Page 71 - 1898-12

Nr. 278—1898. GAZETA TRANSILYNIEI PR.ţnna. 8.

deputat în locul lui Frideric Binder, care losa presidentă Maria Popea, şi cu conscien- multe momente de interes şi însemnătate mare deja era pregătită. După-ce prinţesa
a murit. A fost ales cu unanimitate Caro, ţiosa cassieră Virginia Vlaicu, care în ade­ istorică şi va fi cetit cu plăoere, fiind-că a fost abătută dela acest plan, cu totă
Oberth, cu program liberal. văr s’au pus cu totă căldura inimii lor în în cuvinte scurte reîmprospătâză starea energia începu a-se ocupa ou meseria le-
a folosi Reuniunei acesteia. tristă în care se aflau Românii înainte de gătoriei de cărţi, în care branşă a ajuns
Valuta Cor6nelor. Se luase disposiţiunl
Reuniunea a avut în anul acesta 33 înfiinţarea scâlelor din Blaşiă, istoricul să stârcă admiraţiunea tuturor.
ca dela 1 Ianuarie 1899 casele publice să
membre fundatore şi 92 ordinare. acestor scole şi binefaoerile, ce ele le-au
primâscă şi să facă, plăţi numai în corone Când se începe secolul al 20-lea?
Pe teritoriul Sâcelelor se lucreză mai adus pentru noi. In el se află şi lista alum-
şi bani (filerl). Acâsta calculai’e obligătore Acâsta este o întrebare forte mult discu­
numai în Satulung, unde mulţămită neobo­ nilor seminarialî, a profesorilor şi tinerilor
în valuta coronelor, s’a amânat însă pe tată, în colonele diarului italian din Roma
sitului secretar al subcomitetului de acolo, absolvenţi ai acelor şcole din timpurile cele
ar
1
timp nedeterminat. Ministrul de finance „Tribuna *. Acest cji susţine, că veacul
a d-lui Romul Verzea, preot, s’a dat fru­ mai vechi etc.
unguresc a însciinţat adecă pe direcţiunile * al 20-lea se va începe cu 1 Ianuarie 1901.
mose semne de viâţă, s’au arangiat două
financiare, pe oraşe şi comitate, că şi dela Un învăţat din Veneţia, ou numele Ben-
petreceri cari au adus un venit curat de Minunate sunt pentru popor scrierile
1 Ianuarie 1899 încolo să socotescă tot în doni, într’o epistolă adresată numitului diar
55 fl. 86 cr. şi sunt 15 membre, cari îşi fericitului loan Creangă, cari conţin cele
fiorini şi crucerl. mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc. dice însă următorele: „D*v6stră susţineţi,
plătesc tacsele. In celelalte comune se face
N’ar trebui să lipsescă aceste scrieri nici că noul veac se va începe cu 1 Ianuarie
Tifus. Din comuna Bâgău, lângă Aiud, atât, cât nimic; în Bacîjaleu sunt numai 3
dintr’un sat, în care esistă cetitori români, 1901. Acâsta nu-i corect. Creştinii numără
ni-se scrie, că de câte-va săptămâni pe- membre, în Dârste 1, în Turcheş 1, în Cernat căci ele procură cetitorului nu numai forte
anii dela diua primă a nascerei lui Isus,
acolo bântue în mari dimensiuni febra ti­ nici una. Domnii preoţi ar avă datorinţă plăcute momente de petrecere, der îi dau şi anul prim al său nu l’au putut număra
foidă. In comuna Băgău au că<jut pănă să dea tot sprijinul Reuniunii, stăruind, ca şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote
scrierile la-olaltă costă numai 1 fl. trimise dela „1“, ci dela „0“, căci anul „1“ încă
acum victimă bolei mai mult ca 16 6menî să se facă mai multe membre.
francat şi se pot căpăta la tipografia „A. nu putea fi împlinit atunci, când Mântui-
de tote etăţile. In unele case toţi locuitorii Pe viitor se va împărţi, după cum s’a
Mureşianu** în Braşov. toiul s’a născut. Nici la orologiu nu socotim
zac bolnavi şi nu e cine să-le ajute. Me­ hotărît, 300 fl. ca ajutor văduvelor sărace.
u
dela numărul „l , ci dela „0“. Aşa dâră
dicul ceroului nu se interesâză aprope de In adunarea acâsta s’a ales şi un nou dâcă e fapt, că numărarea o începem dela
loc şi poporul, care îl plâtesee, e cu totul comitet pe ciclul de 3 ani următor. Astfel U L T I M E S C I E l .
zero (0), atunci veacul al 20-lea nu se pote
neajutorat. s’a constituit Reuniunea: presidentă Maria
BucurescT, 28 Decemvre. Aseră începe în 1 Ianuarie 1901, ci cu 1 Ianuarie
Popea şi membre în comitet: Virginia Vlaicu,
Defraudările se ţin lanţ una de alta s’a dat la Palat un prânej de gală „1900“. „Tribuna“ din Rcma face la acestea
Otilia Bidu, Elena Săbădeanu, Elena Dr.
