Page 69 - 1898-12
P. 69
RED ACŢIUNE A, „gazeta* iese în flâcars i}i.
Admimsîraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE so primeao la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
H1HISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii do Duminecă 8 franoL
nrmătorele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Sax. Augenfsld &. Emşrloh Lesner. afară şi la d-nii ooleotorl.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Bosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Naohf. Anton Oppelik.
In Budapesta: A.V. Goldber- Admtnistraţiunca, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, otagiu
burg.- Karolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe ş6se
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnă 6 or. /\ “Nfr TT" T T Cu dusul în casa: Pe un an
9
1
şi 30 or. timbru pentru o pu boi taasoxj iuIbwJ «arass! Klnnbi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atfit abo
RECLAWE pe pagina a 8-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 278. Braşov, Vineri 18 (30) Decemvre.
Patrioţii dueigii. tisfacţii cavaleresc! „condiţionate şi în partida lui Banffy, având ca scop Au fost aleşi d-nii Dr. II. Puşcariu şi
41
necondiţionate , nu cu retorsiuni de a. face posibil un compromis cu Bamsea din cler, âr d-nii Mihail Cirlea,
Avea o presimţire organul lui prin arme se pbte îndrepta o situa- oposiţia, pentru ca cel puţin în ora Petru Truţa şi Ioan Budinţan, mireni, ca
Max Falk când, in ajunul Crăciunu ţiune atât de cumplit compromisă ultimă se se pbtă vota legile, cu comisie, care să învite pe comisar.
lui, cjicea: „Partidele s’au despărţit şi aşa de gravă şi seribsă, care si- ajutorul cărora să se mai trăgănâscă Yenind, P. S. S. Părintele Meţianu,
cu ură şi amărăciune în inimă, ca tuaţiunenu isvoresce atât din rapor starea de faţă a cestiunei pactului comisarul, a fost întâmpinat cu strigări de
doue tabere, car! într’un scurt ar turile încâlcite cu statul vecin dua încă vre-o jumătate de an. „să trăiască . Apoi ocupând locul presidial
44
mistiţiu se pregătesc şi mai mult list, cât mai vîrtos şi în prima li Se spune — pănă ac}! însă P. S. Sa a învitat pe secretarul metropo
pentru o nouă luptă omorît6re“. niă din păcatele învechite ale unui numai din partea opositională — că litan Leontin Simonescu să ocupe locul de
sistem de guvernare nedrept şi amintifii corifei ar fi pus cestiunea, notar al întrunirii şi să dea cetire rapor
Şi în adever, lupta, ce au con-
tinuat’o după Crăciun partidele ma corupt. că bre oposiţia ar garanta votarea tului Consistorului metropolitan asupra
ghiare din dietă a căpătat un ca Acesta o simt acum şi actorii legilor diD cestiune în cas, că ei ar morţii Metropolitului.
racter de luptă omorîtdre, căci cori de pe teatrul luptelor şi încep deja lăsa pe Banffy se cadă? Raportul s’a cetit şi luat la ounosoinţă.
feii lor nu s’au mai mulţumit a se să mărturisescă, că nu sciu prin ce De-o fi adevărată, de n’o fi ade Acelaşi secretar a cetit mai departe
tracta cu înjurături, ci au luat refu mijloc şi prin ce metodă s’ar pute vărată acâsta scire, lansarea ei do- convocarea Congresului, publicată şi în
giul la arme, provocându-se reciproc ajunge la o aplanare, fie şi numai vedesce, că şi în tabera oposiţională e Ţiarul d-v6stră. S’a luat spre scire.
la duel. trecătbre, a clisei. mare îngrijirea pentru cele ce pot Fiind prescris în statutul organic, că
Afacerile de onbre resolvate şi Se fac cele mai mari sforţări urma şi că, prin urmare, compromi un membru din congres are să respundâ
neresolvate s’au înmulţit de-odată din partea majorităţii, der etă că sul este chiar dorit de ea. cuvântării, cu care comisarul va deschide
aşa, încât la sfârşitul şedinţei de mai sunt încă abia două Ţile pănă Acum e rândul lui Banffy să Congresul electoral, — preşedintele rogă
alaltăerî a camerei, când preşedin la încheierea anului şi încă nu se dovedescă ce pbte şi decă în ade întrunirea să încredinţeze pe un deputat
tele de etate Madarasz a închis şe arată nici un prospect pentru sal văr se bucură de nestrămutata în present cu acâsta.
dinţa şi a enunciat, că desbaterea varea situaţiunei parlamentare şi ot edere a monarchului. Deputatul N. Zigre a propus şi con
se va continua a doua Ţi, unul din constituţionale într’un chip seu altul. gresul a primit unanim, ca răspunsul să-’l
deputaţi a strigat ironic: „Mâne nu Partida guvernului, care stărue, dea d-1 Dr. Alesandm Mocsonyi. D 1 Mo-
pbte fi şedinţă, căci jumătate camera ca Banffy se nu demisioneze, căci Congresul dela Sibiiu. csonyi primind a mulţumit întrunirii pen
se duelâzâ şi cealaltă jumătate face acesta ar însemna capitularea majo tru încredinţarea, cu care îl onorâză.
