Page 70 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 278 -1898.

tul de întărire, âr alesul răspunde. Urmâză Cestiunile acestea însă preocupă mult trebue să se reformeze sistemul de guver­ Banfîy, dâcă ar cunosce starea lucrurilor,
oficiarea s. liturgii, la care Metropolitul mai puţin opiniunea publică maghiară de­ nare actual, că trebue să se regenereze ce a creat’o el. Contele Em. Szechenyi nu
pontifică. După liturgiă, congresul întreg cât afacerile politice de onore la ordinea parlamentul din mijlocul partidelor. pote informa pe Maj. Sa despre relaţiunile
petrece pe archiepiseop şi metropolit la re­ cjilei. Lupta cu argumente a degenerat în Deputatul sas crede, adecă, că Un­ unguresci, căci a trăit în Ungaria numai
şedinţă, unde ’i-se presentâză congresul, luptă cu arme de foc şi de fier. La alt loc garia va putâ eşi din strîmtârea de faţă câte-va săptămâni, unde nimenea nu 1 cu­
consistorele şi alte corporaţiunl. Congre­ al numărului nostru de ac]I arătăm caşurile numai prin retragerea guvernului Banffy nosce şi el nu cunosce pe jnimenl. Acesta
sul se întrunesce apoi din nou pentru ter­ de duel între bărbaţii fruntaşi din dietă. Se şi printr’o nouă fusiune, ce ar avâ să se a fost omul potrivit pentru Banffy, care
minarea agendelor, având să statorâscă spe­ bat miniştrii cu şefi de partide oposiţio- săvîrşâscă în sînul partidelor, cari stau pe vrea, ca numai prin ochelarii săi regele să
sele şi diurnele deputaţilor şi să ia măsuri nale, se bat deputaţi şi diariştl maghiari. basa constituţiei, adecă pa basa pactului vadă relaţiunile din Ungaria®.
pentru autenticarea protocolului. In fine Duelurile acestea pote că vor forma numai dela 1867.
comisarul închide sesiunea, âr un deputat o introducere la o serie mai lungă; ele In fine îşi esprimă speranţa, că co­
îi mulţămesce pentru conducere. sunt urmarea urei şi duşmăniei, ce a is- rona va face întrebuinţare de putei’ea ei Revistă externă.
bucnit între ministrul-preşedinte Banffy şi suverană în alegerea consilierilor ei răs-
Autonomia Cretei. De-odată cu in­
preşedintele partidei apponyiste Horanszky. ponsabill, c-a să potă fi posibilă o astfel de
Crisa ungară. Antecedenţele sunt de dată mai veche, soluţiune. trarea prinţului grecesc George în Creta,
sunt de pe vremea sărbărilor milenare, * insula a devenit autonomă. In tote oraşele
Două (^ile mai sunt pănâ la espirarea când adversarii voiau să încheie pace seu Interesantă este următorea scire, ce o şi porturile flutură stindardul autonom,
anului 1898, şi situaţiunea politică încur­ vestind, că opera grea a pacificării este
cel puţin un armistiţiu pe timpul duratei aduce organul apponyist „Budapester Tag-
cată din Ungaria n’a făcut un pas măcar că- serbărilor. blatt" de Miercuri: binişor înaintată. De când prinţul George
tră o îmbunătăţire cât de neînsemnată. Pact, a sosit în insulă mai ales creştinii cretanl
Pănă aici ar fi degenerat, dâr parla­ „Se povestesce în cercurile informate,
cuotă, indemnitate, lege budgetară: din sărbătoresc într’una, de6re-ce ei se văd
mentarismul maghiar. Argumentele se în- că membri cei mai de frunte ai partidei
tote acestea s’a ales nimic; în locul lor acum stăpâni pe sortea lor şi singur dela
locuesc cu arme şi se eternisâză în proce­ guvernului ar fi propus baronului Banffy o
dilnic se vorbesce despre: crisă parlamen­ ei atârnă, ca libertatea recâştigată s’o scie
sele verbale ale afacerilor de onore. modalitate pentru soluţiunea crisei, care să
tară, crisă de cabinet, crisă de constituţie, folosi spre fericirea lor proprie. Duminecă,
In chipul acesta îşi sfîrşesc Maghiarii facă posibilă restabilirea raporturilor nor­
despre amânarea din nou a dietei, despre male parlamentare, pe basa propunerii lui în cjiua Crăciunului apusan, admiralii pu­
anul mult critic pentru ei 1898 şi cu ast­
clotură şi, în fine, despre disolvarea dietei. Szilagyi". terilor au părăsit Creta, dând cu desăvâr­
