Page 63 - 1898-12

Pagina 2. G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 276 -1898.

mari îşi fac concurenţă.: Germanii şi Sla­ ghiarii statul lor naţional unitar, de procura un revolver şi dinaintea mamei Sera după şedinţă va urma o cină
vii. Ei sunt atât în privinţa numerică, cât mult visat. Prin proceduri brutale şi sale îşi trase un glonţ îu cap. comună în ospătăria orâşenâseă.
şi culturală mult mai puternici, decât Ma imprudente, ei nu vor pută decât
Beiuş, 23 Decemvre n. 1898.
ghiarii. Ca posesor de pământ şi ca nu­ tocmai se compromită vitalitatea sta­
măr, Slavul e mai puternic. IcuiţI între tului, compus din mai multe naţio­ Călindare pe anul 1899. Pentru comitetul despărţământului:
aceşti doi, Maghiarii trăesc în patria lor, pe nalităţi, cari au o conştiinţă naţională Augustin Antal, Nicolau Diamandi,
Pe lângă călindarele întocmite cu deo­
care sunt siliţi a-o împărţi cu naţionalităţi deplin desvoltată. — Singur numai direct, desp. secret, desp.
sebită considerare la trebuinţele poporului
străine (!) Germanul îl strîmtorâză cu cul­ justiţia şi libertatea pot se concilieze nostru, pe cari.le-am anunţat deja, am mai
tura lui, el consideră valea Dunării, ca o şi se unescă interesele dmenilor, nici
primit dintre călindarele întocmite mai ales I L i t e r a t n r ă .
colonie a sa. Slavii însă îl înounjură de decât inse nedreptatea şi despotismul,
pentru familii: 44
jur împrejur, cum înounjură marea o in­ pe care ani mulţi de arendai le au „Flărea albastră , revistă literară-săp-
44
„Amicul Poporului , apărut la Sibiiu tămânală Nr. 10 (au. 1) are următorul sa­
sulă, ameninţându-o cu înghiţire. practicat în contra nostră guvernele
Europa — continuă — aştâptă cioc­ ungurescî, ajutate şi împintenate de în editura librăriei W. Krafit şi întocmit mar : Elzan, (poesie) de Elvira Santorino.
de I. Popovicl. Anul 39. In text mai multe — Falimentul naturalismului de Al. Ante-
nirea între împărăţia dela apus şi răsărit, cătră orbul fanatism al urei de rassă.
ilustraţiunî. Pe lângă partea calendaristică, mireanu. — Mamei (poesie) de C. Sandu.
lupta Slavilor şi Germanilor pentru dom­ Vâcul în care trăim, este văcul
în care sunt intercalate şi numărose mac- — De pe culme (nuvelă) de I. A. Basara-
nia lumii. In lupta acesta se va decide principiului de naţionalitate, din care
sime, conţine : D’ale ndstre; Drina; Para­ bescu. — Sfîrşit, de St. O. losif. — Din
viitorul Ungariei, deşi Maghiarii nu vor să diversele popăro şi-au făcut o reli-
bola despre hasin ; Producţ.iupea nostră li­ carnetul unui vagabond, de Toma Florescu.
hă nici jertfele germanisării, nici sclavii giune. Decă Maghiarii, călcând şi în
terară ; Orouica aDului ; j- V.iron Romanul; — Tu ce vei plânge? (poesie), de N. Mi-
Slavilor, ci stat şi naţiune independentă. trecut acest principiu, nu ne-au putut
Badea Nicolae; Bunicu; Poesii poporale; hăescu. — Scrisăre, de D. Nanu. — Căru­
Pe lângă pericolul mare, ce pote să-i desnaţionaţionalisa şi contopi în se
Câteva cuvinte asupra plăcerii; Pelagra; ţaşul Henschel, de G. Bogdan-Duică. —
ajungă pe Maghiari în catastrofele istoriei minţia lor — cum înşişi recunosc
Klondioke; De loc-; Poveţe economice; Po- Gaetul meu, de Mad. — Cântec (poesie)
universale, puterile lor sunt istovite de un — de sigur, că nici în viitor n’o
'veţe pract’ce; Humoristică; Şematism sta­ de V. Podeanu. — Seri bucuresoene, de
alt pericol constant dinafară. Ei au păşit vor pute face. Sentimentul de naţio­
tistic al Românilor din Ungaria şi Transil­ Radu Negru. — Note din călătorie, de
la alianţă cu Austria, au încheiat sancţiu­ nalitate a prins deja rădăcini atât
vania. Preţul 40 cr. (cu posta 45 cr.) Voinea. — Despre femei şi iubire (cugetări)
nea pragmatică, au susţinut pe Austria (?) de adânci, încât acjî orî-ce încercare
în răsboiele cu Prusia şi Francia, s’au îm­ de desnaţionalisare este nu numai Alte două călindare, întocmite special culese de Marie-Berlad. Satirice, Glumele
păcat cu ea, ca împreună să fiă mai tari. barbară şi neumană, ci şi pricuej- pentru familii, au apărut la Bucuresel. Unul ndstre, Anecdote populare, Revista cărţilor,
Maghiarii respectă alianţa cu preţul de diăsă şi zadarnică. dintre acestea este: „Călindarul revistei Ecouri literare şi artistice, Un viugalac,
14
mari jertfe, pentru-ca Germania şi Rusia Lumea ilustrată . Anul VI. Editura librăriei Posta Redacţiei.
