Page 66 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 277 - 1898.

s’au petrecut între el şi între Banffy în mis epoletele de comandant al regimentului ' pra copiilor de o miie lei lunar. Proiectul
cestiunea asigurării libertăţii electorale în Wologda. Săra s’a dat un prând de gală în j, SC1RILE DLL EI. a fost primit cu unanimitate. Este de no­
ajunul serbării mileniului, şi cari, după onorea lor, la care a luat parte d-1 Dimi- — 16 (28) Decemvre. tat aici, că G. Cantacuzino n’a lăsat nici
Horanszky, sunt de natură politică, er nu trie Sturdza, general Berendeiu, Pherekyde, o avere numărosei sale familii, căci ave­
Reuniunea femeilor române din comi­
personală, şi deci intereseză ţâra întregă. I. Kalinderu, Caton Lecca şi mai mulţi rea ce a avut’o, şi-a jertfit’o pentru isbânda
tatul Hunedorei, care atât de frumos s’a
Planul lui Horanszky şi al oposiţiei I oficerl superiori din capitală. ideilor sale.
distins prin nisuinţa sa de-a valora indus­
este aşa-dâră acuma de a aduce în discu-
tria ţărancelor nostre între străini, şi a ţi­
ţiune în Cameră cele afirmate despre pur­ nut adunarea generală Dumineoă, în 25 Numirea baronului d’Aerenthal, ca mi­
tarea lui Banffy, ca să se dovedâscă ast­ Revistă externă. nistru plenipotenţiar al Austro-Ungariei la
Decemvre n. Adunarea, după cum se
fel, coram publico, dâcă sunt adevărate său Spania. Dela răsboiul ispano-ameri- scrie din Deva, a fost forte bine cer­ Petersburg, se confirmă acll şi de cercurile
14
nu. Horanszky citeză scrisori particulare can încoce, se credea pe un moment, că cetată. Zelosa presideută, d-na Elena Hossu oficiale austriace. „Corespondenţa Politică
de ale lui Banffy, Apponyi etc., ba dice, Spania ar fi ajuns în stadiul descompunerii Longin năse. Pop, a deschis adunarea prin- din Yiena anunţă, că baronul d’Aerenthal,
că are şi martori, prin cari pote dovedi, şi că catastrofa este numai cestiune de tr’un frumos discurs, accentuând în deo­ ministrul Austro-Ungariei la Bucurescl, de­
că a vorbit adevărul, şi că prin urmare timp. Cu atât mai surprincjătore sunt sebi activitatea Reuniunei pentru prospe- semnat ca ambasador la Petersburg, va
afirmarea sa, că Banffy i-ar fi purtat cu nisce enunciaţiunl importante, ce le-a făcut presenta scrisorile sale de rechemare la
minciuna în modul cel mai neleal, e de­ ministrul preşedinte Sagasta înaintea unui rarea industriei de casă a ţăranoelor ro­ sfîrşitul lui Iauuaria şi va merge la Pe­
mâne. Din raportul comitetului s’a consta­
plin întemeiată. De aceea se dice, că va (Ţarist spaniol asupra posiţiunei Spaniei. tersburg la sfirşitul lui Februarie.
propune, ca camera să alegă o oomisiune tat, că acesta şi-a făcut datoria cu multă
Europa — (jise Sagasta — a privit conscienţiositate şi succes. Prin arangiarea Noul comitet naţional studenţesc din
de arbitrii nepărtinitori, cari să cerceteze
cu indiferenţă cum ne jăfuesc. In egoismul exposiţiei la Viena a făcut, ca vestea des­ Bucurescl. Duminecă, s’a făcut alegerea
starea lucrului. lor, naţiunile nu-şî sfărmau creerii decât pre hărnicia ţerancei române să străbată noului comitet naţional studenţesc. Au fost
Cumcă ceea-ce a susţinut Horanszky cu politica lor espansivă de colonisare. Ele aleşi: d-nii Y. Dimitrescu-Brăila, Ion Gr.
despre Banffy este infamant pentru acesta în cercuri depărtate şi alese. Averea Reu­
nu sciu, că Spania e slabă, ce-i drept, as- niunei a sporit’o din Februarie a. c. şi Yulturescu, N. I. Apostolescu, Al. Antemi-
din urmă, resultă şi din afirmarea foiei
tădl, însă prin încordarea puterilor sale şi pănâ adl dela 2711 fi. 97 cr. aprâpe la reanu, Const. Muşescu, Octav Lecca, Toma
oficiose „Nemzet“, care a tdis, că decă ar în preţul jertfelor âr îşi pote recâştiga pu­ 4000 fi. In comitetul pentru un nou period Dragu, lanculescu I. G. şi C. Solomonescu.