fel de prospecte „minunate" întră în anul
Situaţia politică progresâză dâr cu şire insula în grija prinţului George. In-
viitor al stărilor afară de lege în Un­
paşi repecjl cătră starea aşa numită ex lex. curend se va vedâ deci, dâcă populaţiunea
garia. Germanii boemi .şi dieta din
Este adevărat, că şedinţa de Marţi va sprijini pe „comisarul suprem" in ni-
* Fraga. Din capitala Boemiei se anunţă,
a dietei, prima după sărbătorile Crăciunu­ suinţele ce a făgăduit, că va pune pentru
„Sieb. ă. Tageblatt" primesce dela un că deputaţii progresişti germani din dieta
lui apusân, a fost peste aşteptare liniştită. prosperarea şi binele tuturor, şi dâcă creş­
deputat din Peşta, care desigur va fi unul provincială au ţinut alaltăeii o conferenţă şi
Viforul, care se prevestise, că va isbucni tinii ca şi mohamedanii vor scii să sufoce
din deputaţii saşi, un articul asupra situa- au decis, că de astădată ei nu vor lua parte
deja Marţi, a mai întârdiat. Causa a fost, ura şi duşmănia religionară şi de rassă
că mulţi dintre deputaţii oposiţionall nu se ţiunii. Autorul după ce vorbesce de con­ la şedinţele dietei. Tot acâsta au hotarît’o dintre ei. Mohamedanii creştini sunt în
flictul dintre Horanszky şi Banffy şi după- Dumineca trecută şi deputaţii germani na­
reîntârseră încă din provincie, unde au mare parte de origine greci; ei ar putâ să
ce releveză apariţiunea duetelor politice dela ţionali.
mers să facă agitaţie prin meetingurî pen­ trăâscă în pace şi bună înţelegere cu creş­
ordinea dilei, arătând, că şi miniştrii, păzi­ tinii. Populaţiunea Cretei ar fi oea mai fe­
tru lupta în contra guvernului. In decursul
şedinţei de Marţi preşedintele Madarăsz a torii şi esecutorii legilor, participă la aceste Noul ministru „a latere”. ricită sub stăpânirea autonomă, dâcă s’ar
păşit c’un plan de compromis. El a cerut, dueluri oprite prin lege, ceea ce, cjice, este decide serios a delătura certele şi neînţe­
un semn, că în Ungaria tâtă viaţa politică
ca cel puţin budgetul camerei se se voteze Cine e contele Emanoil Szechenyi ? legerile vechi — căci totu-şl o guver­
fără discusiune. Partida lui Eossuth s’a a- este înveninată, continuă astfel: Ou îutrebarea acâsta au deschis obstrucţio- nare creştină îi va fi mai priinoiosă, decât
rătat înduplecată a primi propunerea, cei ...„Credinţa în sfinţenia legilor dis­ niştii discusiunea în Camera ungară după jugul apăsării turcescl.
din partida poporală însă au respins’o pi­ pare tot mai mult pe fiă-care di şi cu ea vacanţele Crăciunului.
Nunciatură papală în Rusia.
când, că lui Banfîy, nu-i vor vota nimic, şi vada şi respectul autorităţii legale. Ba- Acest Emanoil Szechenyi este adecă, Am semnalat erl, că ministrul rusesc de
şi dâcă ţâra n’are budget, de ce să aibă sele statului se sguduie, legăturile socie­ precum seim, nou numitul ministru pe
esterne a înaintat Ţarului Nicolae un plan
camera ? Compromisul a fost dâr ză­ tăţii se slăbesc, moravurile sunt greu pă­ lângă persona Majestăţii Sale, sâu scurt
al episcopului de Paris, după-care să se în­
dărnicit. gubite. Ce o să iese de aici? dis, ministru a latere.
fiinţeze şi în Rusia o nunciatură papală,
Este semnificativ, că în şedinţa de „Ţâra nâstră se află astădî în mare Deputatul Bolgar a întrebat adecă care se resolve afacerile bisericescl catolice
Marţi ministrul-preşedinte Banfîy a fost strîmtâre. Stăm înaintea anului nou şi pe ministru-preşedinte Banfîy, cum de a
de acolo. Pasul acesta însămnat s’a făcut
lăsat să vorbeseă în cestiunea numirii nou­ n’avem nici un budget al statului pentru ajuns numitul conte ministru a latere şi
de sigur din însărcinarea Papei Leo XIII,
lui ministru a latere. Se cjice, că acesta a fost anul viitor, nici o regulare legală a rapor­ cari sunt meritele lui, ce l’ar cualifica pen­ şi se susţine, că Ţarul îl află acceptabil.
