Page 74 - 1898-12

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 279 1898.

tre şi îu consecenţâ releveză sfinţenia au­ că aci ar fi locul să-şi aducă Congresul riosa domnie a Majestăţei Sale, şi spre a In momentul suprem.
tonomiei biserioei, ce trebue păzită cu aminte, deja în acâstă primă şedinţă a sa, esprima dorinţa sinceră de a strînge încă
scumpătate în interesul culturei poporului de lovitura cea grea, ce a ajuns pe Augusta mai mult bunele relaţiuni cu Imperiul Am amintit erl despre planul de
român şi al patriei. De aci resultă marea casă domnitore prin mortea tristă a Impă- Rusesc. compromis, ce se fac acum în ajunul espi-
însemnătate a actului alegerii capului bi- rătesei-Regine, şi să-şi esprime condolenţa, „Viu mişcat de noul semn de prie- rării anului 1898 din partea disidenţilor
sericei şi reesă cerinţa imperativă, că la trecendu-se la protocol manifestaţia de du­ tinie, ce-mi arată împăratul Nicolae, însăr­ partidei liberale. Planul ar fi, ca partida
săvîrşirea acestui act orl-ce interese per­ rere a Congresului Se primesce şi se în­ cinând o deputaţiune specială a-ml remite liberală să jertfâscă pe ministrul preşedinte
sonale şi particulare se vor subordona in­ tâmplă. epoletele cu cifrul Meu, ridic paharul Meu Banffy, er în schimb oposiţia să voteze în
tereselor generale ale bisericei. In fine dă S’a propus încă de deputatul Zigre, în onârea vitezului Meu regiment, urându i ora ultimă indemnitatea, provisoriul pentru
espresiune speranţei, că Congresul va înde­ ca atât cuvântul presidial de deschidere, noi lauri, şi beau în sănătatea preţiosă a pact şi să dea garanţii cu privire la revi-
plini în unire frăţâscâ actul alegerii, ceea cât şi răspunsul d-lui Dr. A. Mocsonyi să şefului suprem al vitejei armate imperiale, suirea regulamentului camerei. O fâie ma­
ce va constitui un strălucit triumf moral se trâcă întregi la protocolul şedinţei. Se a Majestăţei Sale împăratul Nicolae. ghiară din Peşta afirmă, că unul dintre
al bisericei. primesce. „Să trăiască Majestâţile Lor împăratul membrii oposiţiunei ar fi făcut deelaraţiunl
Vorbirea d-lui Mccsonyi, ţinută în La ora 1 închidendu-se şedinţa, pro­ şi Impărătâsa Rusiei 14 precise în privinţa acâsta cătră un deputat
formă classică, cu o logică lui propria, a xima şedinţă se anunţă pe mâne, Vineri, La acest toast colone'ul Kos- din majoritate, care le-a făcut cunoscute
fost splendidă, perfect reuşită şi mai ales la 10 6re a. m. senslco a răspuns astfel: ministrului preşedinte Banffy. Ministrul să
plină de adevăruri; ea a ţinut legată în­ Rip. fi răspuns, că dâcă declaraţiunile diu ces-
„Sire!
cordat atenţia congresului şi de mai multe tiune se vor face în formă competentă, el
ori oratorul a fost întrerupt de cele mai Costiunea isatfoinalităfilor „M. S. împăratul a binevoit să acorde e convins, că deja în viâţă i-se va ridica
t •>
vii aprobări şi aplause, âr la urmă aplau- este folosită ca armă de combatere în con­ o mare favore regimentului de Wologda, statuă, decă se va depărta pe lângă reali-
dându i ca şef pe Majestatea Vostră.
sele s’au prefăcut într’o căldurosă manifes­ tra guvernului unguresc deja de timp forte sarea garanţiilor date de oposiţiune.
„Acest regiment în timpul memora­
taţie la adresa vorbitorului, repetându-se îndelungat. Arma acâsta a folosit’o în şe­ Planurile de compromis sunt înregis­
neîntrerupt şi fiind felicitat imediat de că- dinţa de alaltăerl a dietei deputatul oposi- bilei epoce a răsboiului de liberare, a avut trate, firesce, mai ales de foile oposiţionale.
tră cei mai mulţi. ţional Mih. Laszlo. Vorbind despre păcatele onorea să se găsescă în numărul trupelor pe când cele guvernamentale să fac a nu scii
asupra cărora Majestatea Vostră şi-a eser-
Veţi ave ocasiune a reda tâtă vorbirea sistemului de guvernare actual, dise: nimic despre ele, ba unele ca „Peşti Naplo
u
citat comandamentul într’un mod atât de
cetitorilor d-vostră, căci un domn deputat „Acestui sistem bolnav aparţine şi le deolară de simple coniecturl.
strălucit sub zidurile Plevnei.