corespunde adevărului cele ce le-a susţinut
terea de odinioră, cum au făcut şi alte po- de trei ani s’a reales d-na Elena Hossu-
Horanszky despre procederea lui Banffy, Catastrofă pe linia ferată. In dimi-
pore jăfuite. Spania va mai fi odată factor Lonerin născ. Pop ca presidentă; Victoria
acesta s’ar presenta ca un om de nimic în cu care se pote conta în mijlocul marilor nâţa (Ţlei de 25 1. c. s’a întâmplat o mare
totă puterea cuvântnlui. puteri. Chiar şi acjl pote arunca o mare Erdelyi n. Bardoşi, vice-presidentă; Su- catastrofă pe linia ferată aprâpe de oraşul
Prin urmare prin publicarea aminti­ sana Ciatt n. Aldea, cassieră; Vilma Schus- Ersekujvâr (Neuhăusel). După cum se scrie,
greutate în cumpăna echilibriului naţiunilor. ter n. Moldovan, controloră. Secretar Anas-
telor procese verbale, afacerea s’a încheiat în trenul de persoue nr. 117, care venia
Vom lucra energic, ca să ne recâştigăm tasiu Demian; bibliotecar Al. Moldovan
deocamdată, dâr nu s’a resolvat. Ea va fi eră-şî posiţiunea prin o bună administra- dela Viena spre Pesta, s’au isbit cu mare
adusă înaintea camerei, şi Banffy nu va ţiune, basa prosperităţii fie-cărui stat. jun.; archivar Nic. Muntean. Mai multe forţă două locomotive accelerate, sdrobind
avă încâtrău şi va fi constrîns, .— dăcă vră dâmne din Deva, Hunedâra şi Haţeg, ca total câte-va vagone ale trenului de per-
Vorbind despre America, Sagasta cjise, membre în comitet.
să iese cu faţa curată — să desmintă şi sone. In urma acestei ciocniri au fost grav
că în curând va apare cartea roşie, ce va
să spulbere datele ce pretinde Horanszky cuprinde punctele de acusaţiune referitor Din Sibiiu. Cetim în „Tel. Rom.“ de Marţi: răniţi doi pasageri, âr alţi 12 mai uşor.
a-le avă contra lui, pe basa de documente la nedreptăţile cu cari au păşit delegaţii Consistoriul metropolitan a ţinut sub pre- S’a pornit cercetare.
şi de martori. americani în Paris şi cari sunt cele mai piarl sidiul Preasânţiei Sale d-lui Episcop al Crăciunul în Bucurescl. Ca în toţi anii,
pete de ruşine ale istoriei. Sfirşitul vecului Aradului, Ioan Meţianu adl la 6rele 10 a. Eforia Spitalelor Civile din Bucurescl va
Osiicţl ruşi în Komnnia. Ofi- XIX va fi înfierat prin reînvierea dreptu­ m., şedinţă, în care s’a designat P. S. Sa distribui populaţiunei sărace din capitală,
cerii ruşi, colonel Grigorie Kossenko şi că­ lui pumnului, pe care Americanii l’au scos d-1 episcop al Aradului Ioan Meţianu, de cu ocasiunea sărbătorilor Crăciunului, aju-
pitanul Bogonslawsky, aparţinând primului din epoca de barbarie într’un mod barbar. comisariu pentru conducerea congresului naţio­ târe în bani şi lemne, er la spitalul de
regiment Wologda, al cărui şef este Regele Fie-care Spaniol — cjice Sagasta — simte nal bis. electoral. In şedinţa acâsta d-1 Dr. copii se va organisa un pom de Crăciun.
României, au sosit alaltâ-sără în Bucurescl. cu mine, că noi suntem adânc vătămat!. ioan Mihu, director de bancă în Orăştie,
Ei veniseră din Iaşi, unde au fost întâm­ Dumnecjeu îşi va răsbuna pentru noi, căci ales membru suplent în senatul şcolar, a Legea învăţământului secundar şi su­
pinaţi de d. Penescu, prefectul poliţiei, şi o ast-fel de faptă mişelâscă nu p6te ră­ depus jurământul prescris. — ErI, cu tre­ perior din România se va pune în aplicare
de d. Giers, consulul Rusiei în Iaşi, pre­ mâne nepedepsită. Răsbunarea îi va ajunge nul dela 8 6re sera au sosit aici Preasfinţi- dela 1 Aprilie 1899 pentru toţi funcţionarii
cum şi de autorităţile civile şi militare ale mai întâiă la Filipine. Armata americană ţii noştri episcopl, domnii Ioan Meţianu al administrativi ai învăţământului, şi la 1
oraşului. Săra ofiţerii români din garnisona va fi decimată prin lupte şi bole din mo­ Aradului şi Nicolae Popea al Caransebeşu­ Septemvre 1899 pentru toţi profesorii se­
Iaşi au oferit ospeţilor un prâncl în sala mentul în care se vor depărta din oraşe, lui, pentru a lua parte la congresul naţio­ cundari şi superiori.