în ţâra lui Papp Jânos. Foile budapestane în onbrea misiunei militare rusescl, următorea observare: „Recunosoem, că
Mureşianu, Elena Mocan, Agnes Du şotii,
1
spun, că „patriotul * Hirsch Bernat, agent la care au luat parte Regale şi Re­ acâstă motivai'e pare a fi adevărată, dâr
Maria Muntean, Maria de Steriu, Elena
de bursă, după-ce a defraudat aprope gina, Principele şi Principesa Ro­ deorece alţii au alte păreri, ar fi mai bine
S/etea şi Maria Lupan.
100,000 fl. a luat’o la sănătâsa. El a dis­ mâniei, Fonton ministrul plenipoten­ ca acâstă întrebare să se resâlve de tim­
Actul alegerii a fost efcptuit sub pre-
părut încă în 20 Decemvre n. c. dela lo­ ţiar al Rusiei la BucureseJ, tot per­ puriu pe cale oficiosă. Guvernul să nu-
sidenţa d-nei Agnes Duşoiu.
cuinţa sa din Budapesta, dâr poliţia numai sonalul legaţiunei şi al consulatului mâscă din oficiu o oomisiune cu scopul
In comisiunea pentru revederea soco-
6
acuma a ajuns la cunoscinţa „ispravei *, ce Rusiei, toţi miniştri români, casele mi­ de-a cerceta lucrul. Atunci putem fi siguri,
telelor şi scontrarea cassei s’a ales dâmnele
a făcut’o el. [Se crede, că jupânul a luat’o litare şi civile ale Regelui, Reginei şi că urmaşii noştri din vâcul al 20-lea vor
Elena Voina, Maria Oncioiu.
spre Hamburg. ale Principilor moştenitori. Generalii eci în al câte-lea an se află dela nascerea
X.
Arion, Băicoianu Candiano Popescu, Domnului“.
Jack în Viena. In Viena s’a întâmplat Dr. Theodosi, comandantul pieţii,
Luni săra o faptă îngrozitâre de ucidere, Act de multăii&Ită. colon. Anghelescu, majorul Muică Pompadour în Abisinia. „Figaro“ din
o
care sâmănă cu acele ale faimosului Jack Paris se ocupă la primul loc c’o mică soire,
Braşov. 14 (26) Dec. 1898. ataşat pe lângă misiune, prefectul
din Londra. Jertfa este femeia de 40 ani, poliţiei, Leca ş. a. Când s’a servit ce preocupă acum restaurantele elegante
Răposata în Domnul, domna Maria ale Parisului. Nu de mult a mers din Abi­
Francisca Hofer, o biată muncitore. Fapta şampania Regele a beut în sănăta­
criminală a fost descoperită numai a doua Săcărean, a lăsat prin testamentul său 50 tea Ţarului, a armatei rusesc! şi a sinia în oapitala francesă o misiune a ne-
cji diminâţa. Femeia avea o mare tăietură fl. pentru fondul Reuniunii femeilor ro­ regimentului de Wologda. Colonelul gusului Ivlenelik. Mai întâitt ea a fost la
mâne pentru ajutorarea văduvelor sărace Petersburg, âr acum la preşedintele repu-
la fole. Ucigaşul a scos afară ficatul vic­ Kasseneko a răspuns ridicând paha­
din Braşov şi Săcele. plicei francese. Din Petersburg ea a dus o
timei şi l’a aruncat de-o parte. In odaie rul său în onorea Regelui şi a Re­
s’a aflat un blid de spălat cu apă roşită de Ne esprimăm prin acâsta, în numele scrisore a Ţarului şi tot felul de obiecte
Reuniunei, simţămintele nostre de recunos- ginei, a Principelui, a Princesei Ro­ scumpe bisericescl şi lumene pentru Me-
sânge. Probabil, că ucigaşul şi-a spălat mâ-
oinţă şi pietate faţă de numele ^nobilei fe­ mâniei şi a fiilor lor, a armatei ro­ nelik, din Paris însă, afară de scrisâre şi
nile. Pe pat se vedea urma sângerâsă a
mei răposate. mâne şi a prosperităţii României daruri scumpe, deputaţinea a dus cu sine
unei mâni. Dela femeia ucisă nu s’a răpit Ac|î diminâţa odeerii ruşi au vi-
nimic, şi nu-i lipseso decât cămaşa şi ghe­ Pentru Comitetul Reuniunii şi pe o tînără parisiană frumuşică Ea se
sitat tdte stabilimentele militare de
tele. De urma ucigaşului nu s’a dat încă. Maria 1. Popea, Dr. los. Blaga, află acjl în Addis-Abab, capitala lui Me-
aici, între cari şi arsenalul armatei. nelik, unde răspândesce civilisaţiunea. In­
Oăpeţii princiari şi pressa rusescă. presidentă. secretar. La amiacjl oficerii superiori români
fluenţa ei este tocmai aşa de mare, ca a
piarele rusescl aveau obiceiul, că faţă au oferit un banchet oficerilor ruşî,
faimosei domne Pompadour la curtea re­
•ou persânele princiare, cari visitau curtea C o i i v o c ă r i . la care a presidat Principele Fer- gelui Franeiei.
