Page 67 - 1898-12

Nr. 277—1898. GAZETA TRANSILVNIEI Pagina 8.

riă, şi numărul scrisorilor de amor, ee i-s’au pitale se deschid şi vre-o 50 de copile de Statue, se invită cu onore la o şedinţă eşti etc. etc. Apoi anunţuri. — Preţul 1 fi-
adresat, au crescut în aşa măsură, încât, mari şi mici, din a căror faţă puteai ceti estra-ordineră, ce se va ţinâ în 10 Ianuar 50 cr. (trimis prin postă recomandat 1 fi.
dâcă le-ar fi păstrat, ar pută să cuprindă lipsa, ce au dus’o pănă acum, şi bucuria, st. n. 1899 la 9 6re a, m. în sala de eon- 65 cr.)
în acâstă Mare de hârtie un mic vapor. de care erau cuprinse sciind, că vor căpăta ferenţă a institului preparandial-normal din
In fine avem şi un călindar umoristic,
De câte-va săptămâni Hobson face un tur­ ajutâre, păşesc în sală, unde s’a ţinut adu­ Blaşiii cu următorul
„Posnaşul“, apărut în editura librăriei W.
neu de prelegeri, şi sălile, în eare prelege, narea generală. Ia cuvântul d-1 profesor Program: 1. Raportul biroului cen­
Krafift din Sibiiu. Conţine vre-o 44 pagine
■sunt asaltate de public.. In Chicago s’a în­ Pompiliu Dan, care şi cu acâstă ocasiune tral despre paşii întreprinşl în cestiunea
cu glume, având mai multe gravuri şi ca-
tâmplat, că după terminarea prelegerii a arătat, că este un bun orator, care scie diurnelor şi a speselor de călătorie cu oca­
rioaturî potrivite textului. Preţul 36 cr. (cu
două fete, fiicele urnii funcţionar superior, să vorbescâ la inimă şi care prin limbagiul siunea adunărilor generale şi ale comite­
posta 39 cr.)
au alergat pe estradă şi de însufleţite ce său dulce şi frumos, prin vocea sa sonoră tului central, prevădute în statue. 2. Pre-
erau, au sărutat pe Hobson. Acesta & fost şi prin predarea sa respicată a stârnit la- sentarea proiectelor de regulamente: a)
IUI u Iţă mită publică.
semnalul unui asalt asupra tribunei, căci creml de bucurie în ochii tuturora. întâi ă pentru agendele .adunărilor generale, b)
nici o fată nu voia să fiă mai puţin patrio­ vorbesce pentru Reuniune, arătând şi lău­ ale comitetului central, şi c) ale despărţă- Subscrisul birou al Reuniunei femeilor
tică. Intr’o clipită sublocotenentul a fost dând activitatea dâmnei preşedintă, a co­ mintelor. 8. Raport referitor la paşii între­ române din loc esprimă adânc simţită mul-
incunjurat, şi erupse o adevărată bombar­ mitetului Reuniunei şi a Reuniunei întregi > prinşl de biroul comitetului central pentru ţămită Onor. Domn Teodor Nica, care din
dare de sărutări, pănă-ce a intervenit po­ vorbesce apoi cătră popor şi demonstreză edarea foii pedagogice, prevăzute în §. 3 incidentul morţii sorii D-Sale, a Dâmnei
liţia şi a făcut, ca damele să defileze în prin esemple din natură şi uşore de înţe­ din statute. 4. Raportul cassarului. Maria Săcăreanu, a dăruit pentru Interna-
linişte dinaintea lui Babson, pentru-ca să les, cum pote omul să învingă pe cel mai Blaş, din şedinţa biroului comitetului tul-Orfelinat al Reuniunei suma de 100 fi.
dea şi să primescă sărutarea patriotică. mare rău din lume, care este începutul tu­ centra], ţinută în 14 Decembre st. n. 1898. v. a.
Esemplul acesta a fost imitat în tote ora­ turor relelor, adecă lipsa sâu sărăcia. Arată
;
Georg u Muntean, Nicolau Pop, Braşov, 16 Decemvre 1898.
şele. Pe unde apăru Hobson, pretutindeni că precum chiar şi animalele formâză grupe, presidentul reun. notarul reun. .(Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi,
se repeţiră aceste defilări pentru sărutat. oând este vorba să. se apere contra duş­ preşedintă. actuar.
Foile americane trimit raportori, cari înso­ manului, tocmai aşa şi âmenii, luând esemplu
ţesc pe Hobson, şi numără esact, câte să­ dela însa-şi natură, trebue să se asocieze Călindare pe anul 1899.
rutări a avut să dea ici şi colo, să guste cu toţii, ca să potă învinge lipsa, duşma­ U L T I M E SCIRi.