cercului militar, la care au luat parte d-nii ca să înfrângă pe revoltaţi. Răscolele in­ nal bis. electoral şi la şedinţele consisto- Avansări. Cu 21 Decemvre n. au fost
general larca, colonel Alexandrescu, colo­ digenilor vor sili pe Americani, să-şi ţină riului metropolitan, ce vor premerge. Prea­ înaintaţi la rangul de sublocotenenţi în re-
nelul Teişeanu, maiorul Anghelescu, maio­ o mare flotă şi o mare armată acolo, sfinţiile lor au descins în reşedinţa archie- servă la honvecjime, între alţii şi următorii
rul Popovicî, maiorul Renescu, ofiţerii ruşi ceea-ce îi va costa mulţi bani. Noi piscopescâ. Intre cei sosiţi am observat şi aspiranţi de oficerl Români: La infanteria :
şi generalul Pascu. ara pierdut mult cu ooloniile, însă pierde­ pe Preacuvioşiile lor părintele archiman- Aurel Crenian (activ) reg. 24 şi Ioan Rinea
D-1 general larca a ridicat un toast rea Filipinelor ne-au scăpat de-o grea sar­ drit dela Caransebeş, Filaret Musta şi Ioan reg. 24. La cavaleriă: Marcel Frigan reg.
cină. Prima nostră problemă este, de-a Goldiş dela Oradea-mare, pe părintele pro-
în sănătatea Ţarului, la care a răspuns co­ hus. 10. La rangul de aspiranţi de oficer
lonelul rus, bând în sănătatea Regelui Ca- susţină şi întări aceea ce ni-a mai rămas tosincel din Arad Augustin Hamsea, pe în reservă: la infanteria Eugen Fodor,
din posesiunile străine. Sfătuim pe naţiu­ protopopul din Orşova Mihail Popovicî şi
rol. D-1 general Pascu a închinat apoi în reg. 18; Andreifi Şinca reg. 10; Petru Ar-
nile jăfuitâre, să nu cureze a pune mâna pe Dr. Georgiu Popovicî prot. în Lugoş;
săuătatea oficerilor ruşi, la care a răspuns delian reg. 27; Avram Bulzan reg. 8; Ale­
pe aceste posesiuni, ori pe vre-un oraş er dintre mireni pe d-nii Alesandru Mo-
colonelul Kossenko. La Bucurescl oficerii sandru Gosma reg. 24; Ioan Gorun reg. 24;
ruşi au sosit la ăra 10 şi 10 minute săra. spaniol. Tote poporele lumii nu vor fi în osonyi, Ioan cavaler de Puşcariu şi Dr. Bartolomeu Popu reg. 21, Ioan Boda reg.
Au fost primiţi la gara de Nord de cătră stare a cuceri peninsula nostră. Recâştiga- Ioan Mihu. 18 şi Constantin Sabo de Lugoş reg. 9. La
d-1 Caton Lecca, colonelul Anghelescu, oo- rea puterilor nâstre nu va necesita atâta Recompensă naţională. In şedinţa dela cavaleriă: Ioan Rus reg. hus. 7.
timp, cât cred unii. Decă n’ar trebui să
mandantul pieţei şi majorul Muică. Oficerii 11 Decemvre v. Camera română, la propu­
plătim datoriile Cubei şi Filipinelor, în Tote vasele serviciului român maritim,
ruşi sunt ospeţii M. Sale Regelui tot tim­ nerea deputatului Ciocăzanu, a acordat vă­
pul cât vor sta în Bucurescl. timp de cinci ani am fi în stare a amor- duvei răposatului ministru de finanţe, Can- care servesc linia dintre Dunăre şi Rotter-
tisa cele 3 miliâne de pesete, cât ni a cos­ dam, se vor opri de acum la Constanţa
ErI, la două după amiadl, au fost pri­ tacuzino, d-nei Elena G. Cantacuzino, o re­
tat răsboiul colonial. pănă la redeschiderea navigaţiunei pe
miţi de Regele, căruia oficerii ruşi au re compensă naţională viageră reversibilă asu-
Dunăre.
