Page 62 - 1898-12

Nr. 276—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Şedinţa III. 2. Statorirea programului de introdu­ Szilagyi cjice apoi, că cei din partida domnia, nici viitorul ei n’ar fi fost pri­
1. Autenticarea procesului verbal al cere a noului ales. liberală s’au pus în serviciul scopului es- mejduite. Tote acestea insă nu s’au făcut.
şedinţei, respeotive şedinţelor premergătâre.. clusiv: de-a introduce clotura, pentru care „Politica al cărei scop principal este
2. Raportul comisiunii verifieătâre, Acest program (al introducerii), care tocmai acum se dă cel mai bun prilej, fo- a-earca cloturei; care crede, că pe cine pâte
asupra celor 30 alegeri nouă din arehidie-. e şi el frumos arangeat, vi-’l voiă comu­ losindu-o ca o inbarcare în stările ilegale, să conteze în ajungerea acestui scop şi
cesă şi a celor întregitâre de peste tot. nica în curând.
fără a ţină sâmă, că ce va urma şi cât vor cine sunt aceia, cari sunt gata a primi cu­
3. Alegerea comisiei budgetare. Notă. Pentru corectitatea înţelegerii
dura aceste stări. După-ce el arată, că clu­ prinsul nesigur al stărilor ilegale cu tote
însemn, că acâstă ordine de di a şedinţe­
Şedinţa IV. bul unei partide nu este nici factor legis­ pericolele lor, numai ca mijloc pentru ajun­
lor congresului, nu e oficială, ci stabilită
1. Autenticarea protocolului. în cercurile consistoriale, pe temeiul pre­ lativ, nici factor, care formâză constituţiu- gerea acelui scop; politica, ce iseodesce
2. Afaceri curente. scriselor statutului organic. nea, şi că a i-se da importanţă şi valore modalităţi, prin care se pot ocoli legile
3. Notarul general presentă: a) 3 liste politică este ceva anticonstituţional, e o ţării şi care tace asupra relelor regnicolare,
Oă aceste şedinţe tâte când se vor
cu numele deputaţilor din archidiecesă şi înlăturare a parlamentului, care însemnă o nu este politica descurcăturii, ci descărca­
din cele 2 diecese; b) 2 pachete de şedule, ţină, nu se pote avisa hotărît. Decă nu se dogmă revoluţionară — cjice: rea pasiunilor majorităţii.
pe cari sune scrise numele deputaţilor: în- vor isca desbaterî lungi (d. e. la verifica­
tr’un pachet numele celor din archidiecesă, rea alegerilor), atunci probabil Vineri şi „Când clubul partidei liberale a primit „Descureătura trebue căutată pe alte
în al doilea pachet al celor din diecese la Sâmbătă vor fi câte 2 din şedinţele aci în­ proiectul cu scopurile şi motivele lui, s’a căi. Nu este permis, ca prin ea să sufere
olaltă; c) o listă generală alfabetică pentru abătut dela celea mai bune tradiţiunl ale vătămări constituţiunea. Vindecarea marilor
toţi deputaţii congresuall; d) registre de şirate, una înainte, alta după amiaclt, la rele ce bântue ţâra şi a abusurilor ne mai
notare a votării în 3 esc-mplare (pe sama din contră, o singură şedinţă va umple mai partidei liberale . . . Dâcă oleul aruncat pe suferite, trebue să fie garantată; garantată
celor 3 scrutinătorî). mult timp. foc însemnă stingerea l u i ; decă clătinarea trebue să fie capacitatea de muncă a ca­
4. Listele se cetesc şi autentică, Rip. unei pietri, ce stă să se rostogolâşcă, vrâ să
5. Se constată câţi sunt presenţl din cjică oprirea ei : atunci şi acest proiect în­ merei şi ordinea. Dâcă preşedintele guver­
archidiecesă şi câţi din diecese la olaltă semnă desfiinţarea obstrucţiunii. Şi dâcă nului nu este acomodat pentru a resolva
socotite, apoi se statoresce paritatea. Enimciaţiunile lui Desideriu cu succes aceste probleme — cred, că nici
scopul lui tactic a fost, ca obstrucţiunea
6. Fiind din archidiecesă mai mulţi Szilagyi. se primâscă nou nutrement, pentru-ca să el n’o mai speră acâsta — atunci nu este
presenţl, ca din diecese la olaltă socotiţi, altă scăpare decât să dea resolvarea probleme­
său din diecese mai mulţi, ca din archi­ După enunciaţiunile, ce le-a fă­ se creeze o basă cât mai solidă la intro­ lor altui om din majoritate, pe care corâna
diecesă, atunci 'şedulele celor mai mulţi cut Ooloman Tisza în Oradea-mare, ducerea cloturei, pusă ca ţintă, şi cât mai
presenţl (luându-se pachetul lor. din cele este de interes, cum am cjis», ca ce­ mulţi să iese din partidă, recunosc, că spre îl alege şi majoritatea îl sprijinesce. Prin
3 pachete de pe masăY se aruncă una câte titorii noştri se cundscă mai pe larg acâsta e pe deplin acomodat, şi scopul a- acâsta nici parlamentarismul şi prinoipiul
una în urnă după catalogul lor. de guvernare nu sufere vătămări. Câţi mi­
şi enunciaţiunile lui Desideriu Szi­ cesta şi l’a ajuns“.