să nu atingă frontierele Ungariei. In schimb Ig. Hertz (Hotel de France.) Conţine pote
însă Austria, care este mai avută şi mai SOIRILE I) [LEI. mai multe ilustraţiunî de cât text. Intre NECROLOG. Svetoniu Petrovicî, pa-
puternică, ţotdâuna s’a nisuit a ţină în de­ 5 ilustraţiunî găsim întrâga familiâ regală roeh şi vicariu protopopesc gr. or. în Sân-
pendenţă pe Ungaria, a-o esploata şi în- — 15 (21) Decem/re. română, precum şi diferite dela pri­ miclăuşul-mare, a adormit în Domnul in
•corpora. Biblioteci poporale în România. „Mo­ mirea, ce i-s’au făcut Regelui Carol la 8 (20) Decemvre e. în etate de 54 ani şi
Decât aceste două, mai serios este nitorul Oficial“ dela 2 (14) Dec. c. publică Petersburg; apoi toţi miniştrii şi senatorii al 36-lea an al preoţiei. înmormântarea s’a
periodul intern (!). Maghiarii n’au putut nici decisiunea ministrului român al instruc- de acjî ai României. Cele mai multe dintre făcut în 9 (21) Decemvre în cimiterul din
pana acum se împopuleee ei singuri ţera a- ţiunei publice, prin care se dispune a se ilustraţiunî insă sunt luate din istoria dife­
Sânmiclăuşul mare. Pe răposatul îl jălesce
căsta ; pe poporele cari aici le-au aflat, nu înfiinţa acum de-odată 320 biblioteci popo­ ritelor state europene. Textul e mai puţin. întristata-i soţiă Emilia născ. Haţegan ou
le-au stîrpit. (Pentru-câ h’au putut — Red.) rale pe lângă scolele rurale din' tot atâtea La urmă vine şi o parte umoristică, de-ase- fiica sa Alexandra măr. Borbely şi fiiul
ci le-au lăsat în posesiunile lor. Apoi (gro­ localităţi. Bibliotecile, după cum am amin­ menea cu ilustraţiunî. Preţul 1 leu 30 bani Iancu-Avram, George Borbely ca ginere,
zav lucru (!), Maghiarii au scăcjut îulupte şi tit la timpul său, vor funcţiona sub direc­ (80 cr., cu porto 90 cr). Procopie Petrovicî ca frate şi alte rudenii.
•din munţii apăraţi s’au scoborît Slovacii, ţiunea învăţătorilor dirigenţl şi vor sta la
Al doilea călindar pentru familii, ce-1 — Direcţiunea cassei de economii
„Valahii" şi Croaţii la câmpie, au imigrat disposiţia tuturor cetitorilor din comună. primim diu Bucuresel, este „Călindarul Mi- 44
Serbii şi Germanii. Ce-i şi mai mult — îm­ Costul scrierilor, cum şi chetuelile de car- nervei . Editura institutului de arte gra­ „Olteana din Viştea inferioră, aduce la
44
păraţii au părtinit pururea naţionalităţile, tonare, expediare etc., se vor acoperi din 44 ounoscinţă, că Ioan Oana, comptabil al aces­
fice şi editură „Iviinerva al d-lor Filip,
pe cari Maghiarii au negligeat a-le asimila] fondul de 600,000 lei, prevădut în bud­ tei casse, după scurte suferinţe, a răposat
Moroian, Popovicl şi Tâlâşescu (Strada re­ în 22 Decemvre n. c. în anul 31 al vieţei
li-au dat privilegii, s’au întărit, în vecini getul Cassei scolelor. Etă cum îşi motivâză
gală 6). Acest, călindar a apărut acum şi 8 al căsătoriei, lăsând în jale pe soţia
s’au creat state naţionale şi etă, că se tre­ d-1 ministru aoâstă decisiune a sa: pentru întâia-oră şi este, putem dice, ne­
zesc acum Ungurii — esclamă „B. H.“ cu văduvă şi doi orfani.
