Page 72 - 1898-12
P. 72
Padina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 27S —1898.
Nr. 6390-3898. disposiţiunile altor pedepse mai grele,
Vendare de otrăvuri. se pedepsesce pe temeiul acestei or-
dinaţiunl cu arest pană la 15cjileseu
Ă L I N D A R U L ^ procurarea otrăvurilor precum : arse B r a ş o v , 4 Decemvre 1898.
Referitor la vencţai ea, respective cu o pedepsă până la 100 fl.
nic, strichnin, fosfor, etc. pentru nimi
PLUGARULUI cirea animalelor stricăcibse de căaă 451,1-3, Căpiţă natul orăşenesc.
şi câmpuri, d. es. cloţanT, şorecl, hăr-
dela Tipografia Â. Mureşianu din Braşov, Ciogî etc., dispune înaltul minist9riu P U B L I C A Ţ I U N E .
de interne prin ordinaţiunea de sub Bunăstarea poporului, basa în-
Preţul â 25 cr. (cu posta 30 cr.)
Nr. 104455/VI-b. următorele: florirei lui materiale şi intelectuale,
(Vendetorii primesc rabatul cuvenit.)
1. Vencţarea otrăvurilor pentru în comitatul nostru este lucrarea ra
Noul călindar, întocmit anume pentru tre nimicirea animalelor domestice stri- ţională a păn entului şi a livezilor,
buinţele poporului nostru — în afară de căcidse, precum cloţanl şi şbrecî, o prăsirea de vite şi pomeritul, între
partea calenderistică, cu târgurile, semnele pot îndeplini spiţerii şi droguistii, buinţarea şi vencţarea materialului de
timpului, diferite poveţe economice pentru numai pe temeiul unei concesiuni lemn şi desvoltarea creditului.
fiă-care lună şi alte multe, — cuprinde estradate de autoritatea poliţiană de Poporul numai atunci va pute
încă un bogat material cu articull preţios! prima instanţă; de aci resultă, că suporta greutăţile înmulţite ale vieţii
din sfera plugăritului, grădinăritului, a eco otrăvurile pentru amintitul scop nu de stat, comunale şi sociale, decă
nomiei de vite, a economiei casnice etc.; au de a-se da din partea spiţerilor nu va urma şi mai departe pe ca
apoi din istoria lumii, poesii de dragoste, numai simplu pe temeiul reeeptelor lea învechită, care acţl în multe pri
eroice şi glumeţe de cei mai renumiţi scri medicale seu veterinare, îndată-ce vinţe e remasă tare înderet, ci va
itori ai noştri; articuli şi poveţe pentru acestor recepte nu este acludatâ per urura direcţia mai desvoltată a tim
păstrarea sănătăţii şi averii etc. La line misiunea respectivei autorităţi. pului present.
unneză diverse, glume şi anuţuri. Pe pa-
2. Permisiunea pentru procura In urma diapositiunei binevoi-
g na primă se află portretul nemuritorului
rea otrăvurilor se dă din partea au- t6re şi pe spesele Excelenţei Sale a
Simion Bărnuţiu, er în text o frumosă bio
torităţei poliţiane de prima instanţă, D.lui Ministru reg. un^. de agricul
grafia a lui. Doritorii de-a ave acest că
luându-se în cousideraţiune înse re tură, Reuniunea economică va ţine
lindar să se grăbescă a şi-l procura mai ferinţele medicale şi scopul. Acestă în comunele: Porumbacul inf., în 7
de timpuriu, ca să nu păţâscă ca anul tre autoritate se- deobligă, ca în referi Ianuarie n. a. c. la 10 bre a. m.;
cut, când "mulţi şi-l’ar fi pro.curat, dâr nu
torul certificat se amintescă încre în Viştca inf., în 8 Ianuarie n. a. c.
mai aveau de unde, căci se vendu-se tote Trageri a Losurilor-Jurnaliste
derea în partida care ’şî asigură la 9 bre a. m.; în Vajda Recea în 19
esemplarele.