o manevră din partea oposiţiei, care nu vrâ turilor economice cu Croaţia şi cu Austria. tru o astfel de demnitate? Noi pe-aicl,
De pe timpul domniei Ţarului Paul I în
să dea lui Banffy pretext de a amâna din Se va ivi dâr o stare pănă acum necunos­ cjise Bolgar, seim numai, că el înainte cu Rusia n’a mai fost nunciatură papală. Si­
nou camera, motivând amânarea cu proce- cută de strîmtorare, care silesce să se ia câte-va săptămâni a fost numit secretar
nodul din Moscva a împiedecat tot-dâuna
derea volnică a obstrucţioniştilor. măsuri înafarâ de lege. Dările şi recruţii de stat în ministeriul a latere şi că mai reînfiinţarea nunciaturei, şi cât timp acâsta
Mai notăm, că comisiunea financiară pentru anul 1899 nu s’au încuviinţat de ’nainte a fost aplicat la ambasada austro-
n’a esistat, episcopii catolici din Rusia nu
a camerei a început desbaterile asupra cătră corpurile legiuitore; ce se va întâm- ungară în Petersburg. Contele Szechenyi
puteau să comunice cu scaunul apostolic
proiectului de provisoriu. Cu prilejul acesta ‘ ' pla însă, dâcă cetăţenii vor refusa a plăti trebue să aibă o deosebită aptitudine pen­
din Roma, decât sub stricta inspecţiune a
Banffy a încercat să-şî justifice negenat dările şi a da recruţii, ce nu s’au încu­ tru postul sâu (Ivanka: scie unguresce ?), guvernului. Pressa francesă este de părere,
procederea sa în cestiunea pactului, adecă viinţat în mod legal. Fi-va permis atunol, deorece n’a fost numit numai ministru, ci
că Ţarul aduce în legătură planul nun cia-
de ce, contra artic. I din 1898, recurge la ca ei să fiă constrînşl la acâsta prin tot odată şi consiliar intim, ceea-ce forte
turei cu planul lui despre pacea universală,
un nou provisoriu. Ministrul-preşedinte forţă ? tt rar se întâmplă în Ungaria, şi pentru-că deâre-co noul nunciu ar avâ un rol impor­
Banffy a dis, că nu este vorba de un nou După-ce arată căuşele, cari au creat de dragul lui s’a violat şi acel principiu-
tant în promovarea succeselor viitorului
provisoriu, ci numai de susţinerea stărilor acâstă stare de lucruri desolată, dice, că parlamentar, ca miniştrii să fiă luaţi din
Congres pentru pace şi desarmare.
actuale, er ministrul de finanţe Lukacs a trebue să vină cât mai curând un ajutor. şirurile majorităţii, căreia însă Szechenyi
declarat, că nu esistă junctim între cuotă Dâr de unde să vină acest ajutor? nu i a aparţinut nicl-odată. Postul minis­
şi proiectele pactului. Aici se provocă la scrisorea lui Szi- trului a latere e tocmai în împrejurările SCĂRILE DILEI.
A lagyi, care ca mijloc de scăpare arată, că grele de faţă de tot însemnat, deore ce
acest ministru are să informeze pe Majes- - 17 (29J Decern vre.
tatea Sa. Contele Szechenyi n’a putut să Caşovia nu mai plătesce dare. Cetă­
ţionat ar pretinde usul de ecll, să se aplice. strucţiunl ca: v. 19 „şi voi frâuge jos pre înveţe a cunosce însă relaţiuuile unguresc! ţenii oraşului Caşovia au ţinut Luni în 26
Nu vom întâlni deci acea fluctuaţiune, care trufia vostră .şi pre măria trufiei vostre". (Et în Petersburg, ca să-şi potă împlini rolul 1. o. o imposantă adunare, în care între
ne surprinde în textele contimporane bise­ conteram superbiam duritiae vestrae); v. său pe deplin. Bolgar presupune, că Banfîy altele au protestat în contra proiectului-
ricesc!, în cari în modul cel mai capriţios 30 „şi eu voi pustii pre voi şi pre chipurile n’a făcut pe Szechenyi ministru, pentru Tisza. Adunarea a votat încredere oposi-
într’un loc se aplică, într’altul nu. Causa e vostre eu le voi sdrobi, şi pre trupurile ca Maj. Sa să nu fiă informată. (Rakov- ţiunei şi a enunţat, că dâcă pănă la 1 Ian.