1
servicii de secundanţi . rităţii, vede, că numai un mijloc ar Raport special al „Gazetei Transilvaniei "'. Comisarul a mai învitat pe deputaţi
41
Nu ne vom ocupa de amănun mai ave spre a-şi duce voinţa în Şedinţa prealabilă. (tot conform prescriselor statutului), să-’şl
tele „duelurilor în massă , cu cari îndeplinire şi acesta ar fi disolvarea Sibiiu, 16 (28) Dec. 1898. aducă pe mâne deja, câte-o ţidulă pregă
44
tită pentru votare, — apoi avisând, că
nobilii represeutanţî ai rassei „alcă- camerei. O ast fel de măsură însă Acjî după amâdl la orele 3 s’a ţinut
44
tuitbre de stat fac atâta aensaţiă în momentele de faţă, când peste în biserica porochială din Sibiiu-cetate şe mâne, Joi în 17/29 Dec. după sfîrşitul ser
viciului divin şi invocarea sfântului Duh,
înăuntru şi înafară. După tote câte doue cjile Ungaria intră în starea dinţa ‘prealabilă a congresului naţional bi va deschide congresul în biserică, âr apoi
s’au petrecut păDă acum în societa înafară de lege, e invederat, că ar sericesc electoral, convocat pe mâne.
44
tea acestor „purtători de cultură fi nu numai riscată, dâr chiar peri- se va trece cu lucrările mai departe în
După-ce deputaţii se adunaseră în casa comitatului (în biserică fiind prea
şi „civilisatorî , nu ne mai pbte culbsă, căci ar contribui numai a
44
biserică, peste 90 la număr. Preacuvioşia rece), — închide consultarea asta pregăti-
surprinde formala încăerare dintre ei. mări încurcăturile.
44
Sa d-1 archimandrit-vicariu archiepiscop târe, între strigătele de „eă trăâseă a ce
Iritaţiunea lor estremă, care-i îm Obstrucţiunea lă rândul său ase Dr. llarion Puşcariu ca cel dintâih dintre lor presenţî.
pinge la astfel de fapte vitejesc! de menea nu va ceda pănă ce nu se
membrii din cler presenţî (P. S. Lor d-nii Rip.
răsbunare, îşi are şi ea esplicaţia ei, va retrage cel puţin ministrul-preşe-
Episcop! nu erau de faţă) a luat cuvântul Ca completare a programului alege-
considerând starea lor psihică, în dinte Banffy, şi urmarea va fi, că
şi a adus la cuuoscinţa deputaţilor pre- rei, mai amintim următârele puncte:
momentele acestea, când nu mai sciu, va împedeca şi mai departe majori senţl, că consistorial mitropolitan denumit în
In şedinţa din urmă, după comunica
în ce chip să-şî ajute, cum se mai tatea de-a vota legile provisorice şi şedinţa sa de Marţi, de comisar al său rea răspunsului Maiestăţii Sale, urmâză:
ţină în vieţă absolutismul lor parla indemnitatea. pentru a conduce actul alegerii pe P. S. Sa utrenia în biserica catedrală; deputaţii
mentar, care stă se-şî dea sufletul Ce-i de făcut aşa-dâr? La între Părintele Episcop Meţianu dela Arad, — aduc pe alesul la biserica catedrală. Me-
de atâta decrepitudine.
barea acâsta au răspuns disidenţii deci învită întrunirea să alâgă o deputa- tropolitul ocupă locul destinat la treptele
Nu e nevoiă să intrăm în amă prin aceea, că au luat iniţiativa de ţiune, care să învite pe P. S. S. de co scaunului archieresc; după aceea comisa
nunte, ca se arătam, că nu cu sa a ţinâ consfătuiri cu corifeii rămaşi misar la întrunirea presentă. rul cetesce cuvântul de introducere şi ac-
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . instructiv, voiîi insista mai cu dinadinsul pote imputa în primul rând d-lui Weigand, restabilesc în scurte cuvinte adevărul scien-
pe lângă dânsul, cu atât mai vîrtos, că şi nu atât d-lui Stinghe, care, precum se ţific mistificat în anuarul seminarului ro
însu-şl prof. Weigand aprobă întru tote vede, e numai un stângaciu şi neîndemâ mân din Lipsea.