acest certificat, mai departe calita Ianuarie d. a. c. la 9 bre a. m.; în costă un los numai
tea o răvei cerute, şi în fine canti Şârcaia, în 22 Ianuarie n. a. c. la 2
Proprietar: Oh*. Aisrel Mureai» tatea ei în cifre şi litere, după cum bre p. m.; în Ohaba, în 5 Februarie
responsabil: ^regoriu maior. 8
o recomandă experţii autorităţei sa n. a. c. la 9 bre a. m.; în Gomâna
nitaie. Certificatul are seseprovadă inf., în 14 Februarie n. a. c. la 9 bre
Oaarsul la bursa din Hiena. tot-deuna cu sigilul competentei au a. m. prelegeri poporale despre în
Din 28 Decemvre 1898. torităţi. trebările necondiţionat de lipsă cu
Renta ung. de aur 4°/ ............................120.30 3. Acelor persone, cari se ocupă progresul timpului modern şi cu deo
0
cu vencţarea articolelor de alimen- sebire la fericirea materială a mi
Renta de corbne ung. 4 % . . . . 97.80 Câştigul principal în va
taţiuue, precum morari, brutari, ven- cilor economi dela sate.
[?apr. căii. fer. ung. în aur 47 % • 119.70
2
cţătorî de făină, măcelari etc., le este La acestea se invită toţi iubi lore de
Impr. căii. fer. ung. in argint 4 / / . 100.— interes extrădarea certificatelor pen torii de progres!
1 0
J 0
Oblig. căii. fer. un cL ost. I. emis. 121.— tru otrăvuri. Recercăm cu deosebire pe P T.
Bonuri rural ungare 4°/ . 0 . . . 95.45 4. Aceste certificate se păstreză domni preofî, îuveţătcrî, notari şi
Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.— din partea vencţătorilor otrăvurilor primari comunali, ca atrăgend aten 100.000
ţiunea poporului asupra interesului
Iupr. ung. cu premii................................ 157.75 şi au de a-se întrebuinţa ca aclude seu bine înţeles, se se preseDteze nu
la catastivele lor de afaceri — §. 7
I. jsuri pentru reg. Tisei şi Seghedin . 138. — numai ei singuri, ci şi cu ceialalţî
a instrucţiunei de sub Nr. 111005/94
Renta de argint austr............................. 101.35 locuitori mai inteligenţi din comună. c o r o n e .
5. Chiar şi acele persone, cari
Renta de hârtie austr............................. 101.25 Devisa nostră e: „Ajută ţi în-
e profesione se ocupă cu nimicirea
Renta de aur austr.................................. 3 20.75 su-ţî şi atunci Dumnecfeu încă-ţî va 5 â, 20.000 cor. etc. etc.
cloţanilor şi şbrocilor sunt îndreptă
! Leşuri din 1860....................................... 140.— ajuta ! u
ţite de a-şl procura otravă numai
Acţii de-ale Băncei austro-ungarâ . 355.— Prima tragere
din cas în, cas pe temeiul certifica F ă g ă r a ş , în 5 Dec. n. 1898
Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 394.75 tului autorităţei. Cu ocasiunea eso- Caro! Balla, iiestRiâsiat â va fi
Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 362.25 perărei certificatului au de a declara, 449,1—2. presid. eom. preleg. în septemâna victore M e r c u r ! .
Napoleondori.......................................... 9.5672 cu referinţă la punctul 3, că unde,
r Măr ci imperiale germane . . . . 59.027 cum, şi când voesc se folosescâ otrava.
2
London vista............................................120.65 6. Otrăvurile pentru nimicirea A N U N C I U R I
Paris vista................................................. 47.80 şdrecilor de câmp, cloţanilor de apă, liosura recomandă:
Rente de corone austr. 4°/ . • • 101.80 (mserţium şi reclame)
0 hărciogilor şi altor animale stricăcio- Iacob Âdler şi Fratele.
