Page 73 - 1898-12

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare }i.
iâninistraţiuiea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
SEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl. t pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şâse
IHSERATE ao primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorolo Birouri de anunolur!: Se prenumoră la tote ofi-
In Viona: W. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Kox Augsnfeld & Emerloh Losner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Moaso.
A. Oppellka Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBndapesta: A.V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
aer, Ekstaln Bsrnat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg- Warolyl & Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o coldnă 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A I n T T J L 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.

Autonomii şi egală îndreptăţire. petenţei lor. Este enunciaţiunea a- cipal al luptelor naţionale de o vorbire frumosă, în care la primul loo îşi
căsta împărătescă mai mult prind- Mesagiul n’a satisfăcut în nici o aduce aminte de răposatul întru Domnul
Se vorbea în ajunul întrunirii piară şi teoretică. Ea nu face anu­ frarte. Archiepiscop şi Metropolit Miron, faţă de
dietelor piovinciale din Austria, car! mite promisiuni, dâr totu-şî nu se Guvernul Thun par’că ar vre care Congresul îşi manifesteză imediat con-
au fost conchemate cjilele acestea la p6te nega importanţa ei faptică, şi n’ar vrâ se satisfacă postula dolenţa sa prin sculare. Amintesce mai de­
o scurtă sesiune, că printr’un rescript căci suleveză în mod solemnei ideia telor majorităţii p'oporaţiunii şi a parte cu recunoseinţă, în numele bisericei,
împărătesc li-se va pune în pros­ lărgirii terenului de mişcare său de camerei şi a o rupe definitiv cu cen­ de factorul suprem, earei-a dat dreptul de
pect lărgirea autonomiei ţărilor pre­ acţiune a dietelor provinciale şi ac- tralismul, inaugurând o politică ener­ autonomiă, Majestatea Sa blândul nostru
cum şi nouă măsuri pentru garanta­ centueză în deosebi, faţă cu dreptu­ gică autonomistă. Monarch Francisc Iosif I., sub a cărui dom­
rea egalei îndreptăţiri naţionale a rile individuale, şi drepturile naţio­ Acâsta dovedesce cât de mari nie a fost reînviată vechea Metropolie şi
popârelor. nale, vorbind de egala îndreptăţire a sunt greutăţile, cu cari are se lupte care a sancţionat frumosa constituţie li­
Cu deosebire Cehii sperau firm, popârelor. guvernul din Austria înafară de ces berală, ce o are a<jl biserica nostră. La
că resoriptul eătră dieta boemă va Se pronunţa în adevăr prin ac­ tiunea dificilă şi încurcată a rapor­ rostirea numelui M. Sale Congresul isbuc-
conţine un răspuns mulţămitor la centuarea egalei îndreptăţiri a po­ turilor politice cu Ungaria. nesce în căldurose urări de „să trăiască"
acea parte a adresei acestei diete, pârelor şi de astă-dată în mod fla­ In loc se întâmpine 6re-care repeţite de trei orî.
în care au fost formulate postula­ grant contrastul ce esistă între prin­ sprijin guvernul actual, în Boemia Prea Sfinţia Sa, îndemnând şi rugând
tele naţiunei cehice. cipiile, de care se conduce regimul dă acum de nouă încurcături prin pe membri, că actul alegerii să-l resolve
Acum la redeschiderea dietelor din Austria şi principiile ce le pro- faptul, că Germanii au decis să nu cu dragoste şi cu bună înţelegere, spre mă­
a’a cetit Mesagiul cătră diete, în care fesăză sistemul de guvernare ungu­ ia parte la luciăvile dietei din Praga rirea lui Dumnecjeu şi salutea bisericei,
monarchul mulţumesce pentru oma­ resc. Şi acolo ca şi aici statul este La acesta stare de lucruri con- declară sesiunea congresului deschisă între
giile, ce i-s’au adus cu ocasiunea ju­ poliglot în tâtă puterea cuvântului. tribue, nu puţin, şi raporturile viue „să trăâsoă!“ a întregei adunări.