„In dorinţa de-a pune la disposiţia întrecutul între călindarele românesc! pentru
durere — că „Valahii", Serbii şi Croaţii se — Fie-le ţărâna uşoră!
ţăranilor cunoscători de carte mijlocele familii apărute pănă acum. Conţine peste
rup de ei şi se nisuese a constitui state
pentru întinderea cunoscinţelor lor usuale, 100 articuli interesanţi şi instructivi, şi
deosebite.
pentru întărirea şi înălţarea simţământului tot-odată peste 100 ilustraţiunî, dintre cari U L T I M E SOIRI.
Faţă cu acest pericul — spune mai de­
lor de omeni şi de Români, de-a limpedi forte multe sunt opere de artă. Prin textul
parte—bărbaţi de stat, ca Szechenyi şi Deak, Budapeşta, 26 Dececuvre. Aface­
într’ânşii ideia de drept şi datorie, de a-i şi ilustraţiunile sale, acest călindar urmă-
au căutat restabilirea Ungariei istorice, ca rea de onbre Banffy-Horanszky este
pune îa stare să deslege problemele de resce tendinţa de-a întări consciinţa naţio­
stat liber şi independent, au creat institu- incheiată. Martorii lui Horanszky
cari se isbesc în calea vieţei lor, în fine nală, a cultiva sentimentele morale şi a în­
ţiunl naţionale maghiare, prin cari să supli- (Szemere şi contele Ştefan Karolvi)
de-a le deschide sufletul pentru frumos, mulţi cunoscinţele folosi tore. Tote ilustra­
nâscă ceea-ce lipsesce din mărimea nume­ au declarat în procesul lor verbal,
bine şi adevăr; ţiunile s’au tipărit în atelierele noului in­
rică ; prin unitatea politică şi prin răspândi­ că resolvarea afacerii o consideră
44
„în vederea, că acest scop nu se pote stitut „Minerva , căruia în adevăr acest
44
rea limbei maghiare, ei au căutat să pună numai ca o „retorsiune prin arme şi
atinge, decât prin înfiinţarea de biblioteci po product al său îi faoe onore. Prima ilus-
pe naţionalităţi In legătură cu Maghiarii cei că Horanszky îşi susţine şi după
poralc pe lângă scolele primare din comu­ traţiune (colorată) re presentă pe-o Româncă
„alcătuitori de stat etc. aceea dreptul, ca se revină în par­
44
nele rurale, din cari avem un număr în­ din Ardeal. Dela noi mai vedem repre-
In direcţia acesta continuă cjia- lament asupra faptelor din cestiune.
semnat de începuturi seriose, biblioteci în­ sentaţi în ilustraţiunî pe răposatul metro-
rul Iruntaş maghiar păoâ la eremia- zestrate cu scrierile cele mai alese şi cu o polit Miron Romanul, pe actualul metro- Martorii lui Banffy (ministrul Fejer-
•de!e, ce le face asupra criticei situa- limbă curat românescă... decidem: Să în- polit dela Blaşiă Victor Mihalyi, răposatul vary şi Gajari) au răspuns, că n’au
ţ î u u l în care se aha acjî Ungaria şi fiintâză acum de-odată un număr de 320 episcop I. Popasu, generalul Traian Doda; nimic în contra, ca Horanszky să-ş!
poporul maghiar pe urma luptelor susţină libertatea de a reveni pe vii­
biblioteci poporale pe lângă scolele ru­ apoi Mihaifi. cav. de Trapşa, Teod. cav. de
iui intestine. rale etc. Seracin, protopopul B. Baiulescu din Bra­ tor asupra faptelor şi sunt gata a
44
Nu intenţionăm a face o ana- şov. Mai multe tipuri românesc! din Săcele, da satisfacţie, însă nu pot primi, ca
Jisâ a espunerilor fdiei maghiare şi La temniţă. Din Bucium-Şăsa i se co­ Bănat etc. Mare parte diu ilustraţiunî sunt Horanszky se considere satisfacţia
.a arăta neesact>tăţile din punct de munică „Tribunei din Sibilu, că 8 Ro­ colorate. — Textul de-asemenea e bine acesta numai ca o retorsiune prin
44
vedere istoric şi politic, de care se mâni bravi de-acolo, — cari au fost con­ ales; sunt şi multe poesii de-ale poeţilor armă. Cu acesta afacerea s’a în­
isbesce. Că Ungurii sunt primejduiţi damnaţi pentru întâmpinarea ce au făcut’o celor mai distinşi, âr la urmă glume cu cheiat.