Limba vechilor ndstre cărţi (Al IlI-lea anuar pag. 246 şi 248) dedue- natic începător în cestiunî de felul acesta. Vom trage drept aceea în sfera nos-
ţiunile şi constatările false ale d-lui St. E însă ceva, pentru ceea ce-1 putem face
bisericesci. Stinghe, autorul încercărei, de care e vorba. responsabil pe d 1 Stinghe: nu numai, că tră de contemplaţiune înainte de tote şi
cele mai vechi monumente ale graiului viu
(Fiinţa şi cronologia ei). D-1 Stinghe se limitâză în studiul său se procede aprope orbesce în resolvarea din suta 16-a. Primul volum al Cuvintelor
statistic numai la limba bisericâscă, şi şi acestei probleme, dâr mai de condamnat
De din bătrâni, publicate de d-1 Haşdău, e o
aici numai şi numai la textele publicate în e surprinŢătorea superficialitate, cu care e
Nicolae Sidică. frumosă colecţiune de acte publice şi pri
crestomaţia lui Gaster, şi basat apoi pe utilisat şi puţinul material din crestomaţia
(9) (U r m a r e). vate, tâte de natură profană din sec. XVI.
aceste sarbede şi unilaterale isvore utilisate lui Gaster. D-1 Stinghe constată, că primul
Intre aceste acte, ca cel mai vecliiu, e indi
44
IX. de d-sa, ajunge la conclusiunea, că acest cas de aplicare a preposiţiunei „pre pe 44
cată de d-1 Haşdeu („Cuv. d. b. I pag.
44
Observarea celor două principii rele us sintactic, — aplicarea preposiţiunei „pre lângă acusativ, obviue sub anul 1574 în 19) o notiţă aflată pe o carte, descoperită
vate în decursul acestui studiu e indispen ca semn distinctiv al acusativului, — s’a năs Tatăl nostru din evangheliarul lui Radu la Galaţi. Notiţa e scrisă la anul 7079,
sabilă pentru resolvarea şi clarificarea ori cut în decurs de 20 de ani, în resptimpul Gramaticul, âr d-1 Weigand declară la adecă 1571.
44
cărei probleme, ce s’ar ivi în domeniul ve- dela 1580—1600. Der credatludaeus Apella, punctul acesta, că e „meritul indiscutabil Ei bine, în acest oel mai vechiîl spe
chei limbi bisericesci românesc!. La din non ego! D-1 Stinghe, resp. D-1 Weigand al lucrării d-lui Stinghe de-a fi stabilit cimen de limbă vorbită în sec. XVI întâl
contră, suntem espuşl să ajungem la cele las’ că confundă limba scrisă bisericesoă cu acest termin pentru nasoerea fenomenului nim aplicarea preposiţiunei „pre pe lângă
44
mai absurde şi de multe-orl ridicole dedue- graiul vorbit al poporului, indentificâudu-le din cestiune. Dâcă d-nii Stinghe-Weigand acusativ în tâtă libertatea sa, şi peste f
ţiunl, cari contemplate în lumina celor două între olaltă, sâu mai bine dis ne mai fă ar fi cetit cu mai multă atenţiune, nu mai unde se aplică şi acjî:
principii discutate de mine, trebue să se când nici o distincţiune între ele, dâr uită, mult, dâr numai pagina 1, Ţi pagina primă
dovedâscă de false. Sortea acesta a avut’o că pe un teritorii! atât de vast şi compact a crestomaţiei lui Gaster, ar fi putut afla „...să pomenâscă pre Radu.:, şi pre
44
între altele şi încercarea de-a stabili epoca, împopulat, cum e cel locuit de Daco-Ro- în „apocalipsul apostolului Paul , care e părinţii lui... şi pre acee*
în care s’a născut şi închegat în sfera lim- mânî, un us sintactic nu se pâte nasce şi datat ante 1550, construcţiunl, ca: nu lăsare Şi consultând tâte textele publicate
44
bei românescl aplicarea preposiţiunei „pre , generalisa în decurs de 20, (Ţi douăcţect pre ei“ etc. de Haşdău, ca pilde ale graiului viu vor
ca semn de funcţiune al acusativului, încer de ani. Din p&rte-mî voii! căuta în cele ur- bit în suta XVI, trebue să constatăm, că
care făcută în al IlI-lea anuar al semina Dâr nu e numai acâstă lipsă de sis mătore, mai ales ca ilustrare a celor ac prep. „pre se aplică sistematic şi eonse-
44
rului român din Lipsea. Caşul fiind forte tem şi principii solide, cee&ce, firesce, i-se centuate în decursul studiului de faţă, să quent în tâte acele caşuri, unde neoondi-