7. Preşedintele mestecă şedulele arnp- niştri preşedinţi ş’au părăsit locul, deşi
cate în urnă, apoi scote pe rend atâtea, lagyi. cuprinse în sorisorea deschisă, Gpeşala pentru situaţiunea ce s’a creat aveau încrederea coronei şi sprijinul majori­
cu câţi sunt prea mulţi presenţl, şi pe cei ce a adresat’o alegătorilor sei din — continuă Szilagyi — îl apasă şi pe gu­
tăţii ; şi l’au părăsit însă din patriotism şi
scoşi aşa la sârte, îi declară fără vot. Pojun. vern şi pe conducerea politică, deşi acâsta din recunâscerea, că o altă mână este mai
8. Se cetesc listele celor rămaşi şi se In conferenţa clubului partidei libe­ greşâlă este cu totul de alt soiii, decât a-
autentică. acomodată pentru problemele viitorului.
rale, ţinută la 6 Decemvre — începe scri- ceea a minorităţii. Era de prevăcjut urmarea Dâcă e vorba de jertfire, mai bine să se
9. Serutinătorii se aşedă lângă urnă. sârea — Ooloman Tisza a înaintat un pro­ acestei situaţiunl; procedarea electorală şi
10. Preşedintele arată, că urna este jertfâscă interesele personale... Eu, perso­
golă. iect de lege, şi prin hottrîre a pretins dela judicatura în afacerile electorale au deştep­ nal, puţin pot face spre ajungerea acestui
fie-care membru, să aprobe proiectul şi să-l tat la oposiţiune plângeri mari. Repeţit s’a
11. Notarul general cetesce lista alfa­ scop. Voifi face însă bucuros ceea-ce mi­
betică verificată, şi fie-care Reputat cetit subscrie, ori să iese din partid. Eu nu Fam aupit plângerea, că alegătorii oposiţionall se pâte“.
păşesce înainte şi aruncă şedula în urnă. aprobat, şi am eşit. Mi-am dat sâmă asupra sunt expuşi la prigoniri administrative şi Szilagyi spune mai departe, că mino­
12. Preşedintele numără şedulele, a- situaţiunei politice, asupra obligamentelor că pentru tote acestea înzădar caută le­ ritatea a depăşesce marginile pe cari i-le
runcându-le în altă urnă (spre a vedâ, că mele de deputat şi asupra răspunderii ce o cuire. Isbucnirea amărăciunei oposiţiei în prescriu maximele constituţiunei, când îm­
nu s’au pus prea multe şedule).
am, şi am venit la convingerea, că acestea cameră se putâ dâr prevedâ, tot aşa era piedecă înfiinţarea legilor necesare; dâr nu
13. Preşedintele scote una câte una nu-mi permit, să-l aprob. Având în vedere înainte sciut, că activitatea parlamentului
şedulele, cetesce numele celui scris pe ele mai puţin majoritatea a negligeat problema
stările ce pot urma cu 1 Ianuarie, proiec­ va fi împiedecată, dâcă se va ignora ori-ce
şi cei trei scrutinătorl induc în cele 3 re­ ei de-a vindeca la timp relele generale şi
gistre. tul lui Ooloman Tisza vorbesce despre îm­ plângere şi ori-ce gravamen. vătămările, deşi aceste le sufere în mare
14. Comisarul anunţă resultatul vo­ puternicirea, ce este a-se da guvernului „în „De altă parte, problema cea mai pro­ parte minoritatea.