-rusescă, îşi făceau observările lor. Ţarul dinand.
piua adunărei generale a Societăţii
a pus acum capăt acestui obiceiă. El a dat Budapesta, 28 Decemvre. In du­ Medicamentul cel mai plăcut. Nervo-
de lectură „Casina Română“ din Cluşiii
ordin, ca clarele să nu mai publice comu­ elul dintre Szemere şi Gaj ari acesta sitatea e boia timpului nostru. Nervos este
statorindu-se pe 8 Ianuarie n. 1899 la 4
nicări despre âspeţii princiari, cari merg din urmă a primit două răni grave: omul ursuz, nervos cel ce repede să mânie,
ore d. a., sunt poftiţi şi rugaţi toţi mem­
să visiteze curtea imperială, decât după-ce una la braţ, alta deasupra ochiului nervos omul ocupat c-u multe daraverl. Boia
brii a lua parte în localitatea aceleeaşl
ele au trecut prin censura specială a minis­ drept. Szemere a primit o tăietură acâsta însă îşi are un leac: cura prin şe­
Casine.
trului curţii. la cap. La a treia reprisă Gajari e dere în pat. Un colonel din Paris, pe care
Obiecte: 1) deschiderea adunărei
primit o altă rană la braţul drept, procesul lui Dreyfus l’a făcut afară de cele
prin preşedintele; 2) raportul secretarului; aşa încât duelul a trebuit se fie nervos aşa încât nu putea eşi afară pe
Reuniunea femeilor române 3) raportul eassarului; 4) suplinirea comi­
sistat. stradă fără a nu-se teme de mania perse-
tetului prin alegere de membri noi; 5) sta-
pentru ajutorarea văduvelor serace Viena, 28 Decemvre. Monarckul cuţiunei, a stat 4 săptămâni în pat şi s’a
torirea budgetului pe anul 1899; 6) even­
din Braşov şi Săcele. a sosit astăzi aici ducendu-se direct vindecat deplin. El spune, că acâsta cură
tuale propuneri. e forte plăcută. In pat fuma, primea visite,
Braşov, 14 (26) Decemvre. la Schdnbruu. Sosirea pe neaştep­
Din şedinţa comitetului. scria, cetia, mânca şi bea, făcea tâte, numai
tate a Majestăşii Sale o aduc cercu­
„Reuniunea femeilor române pentru 01 u ş i h, 22 Decemvre n. 1898. rile politice în legătură cu evenimen­ din pat nu-i era permis să se scole. Din
■ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi 24 câsurl ale dilei, 12 durmia. După cum
Alexiu Popp, Drd. Eugen Dorea, tele din Ungaria.
Băcele** şi-a ţinut Dumineca trecută aduna­ vedem, acest mod de vindecare a nervo-
director. secretar.
rea sa generală, convocată de-a doua-oră. sităţii este mai plăcut şi mai comod, decât
Şedinţa sa deschis de catră d-na pre- D X Y E R S E . cura cu apă rece. Femeile din Paris îşi fac
Adunarea generală ordinară a reuniu­
sidentă Maria I. Popea. Meseria unei prinţese. Foia periodioă deja toaleta pentru cura acâsta, ele îşi
nei nostre de lectură se convocă pe Dumi­
Acâstă Reuniune, condusă de nisce a damelor din Londra, „Young Woman“, beau ceaiol de sâra în pat Este interesant
necă, în 10 (22) Ianuarie 1899 la 3 ore p.
