru mâne să aducă fiă-eare deputat o
şedulă cu numele celui ce voesce să fie
p6te restabili posibilitatea activităţii Horanszky şi Banffy. dela venirea la putere a lui Tisza, ales la înalta demnitate.
normale legislative. Sub „sistemul Când a descris efectele perni- ci mult mai dinainte. Deci ca să fiă 6. La 6rele 6—7 săra, „priveghiere"
actual" înţelege numitul deputat sis­ lecuite n’ajunge să fia delăturat nu­ după prescrisele tipicului de Rusalii.
temul, pe care l’a clădit Coloman cidse ale sistemului politic Tisza- mai sistemul Tisza-Banffy. Şedinţa II.
Banffy şi când a arătat, cum purtă­
Tisza şi care este un sistem al pu­ torii lui umblă să înşele cu apucă­ 1. Deputaţii întruniţi în biserică, in­
terii personale. turile lor ţâra şi lumea, n’a ţinut vită pe comisariu.
El a arătat cum Tisza în tim­ Programul alegerei de Metropolit. 2. Serviciu d i v i n : Liturghie şi che­
pul guvernării sale de 15 ani a mă­ sâmă deputatul din oposiţiă şi de Sibiiu, 26 Dec. v. 1898. marea Duchului sfânt.
rit, prin reformele ce le-a adus, in- un alt fapt mult mai grav de feliul Domnule Director! Pe adî, Luni săra, 3. După serviciul divin, comisarul des­
lluinţa puterii guvernului în aşa me- acesta, care privesce în şi mai mare se aşteptă sosirea la Sibiiu a Prea Sânţii- chide şedinţa a doua, cu o vorbire.
măsură nu numai libertatea la ale­
Bură, încât şi-a subjugat cu totul ad­ geri, ci dreptul electotal al cetăţe­ lor lor Episcopii Ioan Meţianu, şi Nicolae 4. Un deputat răspunde comisarului.
ministraţia politică. A făcut, ca gu­ Popea, pentru a lua parte la şedinţa consis­ 5. Comisarul numesce trei notari (1
vernul se aibă pe funcţionari in nilor însuşi — care drept prin torialul metropolitan, ce se va ţină mâne, din cler, 2 mireni).
mâna sa şi prin ei se alegă pe de­ sistemul ce dateză mult înaintea ve- Marţi, sub preşedinţa P. S. Sale d-nului 6) Comisarul invită pe deputaţii nou
aleşi să-şi presinte credenţionalele. In sco­
putaţi, er deputaţii la rendul lor nirei lui Tisza la putere, a fost în Episcop mai vechitt în demnitate, Ioan pul acesta se cetesce catalogul lor.
sensul adevărat al cuvântului confis­
se ’i voteze încredere. Astfel, c}ise el, cat pentru o parte însemnată a po- Meţianu. 7. Se constată, dâcă este său nu ma­
acest sistem a esploatat viâţa pu­ poraţiunii statului. Er pe MercurI sera şi mai ales pe joritatea absolută (61) a numărului total de
blică, aşa că „ţera este acp un ca­ Joi diminâţa şi la amâcjî, se aştâptă sosirea deputaţi (din 120), pentru-ca Congresul să
davru, pe care pote pune mâna or! ce înţelegem aici promisiunile date deputaţilor cougresuall, pentru a fi presenţl fiă în stare a aduce concluse valide şi obli­
escroc, decă este gata se împlinescă cu privire la revisuirea legei escep- deja la prima întrunire, mai mult formală gă tore.
anumite probleme*. ,.Cei ce nu vor ţionale electorale din Ardeal îndrep­ şi prealabilă, ce va fi Joi după amâcjl. 8. In scopul acesta se cetesce con­
se se supună acestor probleme înse, tată în contra Ro mânilor şi care Fiind atarl evenimente numai rari în spectul deputaţilor.
sunt sistematic atacaţi, ealumniaţî este şi astăcjl în vigâre. 9. Fiind membri presenţl în majori­
viaţa nostră publică, cred că va fi de in­ tate absolută, congresul trece la constituirea
şi astfel alungaţi din vibţa publică". Pe când încă Coloman Tisza teres pentru cetitorii preţuitei „Gazete" a sa. Pentru a-se face combinările necesare,
N’avem se obiectăm nimic la era conducătorul oposiţiunii, înainte cunâsce specificat ordinea, în care se vor se suspinde şedinţa pe 10 minute.
afirmările de mai sus ale deputatu­ de 1875, pe când încă făcea el cu succede lucrările acestui Congres naţional 10. La deschidere se aleg notarii: 9
lui oposiţional în ce privesce carac- ai săi obstrucţiunea, unul dintre de­ bisericesc electoral, şi pentru aceea Vă co­ inşi (3 din cler, 6 mireni).
terisarea sistemului creat de Tisza, putaţii români, cari se aflau pe a- 11. Se alege comisia de verificare a
munic aci programul lucrărilor din aceste
dbr am susţinut, că prin răsturna­ tuncî în dietă, s’a plâns asupra a- dile, ale înaltei corporaţiunl. Etă alegerilor nouă (3 din cler, 6 mireni).
rea acestui „sistem de putere perso­ cestei legi nedrepte şi asupritâre, 12. Se aleg 3 scrutinătorl (1 din cler,
nală" reul va fi numai în parte de- atunci Coloman Tisza a recunoscut P r o g r a m u l 2 mireni).
lăturat şi că pentru ca se se creeze acest gravamen de îndreptăţit, dâr Congresului naţional bisericesc electoral. 13. Actele electorale se predau comi­
siei verificătore.
stări mai suportabile, care se pdtă n’a făcut nimic după-ce a ajuns mi­
Şedinţa 1. 14. Se presintă cererile de concedii
reda în adevăr poporaţiunii statului nistru ca se-l delăture, deşi scia pre
1. Joi în 17 (29) Decemvre la 6rele şi se resolvă imediat, că se dau ori nu
liniştea, trebue să se întâmple mult bine, că legea electorală adusă la se dau.