evidentă: fenomenul de esistat, esista deja vâstre cele morte eu le voi arunca, ca pre szky : Asta-i intenţiunea lui!). Contele Sze­ nu va fi votat budgetul, ei nu vor mai plăti
de mult în graiul vorbit; în limbagiul bi­ idolii voştri;“ v. 31 „şi eu voi pustii pre lo­ chenyi pote fi omul cel mai cult şi apt, dare, despre-ce vor avisa pe tote partidele
sericesc însă acum numai începe să se in­ curile vostre cele svănte şi pre mirosenia într’un timp însă, în care sunt în joc mari din dietă.
troducă din graiul poporului. vostră cea bună". (Et deşertam faciam ■interese ale ţării, ba chiar interese dinastice
Dueluri eu duiumul. Am semnalat erl
Etă un alt esemplu de limbă grăită sanctuaria vestra nec recipiam ultra odo- (Viue aprobări în stânga), trebue să seim,
în vâcu! 16, tot din colecţiunea d-lui Haş- rem suavissimum). care sunt meritele ce-1 cualifică pentru pos­ provocările la duel (6) a lui Horanszky şi
martorii săi faţă cu martorii lui Banffy,
dău (Cuv. d. b. I, pg. 39) dintre anii In t6te aceste caşuri prep. „pre" e tul său (Viue aprobări în stânga).
1583 -1585 Sept. 22: „...ce au luat pre o pusă înaintea numelor de lucruri neînsu­ Ministrul preşedinte Banffy răspunse, ministrul Fejervary şi Gajâri. Duelul între
soru*).,. de i-au vândut pre acel Ţigan". fleţite, ceea-ce usul de acjl nu mai permite. că numirea miniştrilor este un drept spe­ Fejervary şi Karolyi s’a întâmplat deja erl
diminâţa. Arma a fost pistolul. Prima puş-
Ba pe basa acestor documente publi­ Precum s’a amint’t deja, dâcă nu altă cial al Maj. Sale, care nu pâte fi obiect al eătură a făeut’o ministrul Fejervary, însă
rugăciune, apoi Tatăl nostru la tot caşul discusiunii, şi că nu e admisibil, ca să se
cate de Haşdău, se pote face conolusiunea, n’a nimerit. Pistolul lui Karolyi nu s’a des­
că în vâcul al 16-lea usul prep. „pre", ca a trebuit să 1 scie românesce fie-care Ro­ critice cualificarea personală a nou numi­ cărcat — şi cu acâsta duelul s’a sfîrşit. A
semn distinctiv al acusativului, în graiul mân, de când a început să se roge ca creş­ tului ministru a latere. (Reprobări în rămas să se dea duelurile între Horanszky
viu ai poporului era cu mult mai estins, tin. Tatăl nostru însă rostit pentru popor stânga.)-De altmintrelea contele Szechenyi şi Fejervary, Horanszky şi Gajari, Szemere
decât a*''" de vreme ce prep. „pre" o în­ şi de popor, a trebuit să fie formulat din e un bărbat de înaltă cultură, care scie si Fejervary, Szemere şi Gajary. — Un al
tâlnim aplic«i.a multe caşuri, unde gra­ capul locului în spiritul limbei poporului. perfect unguresce (Viuă ilaritate în stânga); 7-lea duel s’a întâmplat între deputaţii Ke-
iul de adl nu pretinde. Aşa e caşul citat Drept aceea în tote esemplarele mai vechi, el aparţine camerei magnaţilor, unui cerc nedi şi Kubik, tot pentru vătămări în ca­
de Tatăl nostru nu vom vede specimene adecă, din care cu tot dreptul putea fi nu­
mai sus: „pre o soru"; cele mai caracte­ meră. El s’a sfîrşit cu rănirea ambelor
ristice esemple însă ni-le ofere Leviticul de limbă, scrisă bisericâscă, ci mai curând mit ministru. părţi.
{după Haşdău circa 1560), unde avem con- specimene ale graiului viu românesc. „Budapestei■ Tagblatt" scrie: „Acâsta
(Va urma). numire este o nouă dovadă, că corona n’ar Noul deputat săsesc dela Mediaş. Alal-
*) Compară sorw-mea etc. suferi nici un moment chaosul creat de tăerl s’a făcut în Mediaş alegerea unui nou