Caice prinse de ghiaţă. Prutul înghie-
sericescl; aşa, că- d. e. activitatea diaco­ ficială neromânescă, e un product pe de-o- scienţifică ni-au impus aceste conclusiunî, ţând, peste două sute cinci cjecl 6® caice
nului Coresi nu pâte fi nici pe departe con­ parte al împrejurărilor culturale nepriin le alcătuesce pe de-o-parte distanţa enormă încărcate cu cereale au fost prinse de
siderată, ca formând prima verigă în lan­ cidse, âr mai mare parte al ignoranţei şi între graiul celor mai vechi texte biseri­ ghiaţă. Cheltuelile cu întreţinerea echipa-
giului vaselor prinse, precum şi avariile
ţul istoriei nostre literare, ci o verigă deja vederilor strimte ale traducătorilor noştri, cescl şi graiul viu contimporan, âr pe de altă
eventuale, ce se vor produce vaselor, vor
înaintată, ca timp şi progres, ba am putâ e o limbă, la a cărei zămislire a presidat parte asemănarea, ce gradat se pote urmări
4ice, că formeză chiar un punct nou epo­ limba slavă bisericescă, sub a cărei domi- între cele mai vechi texte cunoscute şi edi- fi imense.
cal, întru cât la Coresi putem constata naţiune îşi şi vegetâză anii săi de copi­ ţiunile ulteriore pănă în cj' de &4 - Un record în sărutat. Cine a ajuns
1
ua
pentru prima-oră o procedură conscie şi lărie. Deci consecuenţa naturală este, ca cel mai mare record în sărutat? O divă
sistematică, deşi arbitrară, de-a rupe cu Acestă limbă caracterisată prin ar- atunci, când se tractâză de un fenomen slăvită, ori un don Juan? Nu. Un simplu
limba tradiţională bisericescă, de-a inau­ chaismele sale flexionare şi fonologice, er linquistic, aşa precum ue apare în vre-unul oficer de marină este acesta, sublocotenen­
gura o nouă direcţiune: modernisarea pe în parte şi prin sintaxa sa neromânescă, se din cele mai vechi texte bisericescl, să nu
tul Hobson, care în Iunie anul curent a
un teren mai larg a limbei literare biseri­ transmite pănă în suta a 16 a, de când se mai tragă conclusiunea falsă, că feno­ esecutat la Santjago de Cuba c’un curaj
cesc!, operă, ce o duc apoi în îndeplinire ni-s’a conservat pentru prima-oră în scris menul din cestiune genetice aparţine vâcU- estraordinar scufundarea vaporului „Merri-
încetul cu încetul urmaşii săi. şi tipar. Conservarea caracterului archaic lui al 16-lea, şi acâsta din simplul motiv, mak“, prin care fapt a luat posibilitatea
b) Limba românâscă, aşa precum e al acestei limbi se pâte esplica numai aşa, că fenomenul îl întâlnim pentru prima-oră flotei spaniole de a scăpa. De atunci vite-
depusă în cele mai vechi cărţi bisericescl, că cărţile principale liturgice, concepute într’un text românesc redactat în suta a zul Hobson este preamărit dela Oceanul
ca fiinţă, ca provenienţă, în proprietăţile într’o străvechiă epocă în acestă archaicâ 16-a. Numai în chipul acesta se va pur­ Atlantic pănă la Oceanul Pacific, este cel
sale stilistice, în connexul său sintaotic, de­ limbă, s’au transmis mai mult prin copiare cede în mod sdenţific; âr pe de altă parte mai popular erou al Americanilor. Foile
parte de a-se pute identifica cu graiul ro­ aprope intacte pănă în vâoul 16-lea, când nimic mai absurd n’ar fi, decât ca multe americane nu înoetâză de a se ocupa de
mânesc vorbit vre-odată*) e o limbă arti- dăm pentru prima-oră de urmele lor. Aceste fenomene linquistice, ce obvin înlimbagiul el şi de familia sa. Miliâne de fotografii
deducţiunl, repet încă-odată, sunt stabilite artificial al acelor texte şi datorite limbei ale lui Hobson s’au vândut, ori unde apare
f
*) Acelaşi lucru s’a constatat între al ele numai în tesă generală, în principiu, şi nu bisericescl slave, să le punem pe contul este încunjurat, învitat, onorat. Bărbaţii îl
şi despre limba primelor traduceri a bibliei în la­ au în vedere eventuale caşuri speciale de graiului viu românesc vorbit vre-odată. sărbătoresc, damele îl răsfaţă; ba femeile
tina vulgară. (Itala et vulgata, de Ronsch), unde escepţiune, âr motivele, cari cu necesitate Statelor-Unite au o deosebită simpatiă
sintaxa e simplă copie a construcţiunilor grecescl; (Va urma).
pentru Hobson. Nu trece di, în care să nu
■deci ar fi cea mai mare absurditate a-se face con- taxei limbei latine poporale. A. Korting, Hand-
elusiunl din sintaxa acestor traduceri asupra sin- buch d. rom. Philologie pg. 504 şi 613. primâscă cu duzina propuneri de căsăto