Dintre câlindarele diecesane am primit:
şi să sufere sublocotenentul. înainte cu câ­ nul lor. Indâmnă pe popor se contribue şi Budapesta, 27 Decemvre. Con­
te-va dile el a ajuns culmea recordelor el cât de puţin la înaintarea şi prosperarea Calendarul Românului, apărut în editura li­
brăriei diecesane din Caransebeş. Anul XI. tele Stef. Karolyi a provocat la duel
sale în sărutat. „Mai mult, decât 800 de Reuniunei, căci precum rîurile cele mari se Pe lâagă partea calendaristică, conţine Şe- pe ministrul de honvecjî Fejervary
sărutări într’o adunare“, anunţară cjiarele formâză din păraie mici şi neînsemnate, matismul bisericei române din Hngaria şi şi pe Gajâri; tot pe aceşti doi i-a
şi raportară amănunţit asupra acestei ova- tocmai aşa se formâză capitale mari din provocat N. Szemere, 6r Horanszky
ţiunî, fin de siecle. Despre aflarea sănătăţii contrjbuţiunl şi ajutdre mici, ceea-ce ne Transilvania şi în special al diecesei Ca­
ransebeşului pe an. 1898. In partea literară de asemenea. Şese provocări la duel
lui Hobson însă, nu se dă nici un buletin. arată chiar şi Reuniunea, al cărei capital s’a
conţ’ne: Archiepiscopul şi Metropolitul de-odată. Causa provocării este, că
format aşa dicând creiţăresce şi care din
Andreiti Br. de Şaguna (portretul, o poesiă în scrisdrea pe care martorii lui
contribuţiunî mici şi neînsemnate a ajuns
Reuniunea femeilor române la suma frumosă de astădl. de Z. Boiu şi biografia scrisă cu multă Banfly (Fejervary şi Gaj ari) au a-
ce
căldură); Din timpul Turcilor, istorisire dresat’o clientului ■ lor, se 4* i câ
din Zerneşti. Apoi, adresându-se cătră 'copile, le dă adevărată, de G. Cătană, învăţ.; Prorocie martorii lui Horanszky (contele Ka­
sfaturi bune, le îndâmnă la fapte bune şi
Zerneşti, 26 Decern vre n. 1898. despre Ştefan cel mare, de I. Veslovski; rolyi şi Szemere) au cerut satisfac­
le impune să fie t'otdâuna recunoscătore ţia cu arme numai ca o retorsiune,
Cinci într’o păstaie; Despre alegerea pro­
In 25 Decemvre st. n. „ "Reuniunea fe­ faţă de binefăcătorii lor, faţă de Reuniune, fesiunilor (un articul forte instructiv pentru ceea-ce au respins, fiind că martorii
meilor române din Zerneşti“ şi-a ţinut a 19-a âr acâstă recunoscinţă să-o dovedâscă prin popor) de Bb. Poesii: Păsărică, Hora dela lui Horanszky nu aveau drept a pune
adunare generală, împreunată cu distribui­ diliginţă, prin purtarea bună şi înălţând la
Plevna, de Alexandri; Orbi, Vecinii, de o ast-lel de condiţiune, care dă a-se
rea ajutorelor în vestminte între copilele cer rugăciuni ferbinţl pentru viaţa, înain­
Stoenescu ; Toporul şi pădurea. Apoi: Vorbe înţelege, că satisfacţia cu arme nici
sărace şi orfane din loc. Am asistat la mai tarea şi prosperarea Reuniunei.
înţelepte; Cimilituri; Glume. In partea nu s’ar fi cerut.