din afară, p6te fi; subscriem asemenea regretatului preot Băbuţ, când acesta se ilustraţiunî. Preţul 1 leu 50 banî. Pentru Viena, 26 Decemvre. Oficibsa
44
„Wiener Zeitung va publica în nu­
şi constatarea, că primejdia interioră reîntorsese din închisdrea din OluşiU, unde Austro-Ungaria 80 cr. (cu posta 90 cr.)
44
ce-i ameninţă este mult mai mare, a stat o lună pentru o adresă la „Replică mărul seu de Sâmbătă o patentă
decât cea esterioră. — sunt în ajun de a întră şi ei în tem­ împerătâscă pe basa §. 14, prin care
Der a cui e vina, că acjî lucru­ niţă de 8—30 dile. Trei dintre dame: C o n v o c a r e . se introduce un provisoriu de bud­
rile au ajuns pănă aici? Nu cumva Elena, Sofia şi Tere'sia David au fost pe­ Pe toţi membrii despărţământului din get pe 8 luni, şi provisoriul pentru
■tot cei prigoniţi fără cumpăt şi în­ depsite la amende de câte 60 fl. fită nu­ Beiuş al „Asociaţiunei pentru literatura pact pe 6 luni pe lângă cuota de
durare, pe cari şoviniştii din Peşta mele celor condamnaţi: Virgil Todescu, română şi cultura poporului român , avem pănă acum. Convocarea „Reichs-
44
îi presentă vecinie, ca pe cei mai Grigorie Sima (preot), Aurel Danciu, Ioan onore a-i învita la adunarea cercuală a des­ rath“-ului e plănuită pe 7 Ianuarie.
mari duşmani ai statului şi maghia­ David, George David, Nicolae Băeşan părţământului ce se va ţine în Beiuş în 8
Petersburg, 26 Decemvre. Agen­
rismului? (preot), Ioan Naicu şi Simeon Dandea. Ianuarie st. n. 1899 d. a. la casa oraşului, ţia telegrafică rusescă anunţă, că în
Când e vorba de pielea lor, ou programa următore: urma espulsărilor din Germania a
44
domnii dela „Bud. Hirlap sciu să Logodnă. Din Buzău (România) ni-se 1) Deschiderea adunării cercHale prin unor supuşi ruşi, circulă soirea aicî,
fie fdrte cuminţi, sciu se stdrcă lapte face cunoscută logodna d-şorei Maria N. directorul despărţământului. 2) Raportul că guvernul rusesc are de gând se
şi din piatră. N’ar trebui inse se Seceleanu cu d-1 Alexandru M. Alexandrescu. general al secretarului despre activitatea
Felicitările nostre sincere tinerilor lo­ aplice aceeaşi măsură faţă cu su­
u.te, că siguranţa şi liniştea inte- despărţământului în anul 1898. 3) Raportul puşii germani, cari îşi câştigă în
ridră a unui stat basăză numai pe godiţi ! cassarului de pe 1898 şi revisuirea raţioci- Rusia nu numai pânea lor, ci şi
libertate şi egalitate, principii, cari S’a sinucis dinaintea mamei sale. In nului. 4) Stabilirea budgetului pentru tre­ averi colosale. Aplicarea acestei mă­
faţă cu naţiunile nemaghiare au fost Viena s’a sinucis cjilele trecute un tînăr buinţele despărţământului pe au. 1899. 5)
suri, fie chiar şi în mod parţial, ar
şi sunţ călcate şi despreţuite în cel uşuratic, de 24, ani cu numele Francisc Eventuale propuneri. 6) înscrierea membri­ causa pagube enorme Germaniei.
mai revoltător mod. Erlebach. Tatăl său este un giuvaergiu lor noi pentru Asociaţiune şi încasarea tac-
Nu pe ruina acestor naţiuni cu bogat, care ameninţase pe tînărul uşuratic, selor de membri. 7) Alegerea directorului
trecut istoric şi cu drept inalienabil că îl va isgoni din casa părintâscâ, dâcă despărţământului şi a comitetului cercual. Proprietar: Dr. Aurel Mureşlaaaaa.
la esistenţă îşi vor pută crea Ma­ nu ţse va îndrepta. In urma acâsta tînărul îşi 8) încheierea adunării cercuale. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
1