tării, şi proclamă pe cel ales, de archiepis- privinţa celor ce trebue să facă în intere­ nunţată în cei doi din urmă o formau ces- In fine Szilagyi declară, că el bucuros
cop şi metropolit. sul susţinerii statului , şi în privinţa sus­ tiunile pactului cu Austria. Afară de greu­ va da mână de ajutor, pentru-ca lucrurile să
u
15. Alesul, dâcă e present, mulţu- ţinerii stărilor faptice pănă la finea anului tăţile interiore ale acestor cestiunl, situa- se îndrepteze, căci nu crede imposibilă o
mesce, âr de nu-i present, va fi invitat prin-
1899 pe terenul raporturilor economice cu ţiunea a fost încurcată în mod considerabil îndreptare.
tr’o deputaţiune de 9 (3 din cler, 6 mireni.)
Austria. Scopurile acestui proiect au fost prin alte două 'împrejurări. In faţa acestei
16. Congresul alege apoi o comisie indicate lămurit, a fost spus clar, ce în-
pentru redactarea representaţiunii la Ma- cestiunl, care era problema guvernului, Maghiarii în concertul poporelor.
jestatea Sa. sâmnă primirea şi subscrierea lui. dâcă ar fi procedat fie chiar şi cu cea mai
17. Se alege o altă deputaţiune de Oa preşedinte al camerei — cjice — mediocră grije? El trebuia, ca la timpul său In lupta mare, ce s’a încins pe
5, care să mergă cu representaţia la gu­ n’a putut să ia parte la nici o eonferenţă să vindece plângerile cele mai strigătâre t6tă linia între Maghiari şi partidele
vern, spre a o aşterne M. Sale. de partid. După dimisionare, n’a aprobat şi prin acâsta a crea condiţiunile stărilor liniş­ lor, este de interes se cundscem, ce

Şedinţa V. proiectul şi a părăsit partidul, fiind-că fă tite parlamentare ; a-le crea atunci, când nu păreri au chiar ai lor despre posi-
tul lui Tisza nu este o eşire din încurcă­ fcsista nici măcar aparenţa silei, şi a vindeca ţiunea, pe care o ocupa micul po­
1. Autenticarea protocolului. tură, ci „primul pas al politicei de luptă plângerile, pentru-că aşa cereau interesele por al Maghiarilor faţă cu naţiunile
2. Raportul comisiei de redactare a 14
representaţiunii la Corână. pănă la infinit , după care nimeni, nici ţării. Programul liberal n’ar fi suferit prin mari ale Europei, constituite în pu­
chiar propunătorul, n’a spus, ce paşi vor acâsta nici o vătămare, căci: garantarea ternice state, cari împrejmuesc ţâra
3. Asignarea şi anticiparea speselor
de drum ale comisiei de representare. urma şi care va fi stabilirea. curăţeniei şi libertăţii alegerilor în tâte locuită şi de elementul, ce se nu-
4. Congrnsul se declară in permanenţă, „Este o dogmă direct anticonstituţio­ direcţiunile, o judicatură nepărtinitâre în mesce pe sine „singur alcătuitor de
aşteptând în Sibiiu resultatul representa­ nală aceea, care înzestrâză hotărîrile unui afacerile electorale: nu s’a opus nici odată stat“.
ţiunii. club cu importanţa şi valorea politică a cu principiul liberal, ci din potrivă, a fost Acestei întrebări îi răspunde un
5. Se autentică protocolul cu adausul, decisiunilor parlamentului, presentându-le tot-dâuna o problemă şi datorinţă a lui. articul publicat sub titlul de mai
că proxima şedinţă se va anunţa de pre- oa „voinţa naţiunei“. Tâte acestea s’au fă- Er a sista prigonirile administrative, e de sus, din incidentul Crăciunului ca­
sidiu (când deputaţiunea se va fi reîntors).
out fără ca să se fi discutat si esaminat, că ore datoria fie-cărui guvern. N’ar fi trebuit să tolic, într’una din foile fruntaşe din
C o n v o c a r e a n o u ă . nu sunt şi alte căi, alte posibilităţi pentru se jertfescă nici chiar interese de partid, Peşta (Budapeşti Hirlap).