multe adunarl generale ale Reuniunei şi D-1 Nicolau Garoiu mulţumesce în nu­
economică: Stîrpirea omidelor; de D.Comşa Petersburg, 27 Decemvre. Mi­
am putut observa progresul însemnat, ce mele Reuniunei d-lui profesor Dan pentru
Preţul 30 cr. (cu posta 35 cr.) nistrul de estene contele Muraw.ev
ea l’a făcut din an în an, dâr pot cjice, că participarea la adunarea generală şi fru- a înaintat Ţarului Nicolae un plan,
adunarea din 25 Decemvre, n. c. a arătat mosele sfaturi, ce le-a dat tuturor celor de Alt călindar diecesan a apărut la ce l’a trimis oficiului rusesc de es-
un pi’ogres, care servesce spre’ laudă între- faţă, dorind, ca Reuniunea să aibă fericirea Arad sub titlul: Calendarul pe anul dela terne metropolitul din Paris Richard
gei Reuniuni şi care ne arată, cât interes de a’l vedâ încă de multe-orl în sînul ei. Christos 1899. Anul XX. In afară de partea privitor la întiţarea unei nunciaturî
portă femeile române din Zerneşti faţă de După acâsta s’au împărţit vestmintele calendaristică conţine : Şematismul Metro- papale în Petersburg, care ar regula
•acest focar al culturei naţionale. Membrele între fetiţele sărace de şcălă şi cele, cari poliei ortodoxe or. române din Ungaria şi afacerile bisericelor catolice din Ru­
Reuniunei s’au presentat în număr frumos; au absolvat cursurile elementare. Cincl-djecl Transilvania în general, şi al diecesei Ara­ sia şi ar pune în alt curs cu totuL
aprope tote au luat parte la adunarea ge­ de copile s’au împărtăşit cu ajutore, căpătând dului în special. In partea literară: Me­ nou cestiunea Polonilor. Ţarul a
nerală. fiăcare un rând de hăinuţe, după care co­ tropolitul Andreiii Br. de Şaguna (portret aflat planul de executabil.
Domna preşedintă Maria Garoiu, des­ pilele s’au depărtat pline de bucuriă. şi biografiă) de H.; Mama, poesiă de G.
chide şedinţa printr’o vorbire frumosă şi Astfel a decurs adunarea generală, şi Coşbuc; Copilul nimănui, de Ibda; Florea
bine nimerită, în care bineventând mem­ sper, că cuvintele rostite în acâstă adunare şi perăul, poesie de Vasilie D. Păun; Dum- D I Y E R S E .
brele Reuniunei, îşi esprimă bucuria vă- vor prinde rădăcină in inimile tuturor, câţi ne4®u nu bate cu bâta, de I. Pop Rete-
4ând, că acestea manifestâză zel şi interes au asistat la acâstă frumâsă adunare, pre­ ganul; Un rege bun pentru poporul său; Cea mai bătrână gâscă. Iu districtul
faţă de înaintarea Reuniunei, şi tot-odatâ cum şi în inimele membrelor Reuniunei, şi Mă mir, poesiă de G. Bodnariu ; Meşteşugul Crawfort din statul Ohio (America) se află
le impune ca o datorinţă sfântă sprijinirea că bucuria şi satisfaoţiunea, de cari au fost scrierii; Primejdie, poesiă de G. Bodnariu. gâscă cea mai bătrână din lume. Avram
Reuniunei, care este un puternic mijloc cuprinse cu ocasiunea acestei adunări, vor Apoi mai multe poesii poporale; Poveţe Guiss, care a emigrat din Germania la
pentru apărarea limbei şi culturei naţionale. servi ca un nou îndemn spre a desvolta o economice; Glume. Preţul 30 cr. (cu posta anul 1839 în America, a dus cu sine şi o
Vorbirea domnei preşedintă a fost primită activitate şi mai mare faţă de interesele 35 cr.) gâscă, pe care a ţinut’o la sine 20 de ani
şi apoi a vândut’o lui Nighne Lafayette.
•cu urări de „să trăâscă“. Reuniunei, ca astfel acâsta să-şi potă ajunge Un nou călindar pentiu anul 1899 a
Acesta înoă a ţinut gâscă mult timp şi nu­
După deschidere a urmat cetirea ra­ scopul măreţ, la care ou toţii ne nisuim. întocmit şi edat d-1 Ioan Baciu preot în
portului prin d-1 Ioan Străvoiu, paroch şi Aşa să fie! Şoimuş, editorulj „Revistei Ilustratei E mai înainte cu 3 ani a dăruit’o lui Ioan
u
■secretarul Reuniunei, apoi cetirea socotele- — bubu. — „Calendar portativ , singurul călindar de Guiss, fiul lui Avram Guiss. Ioan Guiss e
fârte mândru de gâscă lui de 60 de ani.
lor prin d-na casieră Maria Pană, din cari acest fel apărut la noi. E legat frumos în Acâstă gâscă, cu tote, că a ajuns la aşa
•socoteli reese, că Reuniunea are 2 membre I n v i t a r e . pânză, având format mic, dâr voluminos adânci bătrâneţe, în primăvara trecută a
fundatore, 59 membre ordinare şi un mem Reuniunea femeilor române pentru aju­ Pe lângă partea calendaristică, cu genea­ ouat mai multe ouă şi a scos patru pui.