B p. m. membrii congresului se adună în
mai mult şi trebue să se delăture 1874 era încă şi mai draconică pen­ biserica catedrală din Sibiiu-cetate. 15. Se anunţă şedinţa proximă.

FOILETONUL „GAZ. TRANS". ţiunl ale aceleeaşî cărţi bisericesci. Ediţiu- graiul viu românesc, singur îndreptăţit al 16-lea, din care ni-s’a păstrat mai ales
nile ulteriore în fondul lor sunt simple re­ acum şi în biserică. Se începe procesul de în tipar, pic mult mai bătrâne, căcî dâcă
produceri ale celor anteriore; modificări se purificare al limbei românesci prin elimi­ graiul viu de acum 3— 4 sute de ani se
Limba vechilor uostre cărţi fac rar şi cu multă scrupulositate. „Micile narea cuvintelor slave, dâr ârăşl pe nesim­ deosebia atât de puţin de cel de adî,
3
bisericesci. schimbări, ce se observă, dispar, lăsând ţite, numai succesiv, încetul cu încetul, căci atunci epoca, în care formele urchaice con­
asupra nostră impresiunea unei stricte oon- biserica nu ounâsce salturi. Limba sâu servate în cărţile din vâcul al 16-lea, vor
[Fiinţa şi cronologia ei). servărl, ca un fel de dogmă. In puterea mai bine c^ textul apucat dela antecesori fi fost în ns, deci proprii graiului viu, tre­
3
De acestui conservatism a fost de ajuns, ca unul e o dogmă, o religiune sfântă, ce ou sfin­ bue să cadă mult mai inainte decât acest
Nicolae Salică. din primii traducători să fi fost indus în erore, ţenia trebue respectată. secol.
pentru-ca apoi erorea lui cu timpul, încun- Adevărata traducere a unei cărţi bi­
(7) ( D r m a r e). Şi acest proces de purificare şi mo-
jurată de aureola usului, să devină normă sericesci se face atunci, când pentruprima-
Acest procedeu conservativ, firesoe, a dernisare nu s’a terminat nici acjî: limba
şi cei posteriori lui să se sfiâscă a face în­ dră se traduce. Acâstă primă traducere ser-
trebuit să se aplice cu totă rigorea, aprope bisericâscă n’a ajuns încă să se contopâscă
dreptări" *). vesce drept prototip pentru redacţiunile ul­
fără reservă, mai ales, când se tracta de ou graiul vorbit. Şaguna se face foc şi
Oonsciinţa naţională înflorind cu tim­ teriore. Prototipul se transpune din gene-
textele bisericesci dogmatisate aşa dicend de pară, vâdend ne mai pomenita cutezanţă a
pul şi în inima Românului, biserica ro­ raţiune în generaţiune, prin copiare, avend
biserică, cum e bunăâră Sf. Scriptură, din lui Eliade Rădulescu, care în calitatea sa
mână se emancipeză cu desăvîrşire de sub loc cu fiă care reproducere şi ceva adap­
care o iotă n’avea să pâră, după vorbele de laie, se pusese să traducă biblia, inter-
jugul secular al limbei slavone. Limba ro­ tare, modernisare. Esistă deci un raport de
Mântuitorului însu-şl. N’avem decât să pretându-o nu după dogmatica tradiţională
mână devine limba oficiosă a bisericei. strictă afinitate între diferitele redacţiuul
aruncăm o privire cât de fugitivă asupra ortodoxă, ci după vederile proprii filo­
Limba cărţilor bisericesci între nouăle şi ediţiunl ale aceleeaşî cărţi bisericesci:
evoluţiunei aceluiaşi text, şi ne vom con­ sofice.
schimbări încă trebuia să ţină cont de fiă-care text îşi are în decursul iransm'siunii
vinge pe deplin. VII.
La conclusiunile de mai sus trebue să raţiune între ediţiunile bibliei românescl, începend sale genealogia, arborele săi y^nealogic.
In reasumat aşa-dâră putem stabili, In chipul acesta ne-am urcat pănă la
ajungă ori cine va supune unui proces de dela Tetraevangheliei lui Coresi (1680) pănă la bi­
comparaţiune *) diferitele ediţiunl şi redac- blia ilustrată de Sibiiu (185(i—68), în studiul său ca fapt, că literatura română bisericâscă în architip, pănă la prima traducere. Cum se
estetic-dogmatic, Pneuma (Sibiiu lSdl). fondul său, ca limbă, îşi are rădăcinile în va fi făcut acâstă primă traducere, în ce
*) S. Popescu d. e. face o astfel de compa *) S. Popescu, op. c pg. 90. vremuri cu mult mai bătrâne, decât veacul situaţiune se va fi aflat primul traducător