(Şedinţa ultimă).
o descurcare, mai puţin periculâse şi pă- căci dâcă majoritatea aducea o jertfă din La răsăritul globului maghiar — aşa
1. Răspunsul M. Sale Monarchului. gubitâre“. bogăţia mijlâeelor sale de putere: niol se esprimă numitul cjiar — do-uă naţiuni

ne putem închipui. Ca primă traducere, în e redat ad verbum et litteram în sensul urmare şi modul de exprimare german şi în sens, şi deci ereziă. De aici apoi procedura
lipsă de precedenţe, de tradiţiune literară, cel mai strict al cuvântului*). E firesc lu­ limba românâscă. sistematic aplicată de a nesocoti cu desă-
firesce e cât se pote de primitiv acest ar- crul acesta şi psichologic: soriitorul român Dâr la traducătorii noştri bisericescl vîrşire spiritul limbei românescl, usul gra­
chitip. Originalul, mai ales slav, se reogliu- bisericesc, — tocmai în lipsa de tradiţiunl mai e încă ceva: e respectul acela evla­ iului viu românesc, firesce, numai întru cât
dâză fidel în traducerea românâscă în to­ literare, deci şi în lipsa unei limbi literare vios faţă de tot ce era bisericesc, şi aşa erau conscii primii noştri traducători de
pică, sintaxă şi stilistică*); aşa, că şi i n c a ­ românesc! — fiind obicinuit să scrie şi să şi faţă de limba slavă oficiâsă a bisericii, acest spirit al limbei românescl, căci sco­
şul acesta, acest prim traducător nu e tra­ vorbesoă, deci şi să judece ălavonesce, invo­ nu înţeleg însă atât limba însa-şî, cât tex­ pul lor nu era să producă o operă literară,
ducător în sensul artistic al ouventului; el luntar băga sintaxa slavă în limba română, tele bisericescl, cari erau cuprinse în acâstă ci per eminentiam biserioâscă.
;
e mai mult un simplu tălmăo tor (Dol- deci transpunea modul- de judecată slav limbă oficiâsă. In epoca dominaţiunei lim­
a
metscher), tâlcuitor , precum se şi numiau asupra limbei românescl, de câte-Qrl îu- bei slave în biserica română, isvorul ne­ Aceste două momente relevate mai în
n
de fapt vechii, noştri traducători bise cerca să scrie, respective să traducă în ro- mijlocit al credinţei şi dogmaticei orien­ urmă sunt de o importanţă capitală pen­
ricescl. mânesce. Faptul acesta aşa a ' fost tot- tale erau scrierile fundamentale bisericescl, tru corecta apreţiare şi înţelegere a stilis­
„Tălcuirea“ românâsoâ e reflexul cel deuna şi la tote popârele în epoca, în care aşa precum erau concepute în limba ofi- ticei şi sintaxei celor mai vechi traduceri
mai servil al originalului slav, originalul stilul naţional nu esista încă, sâu nu se con­ oiâsă şi canonisată slavă. Ori-ce abatere române bisericesc!. Tâtă bogăţia limbei
solidase pe deplin. Aşa se esplică bunăoră dela textul acesta canonisat era ereziă. E slave e redată aici cu o scrupulâsă fideli­
*) Aşa suut tote încercările de traducere, şi germanismele, ce Maiorescu le combă­ explicabilă, deci, tendinţa traducătorului tate; tot ce are limba română mai mult
mai ales când aceste încercări sunt primele încer­ tuse cu atâta vehemenţă la scriitorii, mai faţă de cea slavă, se omite, ca ceva ce
cări. Limba originalului trebue să aibă o puter­ român de a reproduce ad litteram textul nu face parte din contextul sacru al lim­
ales (ji&riştii noştri ardeleni, cari crescuţi
nică influinţâ asupra limbei tradueerei. Se p6te originalului, aşa ca cuvânt de cuvânt să se bei slave.
forte bine observa lucrul acesta şi la „ Codicele Dimo- în spiritul limbei nemţesc!, introduceau, fi- acopere versiunea românâscă cu originulul
nie (asemenea texte bisericescl, mai ales predici) resoe involuntar, modul de judecată şi prin slav. Traducătorul român nu outâză să (Va urma).
u
l;
primul monument dc mbă scris al dialectului aro­ schimbe o iotă din redacţiunea sacră sla­
mân. Limba tradueerei e influinţată din t6te punc­ *) Asupra tradueerei artistice şi verbale şi
tele de vedere de limba grecă bisericesă, din care în special asupra traducerilor nostre bisericescl, vonă : nu pote omite absolut nimic, dâr
s’a tradus. (Codicele e publicat în anuarele semi­ să se vadă trac atul meu: „Cum vom traduce pe nici adauge dela sine, căci ori-ce schimbare de
f
11
11
narului român din Lipsea). clasici? în „Gaz. Trans. Nr. 31—88 din a. c. cuvănt putea aduce cu sine şi schimbare de