bru ajutător. Am simţit o deosebită bucu- torarea văduvelor sărace din Braşov şi Săcele logia domnitorilor din Europa, Asia, Africa,
Esteriorul gâscei nici-decum nu o arată
:rie văcjend, că între membrele Reuniunei arangâză şi în anul acesta petrecerea de dans America şi Australia, cu târgurile dela noi aşa de bătrână, precum este, şi pe orl-ce
ocupă loc nu numai femeile mai inteligente, obicinuită în presără anidui nostru nou, în şi din Bucovina etc., conţine : Literatura
31 Decemvre st. v. 1898, 12 Ianuarie st. n. visitator ourios îl întâmpină o’un vesel
ei şi femeile de rând, femeile din popor, agricolă română în care se cuprinde un ca­
1899. gâgăit.
■care după cum .seim şi avem ocasiune a talog al cărţilor de cuprins agricol, apărute
Ne permitem a învita pe calea acâsta
ne convinge, este talpa, seu mai bine dis pe toţi aceia, cari voiesc să-şi petrâcă sâra în limba română din anul 1803 şi pănă
basa instituţiunilor nâstre, Şi acesta este un anului nou, împreună, în o mare familiă adl. Urmeză apoi mai multe registre liniate L i t e r a t u r ă .
semn evident, că ideia şi scopul, pe care-1 românâscă, aici în Braşov. pentru: însemnarea cărţilor împrumutate; Anuarul financiar şi economic pe 1898,
urmăresce Reuniunea, a pătruns şi în popo­ Invitări speciale nu se mai trimit. Pe­ alt registru pentru însemnarea terminelor; de Petra-Petrescu. Este continuarea Compa­
rul din ZârneştI. trecerea se ţine în sala cea mare dela ho­ pentru purtarea cassei; Buletinul meteo­ sului român. Anul acesta, V., este cu mult
u
tel „Orient (Central Nr. 1).-
Capitalul Reuniunei este de 3500 fi., rologic şi afacerile de peste cli pe au 1899; mai bogat ca cei precedenţi, şi de-o înfă­
Costumele naţionale, pentru dame,
•ceea-ce, luând în considerare, că membrele Registrul servitorilor; Timbre, postă, tele ţişare elegantă. Conţine: Institutele de
sunt forte de dorit.
la început au fost numai puţine şi numai graf (cu tote amănuntele; Cât putem lucra bani şi societăţile comerciale române,. âr
începutul, 8 ore sera.
ou timpul au ajuns la numărul frumos de Preţul 1 fi. de persână: pentru stu­ într’o 4i cu jugul şi cu mâna; Cât se sâ- în partea literară: Jubileul Albinei, O con-
;astăc}r, este un capital destul de frumos. denţi 50 cr. măuă pe un heotar şi alte mai multe în­ ferenţă a băncilor române, Căuşele rentei
Venitul Reuniunei în anul curent a fost de Cu deosebită stimă semnări pentru economi; Tabelă pentru de prof. I. Socaciu şi un capitol practic
350 fi. Pentru Comitetul Reuniunii. calcularea timpului, altă tabelă pentru cal­ din Contabilitatea duplă de prof. I. C.
Adunarea generală, luând la cunoscinţă Braşov, 16 (28) Decemvre 1898. cularea intereselor; Un registru pentru Panţu.
•raportele şi mulţămind d-lui secretar şi Maria I. Popea, Or. los. Biaga, însemnarea lucrătorilor; Un formular de In partea literară sunt reproduse por­
d-nei cassiere pentru zelul şi corectitatea, statute pentru însoţirile agricole. La urmă tretele tuturor personelor, cari au făcut
presidentă. seoretar.
cu care au îndeplinit aceste oficii, domna o colecţiune de poesii frumose,- precum parte din Direcţiunile Albinei în primii 25
preşedintă încheie partea oficiosă a adună- cântecul gintei latine de Alexandri; Tre­ de ani.
rei generale şi urmeză actul frumos şi înăl­ C o n v o c a r e . cerea Dunărei de Boteanu; Au4iţl acolo; De vândare la autorul în Braşov.
,
ţător de inimă : distribuirea veştmintelor între Comitetul oentral al Reuniunii învăţă­ Bucurie, de metrop. Şuluţiu; La arme; Preţul inclusive porto Cor. 2 40, pentru
•copilele orfane. torilor gr. catolici din Archidiecesa gr. cat. Hora dela Plevna; Măriora de Bolinti- România, 3 lei.
TJşile cele mari .ale salei şcdlei ca­ din Alba-Iulia şi Făgăraş, conform §-lui 33 neanu; Tricolorul; Doi ochi; Scitu; Unde *