Note italiene..................................... • 44.25 se economiei de câmp, sunt de a se suni a se adresa subscrisei
procura tot sub condiţiunile sus amin administratiuni. In caşul pu
Cursul pieţei Braşov. tite, de-6re-ce disposiţiunile ordina- blicării unui anunciu mai muSi
Din 29 Decemvre 1898. ţiunei de sub Nr. 23542/J895 se re de odaia se face scădemeni,
feră numai asupra obligămeuturilor
Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9.50 care cresce cu cât publicarea MT «bfazeta Transilvaniei
Argint român. Cump. 9.43 Vând. 9.46 referitbre la scopurile pentru venat cu numerul t 5 cr. se vinde
Napoleond’ori. Cump. 9.50 Vând. 9.53 şi acele forestierale. se face mai de multe-ora.
Galbeni Cump. 5.66 Vând. 6.70 7. Nemenţinerea disposiţiunilor Aâmioistr. „Gazetei Transă la Eremias Nepoţii.
Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vând. 128.— acestei ordinaţiunl involvâ în sine o
Mărci germane Cump. 58.50 Vând. 59 50 transgresiune, şi întru cât acâsta nu Sosirea şi micim trenurilor fle stat reg. iii In Braşo?.
Lire turcesc! Cump. 10.72 Vând. —.— cade în disposiţiunile §-lui 108 al
Scris. fono. Albina 5% 101.— Vând. 102 — art. de legd XL. dm 1879, seu în Valabil din fl Octomvre st. n.
Sosirea trenurilor în Braşov: Plecarea trenurilor din Braşov
si m îca. IM Dela Budapesta la Braşov: Dela Braşov la Budapesta:
I. Trenul nuxt la 5 bre 8 mia. diminbţe.,
I. Treuul de persbne 1» 8 bre dim.
II. Tr. aocel. peste Cluşiu la 2 6. 9 m. p. m. II. Tr. Heoel. (peste Cluşiu) la 2 o. 45 m. p. uu
Q> Aducem la cunoştinţa on- muşterii, că III. Trenul mixt la 30 bre 25 min. sera III. Trenul de pers. la 7 ore 48 min. sâra„
(Mfl
Dela Bucureşti la Braşov: Dela Braşov la Bucnrescî:
cd' s u n t e m p r o v e d u ţ î conform ordinaţiu- I. Trenul mixt, care circulă numai Vinerea I. Trenul de persbne la 3 bre 55 mm. d„
nei ministeriale, pentru Hoteluri, Restaura- dela Predeal, la 5 bre 20 min. dim. II. Trenul mixt U 11 bre a. m.
că II. Trenul aocel. la 2 bre 18 min. p. m. III. Trenul accelerat (ee-^me ne la Orad a..
ţiuni, Cârciumi cu sticlărie cimentată le
ci» ca II. Treuul mixt, la 5 bre 20 min. p. m. Cluşiu) la 2 bre 19 mm. p. m.
«a* gal şi anume: Oi IV. Trenul d“ pers., la 9 bre 8 min. sâra.
m Dela Kezdi-Oşorkein la Braşov: Dela Braşov la Kczdi-Oşorheiu:
cd>
t41 Sticle diferite, pahare de bere etc. , I. Trenul de persbne la 8 ore 25 m. d., I. Trena' de persbue la 5 bre 19 min-
dim. (are legătură ou Tuşnad)
(are legătura îo St.-Georgl cu Ciuo-
4581—8. Cu t6tă stima: Szerda şi Ciuo-Gyimes). Ciuc-Szereda. 3 b. 15 m.
fii I. Trenul de persbne la 1 oră 51 m. p. m. I. Trenul mixt la 8 Ore 50 min. a. m.
Lang Rosentha! &. Palmhert. II. Trenul mixt, la 6 bre 48 m. sâra, (are II. Trenul de pere. la 3 bre 15 m. p. tr.
gr> Lgâtură cu Cmo-Szereda). (ne k cătină cu hi iaTuşnad-Ciuc-Szered.
Dela Zernescî la Braşov (G. Bartolomein) Dela Braşov la Zernescî (G. Bartolomeiu)..
I. Trenul mixt, 6 bre 22 min. d'm.
îaeăiiiil I© mailj mărfuri ii a® II. Trenul mixt la 1 oră 12 min. p. m. I. Trenul mixt la 9 b-e şi 6 min. a. m.
II. Trenul mixt la 3 bre 18 mm p. m
Tipografia A. Mureşianu, Braşov.