•dame ou mult zel şi inimă, a sporit fdrte aduce soirea curiosă, că prinţesa Victoria că acest mod de vindecare împrospătâză
m. cu următorul program:
-frumos în tote privinţele. D-na Susan a de Wales face prrte dintre acele femei, un vechiă obiceiii social. Pe timpul lui
1) Raportul comitetului. 2) Raportul
Mureşianu, care a adus la fiinţă acâstă Reu­ cari au învăţat o meseriă proprie. Aoest Ludovic XVI domnii şi damele din socie­
eassarului şi alegerea unei comisiunl pen­
niune şi care a şi condus’o mulţi aur, pote fapt a fost numai din întâmplare descoperit tatea distinsă a Parisului îşi petreceau
tru revidarea socotelelor. 3) Alegerea comi­
fi mândră şi mângâiată de râdele ideilor Anume, cu ocasiunea unei esposiţii, cea din timpul cu mult mai mult, deoât adl, în pat.
tetului. 4) Statorirea budgetului pe anul
şi stăruinţelor sale. urmă în Londra, toţi legătorii de cărţi Adl ne culcăm sâra, adeseori târejiu, şi ne
1899. 5) Eventuale propuneri.
Acâstă Reuniune a împărţit anul tre­ mai renumiţi ai Angliei şi-au espus luoră- sculăm diminâţa. Pe atunci nu era aşa.
cut la 46 văduve sărace câte 6 fl., peste Orşova, 10 (22) Decemvre 1898. rile lor de artă. Intre lucrări e premeiate Odaia de durmit şi patul erau estra-ordinar
tot 276 fl. In fie-care an a împărţit frumose Vasile Segercian, Traian Ilenţu, se aflau şi nisce volume legate în mod ar­ de elegante şi âmenii petreceau deştepţi o
ajutore. Cu tote acestea fondul încă Se mă- v.-preş. reun. not. reun. tistic de o pseudonimă cu totul necunoscută; mare parte a timpului în pat. Dejunau,
. reşce în mod considerabil. Adl constă din „Miss Matthews**. Numai mai târejiu s’a primeau visite, ceteau şi făceau musică în
: 8147 fl. 85 cr. In decursul acestui an s’a aflat, că volumele premeiate au fost legate pat. Cu- cât oineva era mai distins în so­
adaus la fond numai puţin ca 357fl. 90 cr. IL i t e r a t ia a* ă. de însăşi Alteţa Sa regală principesa Vio- cietate, cu atât remânea mai mult în pat.
deşi s’a împărţit suma arătată ca ajutdre A apărut: Scolele din Blaşiu,studiu is­ toria de Wales, care s’a ascuns sub un sim­
şi s’a cheltuit peste sumele obicinuite prin toric de Nicolau Brânzeu, profesor la liceul plu pseudonim, ca să fiă mai sigură, că wwww»
•comisiunea trimisă la parastasul fericitului „I. C. Brătianu**, în Piteşti. Tipariul socie­ opera ei va fi apreţiată după merit. Nici
metropolit Şaguna şi prin contribuirea, ce tăţii „Tipografia * din Sibiiu. Format 8° de în familia principesei nu s’a sciut nimic Dr. Steri© N Hiurcu.
1
s’a făcut din a sa parte la fondul „Elisa- 174 pag. Preţul 1 fl.; pentru România 3 despre acâsta pănă abia înainte cu câteva IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
beta", vrend prin acesta a scuti pe damele lei. — Studiul de faţă a fost presentat de săptămâni. — Principesa se pare, că fârte Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
■de aci de a mai contribui ele. autor, ca tesă pentru esamenul de licenţă puţină aplecare are pentru corâna regâscă. specialişti dela facultatea de medicină
Fără îndoâlă, că însemnată parte la susţinut la Universitatea din BucurescI şi înainte cu doi ani numai autoritatea pă­ din Viena.
.sporirea fondului e a se atribui şi intere­ a fost premiat din partea consiliului profe­ rinţilor a reţinut’o dela deoisiunea ei de a IAAAAAAAAAAAAAAA#
sului desvoltat de comitet în frunte cu ze- soral dela facultatea de litere. El presentă deveni soră de caritate, pentru care chiă-