bileului seu da domnitor. Acest Me­ Cu tâte acestea însă guvernanţii un­ esteriâre şi îu genere nu se pâte După acâsta se ridică d-1 Dr. Ale-
sagiu conţine, în adevăr, două pa- guri se feresc în enunciaţiunile lor şi cugeta o situaţia mai încâlcită, de­ sandru Mocsonyi şi rostesce din încredinţa­
eage, car! atiDg cestiunea egalei în­ numai de a aminti, că în acest stat cât o vedem a^I în ambele state ale rea congresului, ca răspuns la cuvântul pre-
dreptăţiri şi a lărgirei autonomiei mai trăesc şi alte popâre afară de monarchiei. sidial de deschidere, o vorbire mai lungă,
ţărilor. cel maghiar. care a făcut cea mai adâncă impresiune
In tâte rescriptele cătră diete Destul, că în Austria ori şi cum asupra tuturor celor de faţă. Cred, că aşi
sunt cuprinse aceste pasage, în cari se ţine sema de diferitele popâre şi Congresul dela Sibiin. slăbi numai efectul frumos al vorbirei d-lui
se 4i ce: de autonomia, de care au lipsă pen­ Raport special al „Gazetei Transilvaniei^'. Mocsonyi, dâeă m’aşl încerca să o resumez
„Răzîmându-se pe drepturile tru desvoltarea lor priinciâsă cultu­ aici. Mă voiu mărgini dâr numai a schiţa
garantate pe legile fundamentale in­ rală şi naţională. Şedinţa 1. Deschiderea* pe ^curt mersul ideilor desfăşurate în ea.
divizi lor şi pe egala îndreptăţire a pa­ Cu t6te acestea înse tocmai în Sibiiu, 17 (29) Dec. 1398. După-ce d-1 Mocsonyi, ca ecou la
parelor, cultura spirituală şi mate­ Boemia, unde mai mult ca în orî-care Astăcjî s’a deschis congresul naţional- sentimentele de doliu, cărora le-a dat es-
rială a luat pretutindeni un avânt altă ţâră din Austria se aştâptă şi bisericesc •oneheruat pentru alegerea de Me- presiune preşedintele în cuvântul de des­
îmbucurător". se pretide o radicală schimbare a tropolit, după ce mai întâia membrii con­ chidere, dedică memoriei răposatului me­
„P6te să fia numai spre folos sistemului de guvernământ în favo­ gresului au asistat la serviciul divin. tropolit cuvinte căldurose şi recunoscătâre,
cultivării binelui părţilor, ce este rul autonomiei ţării şi a egalei în­ Şedinţa primă s’a început la ll / ore vorbesce de actul momentos important al
l
2
neapărată pentru progresul continuu dreptăţiri naţionale, Mesagiul împă­ a. m. şi a durat pănă aprâpe la ora 1 d. alegerii aceluia, care va fi chemat în vii­
al totalităţii, deeă la desvoltarea şi rătesc a produs de-o parte desarnă- a. A asistat mult public. Pe galerie se tor să conducă lucrarea bisericei, ca cap al
întregirea instituţiunilor publice se va da gire, de altă parte nemulţumire. vedeau şi mai multe dame. ei. Vorbesce apoi de misiunea religiosă-
representanţelor ţărilor, ca unora, Sunt desamăgiţî Cehii, fiind-ca Acestă şedinţă de deschidere, în care morală, naţională şi patriotică a bisericei
cari suut în prima liniă chemate a li-se pare prea puţin precis, prea ge­ s’au făcut multiple enunciaţiunî importante, şi în deosebi de potenţa ei culturală, ce
vegbia asupra intereselor salutei pu­ neral şi convenţional răspunsul, ce a decurs în mod demn şi insufleţitor. şi-o pote îndeplini spre fericirea poporului
blice un teren de mişcare corespuneţetor se dă în Mesagiu postulatelor clar Pe la orele ll'/ o deputăţie de doi şi al patriei numai prin autonomia sa.
4
pentru validitarea drepturilor lor con­ formulate din adresa lor. Sunt ne­ (Dr. Remus Roşea şi Iosif Puşcariu) au Arată cum s’a desvoltat organismul auto­
stituţionale". mulţumiţi Germanii, fiind-eă văd în mers de-au învitat pe PP. SS. Lor D-nii nomiei, contopind în mod armonic spiritul
Etă cuvintele, cu cari Mesagiul enunciaţiuniie din Mesagiu o încli­ EpisoopI la şedinţă. Sosind pe la 12y democratic, principiul libertăţii^ ou cel al
2
împărătesc cătră diete semnaleză nare a guvernului spre federalism, Prea Sânţiile Lor au fost primiţi cu viue autorităţii. Reamiotesce cu gratitudine me­
viitbrele concesiuni, ce guvernul deşi de ocamdată mai slab şi în mod strigăte de „trăiască". ritele tuturor factorilor, caii au contribuit
Majestăţii Sale are de gând a-le mai vag pronunţată. P. S. Sa D 1 Episcop al Aradului la înteme area acestui organism, în care se
;
face dietelor în direcţia lărgirei com­ AsL-fel in Boemia, teatrul prin­ loan Meţianu, a deschis apoi Congresul prin razimă misiunea culturală a bisericei nos-

FOILETONUL „GAZ. TRANS". chismul românesc tipărit la Braşov, 1559, Textul deci e identic în tote trele, „Păinrea noastră săţiosă dă-o noao
şi păstrat în copia dela 1607 a popii Gri- căci t6te se reduc lâ acelaşi isvor: un text astădî şi lasă noao greşalele noastre, ca şi
gorie din Mâhaeiu, (vecfl Sbiera. Mişcări braşovean. noi lăsăm greşiţilor noştrii, şi nu ne duce
Limba vechilor nostre cărţi cult. pg. 100 sq.). P&sagiul, ce ne intere- d) Din -colecţiunea lui Hieronymus noi în năpaste, ce ne izbăvesce noi de hit-
sâză, sună ast-f'el: Megiser, Francfurt, apărută în 2 ediţiunl, leanul" (Haşdeu, Cuvinte II, 119).
bisericesci.
„Pita nâstră săţiosă dă-»ic noao astăcj!; 1592 şi 1593. (Apud L. Şăinenu. Ist. fii. „Pre aşa-deră lipsesce din acest spe­
ft
[Fiinţa şi cronologia ei). şi iartă noao greşalele nostre, cum ertăm rom. pg. 8): cimen al popii Grigorie, pe când în speci­
De şi noi greşiţilor noştrii, şi nu ne duce în „Puine noa de t6te cjilele de-ne noua menul scris la 1607 îl aflăm la locul său.
Nicolae Salică. năpaste, ce ne izbăvesce pre noi de bit- astâdî, su ne jerta greşalele nostre, cum Cum se esplică acâstă duplicitate curiosă
leanul". su noi jertăm a greşiţilor noştri, su nu ne la acelaşi scriitor ? Negreşit, că numai aşa,
(10) (Urmare).
b) Urmeză Tatăl nostru din Evanghe­ duce pre noi în oale de ispită, su ne mân- că în textul din urmă scris la 1619 avem
Trecând drept aceea în revistă tote liarul de Londra, copiat la 1574 de Radul tujaste pe noi de rău". de a face cu o copie*) după un text mai
speeiminele de Tatăl nostru, câte ni-s’au gramaticul, seu după Tetraevangbeliul lui — Bine să se noteze, că „pre noi" vechii! alcătuit în spiritul tradiţional al
păstrat din epoca primelor începuturi lite­ Core3i (1560— 61), sâu cel puţin din acelaşi se repetâză de 2 ori. limbei bisericesci, deci cu „pre" omis, în­
rare românescl, trebue să ne surprindă spi­ isvor, ca şi textul Coresian: e) După Luca Stroici, 1593: tocmai precum şi întrebarea creştinâscă
ritul românesc, ce respiră din construcţiu- „Pânea nostră săţiosă dă-we nouă as­ „Penea noastre seciose de noai aste- scrisă la 1607 e o simplă copie după cate­
nile pur românesc! ale rugăciunei — în tăzi, şi iartă nouă greşalele nostre, precum dei. Ssi iarte noae datoriile noastre, cum cbismul din 1559 dela Braşov, der acest
oposiţiune cu cele lalte texte bisericesci — iertăm şi noi greşiţilor noştrii, şi nu ne ssi noi lesem detorniezilor noştri. Si nu a- catechism, având ca scop principal conver­
mai ales în cele 2 frase : „pânea nostră cea duce în năpaste, ce ne izbăvesce pre noi duce pre noi în ispite, ce ne mentuiaste de tirea poporului, a fost după putinţă tradus
de tote (filele dă«e-[o] nouă astăcfl, şi nu de hitleanul". fitleanul". în spiritul limbei poporului.
ne duce pre noi în ispită, ci ne mântuesce c) Din Evanghelia cu învăţătură a lui Pentru-ca conspectul acesta să fie Tn tote esemplele '•nur^rate, ca unele
de cel rău". Coresi (1580—81), Braşov: complet, mai amintesc, că în colecţiunea oe sunt reflexul graiului viu, în oposiţiune
Itltă acele specimene în ordine cro­ „Pita nâstră săţiosă dă ne nouă astâclî aceluiaşi popă Grigorie din MâbaciQ, în
nologică: şi iartă nouă greşalele nâstre, cum ertăm care obvine catecbismul (întrebarea creşti- *) Haşdeu, dice despre predica în care se
interpreteză acest Tatăl nostru: „Deşi scrisă la
a) Ca prim specimen de Tatăl nostru, şi noi greşiţilor noştrii, şi nu ne duce nâseă) din 1559, mai întâlnim într’o predică
1619, presentă o limbă mult mai veche, decât aceea
la care cu siguranţă se pâte stabili datul în năpaste, oe ne izbăvesce pre noi de scrisă la 1619 şi următorul specimen de din publicaţiunile lui Coresi şi din catechismul din
cronologic, vom produce pe cel din oate- hitleanul". Tatăl nostru: 1560 (recte 1559)“. (Cuvinte, II, 120-126).