a făcut notiţe stenografice şi aşa vom avă cestiuvea naţionalităţilor. Inteligenţa valahă Intr’aceea organele kossuthiste accen-
vorbirea întrâgă. este antimaghiară, archiereii valahi ah ia decă „Acâstă amintire rămâne neştârsă în tuâză tot cu mai multă hotărîre, că oposi­
S’a procedat apoi lajconstituirea biurou- sciu unguresce, 6O°/ din preoţimea rurală nu rândurile Wologdenilor. ţia n’are de gând a desarma, câtă vreme
0
lui. S’au numit provisor din presidiu, âr scie de loc unguresce, âr cei din Viena gă­ „Beau în sănătstea Majestăţei Vâstre, Banffy stă în fruntea guvernului. Din po­
mai târdiu au fost realeşî definitiv de no­ sesc timpul pentru introducerea reacţiunei ... a M. S. reginei, AA. LL. RR. principelui trivă, purtarea din dilele din urmă a mi-
u
tari: din cler deputaţii Mateiîi Voilean (nu­ Nu mai comentăm. şi principesei României şi a agustei lor nistrului-preşedinte, vor pune-o kossuthiştii
familii, precum şi în sănătatea gloridsei ar­
mit şi notar general al biuroului) şi Dr. în discusiune la cameră, şi, dâcă e nevoie,
Traian Putici, âr mireni Dr. I. Oristea, Dr. mate române, a vitejilor noştri confraţi de vor cere şedinţă secretă, aşa încât desba-
u
I. Pop, Dr. P. Ionescu, Dr. I. Şenchea, Dr. Misiunea militară rusă în Bucurescî. armc . * terea asupra ordinei de cji (alegerea preşe­
Nestor Opreau şi Ioan Serbu. dintelui) va fi amânată prin discusiunî afară
Atu amintit despre prâncjul, ce Cei doi ofiţeri ruşi sosiţi la Bucurescî
La cetirea listei celor preseuţî s’a de ordinea dilei.
s’a dat Luni sera la Palatul din Bu­ sunt sărbătoriţi pretutindenea într’un mod
constatat, că din arcbidiecesă sunt presenţl Ca moment nou se anunţă întrunirea
curescî în ondrea misiunei militare deosebit. Alaltăerl s’a dat în onorea lor un
toţi deputaţii, dela Caransebeş însă lipsesc miniştrilor în consiliu, ce s’a întâmplat deja.
rusesc!. Etă cuprinsul toastului Re banchet în sala de marmoră a hotelului
7 şi dela Arad unul. Deci la statorirea pa­ Din acest consiliu se aştâptă o clarificare
gelui Carol, ţinut cu acea ocasiune : Bulevard de cătră ofiţerii garnisonei Bu­
rităţii între arcbidiecesă deoparte şi cele curescî. La acest banchet au luat parte în situaţiunea gravă şi critică, şi se svo-
2 diecese de altă parte, dintre deputaţii „Salut cu o bucurie cu atât mai vie nesce, că ministrul-preşedinte Banffy va
deputaţiunea regimentului Meu rusesc, că principele Ferdinand, generalii Berendeiu,
din arcbidiecesă se vor scâte la sorţi atâţia convoca înainte de anul nou conferenţa
am avut satisfacţiunea de a comanda pe Arion, Popescu, colonelul Hiotu, major De-
câţi lipsesc din cele două diecese şi se vor metrescu şi alţii. Sala era splendid deco­ partidei liberale, ca să se pronunţe asupra
declara fără vot. vitejii soldaţi din Wologda pe câmpul de situaţiunei. Mult se aştâptă dela enunoia-
bătălie şi că i-am condus la biruinţă. rată cu stâgurl românescl şi rusescl, cu
In comisia verificătore a deputaţilor portretele Suveranilor Rusiei şi României. ţiunile şefului cabinetului.
nou aleşi (numai pentru scopul alegerii seu „De atunci s’au trecut două-cjecî şi Banchetul a început la 12 ’/ ore, şi mu- Este remarcabil un articul ce-1 pu­
2
în locurile devenite vecante) au fost aleşi: unul de ani; însă acest mare spaţiă de sica regimentului 6 de infanterie a distras blică yBuăapesti Hirlap de erl asupra stă­
u
din archidiecesă deputaţii N. Ivan, Dr. I. timp nu a slăbit confraternitatca de arme în tot timpul pe ospeţi. S’au ţinut mai rilor de lucruri estra-ordinar de critice.
Preda şi Mih. Cirlea; dela Arad: V. Ham- dintre armatele năstre. Maiestatea Sa împăratul multe toasturi în sănătatea Suvei'anilor Fâia şovinistă mânecă din punctul de ve­
sea, P. Truţa şi Ign. Pap; dela Caranse­ Nicolae a bine-voit a da acestei confrater- ruşi şi români. Oficerii ruşi au răspuns dere, că posibil ar fi ore de a-se evita sta­
beş : Mih. PopovicI, Titu Haţeg şi Dr. nităţî o consacrare cu totul particulară, forte elogios şi amical oficerilor români. rea înafară de lege prin votarea în câte-va
Barzu. numindu-mă proprietarul unui regiment, Săra s’a dat un prâmj la ministrul ore a budgetului şi provisoriului pentru
S’a cetit apoi raportul consistoriului care a ţinut piept cu trupele mele focului preşedinte Sturdza în onârea ministrului pact? Nu este târdiu! esclamă ea, şi nu
metropolitan cătră Congres. ucigător al întăririlor Plevnei. se recere deoât jertfă şi abnegaţiune de
plenipotenţiar rus Fonton la Bucurescî şi
P. S. Sa Părintele Meţianu, consta­ „Dâr să părăsim acum câmpurile de ambe părţile, cari se răsboeso. Tenorul arti-
a misiunei ruse. Miercuri săra s’a dat un
tând, că raportul stă din 2 părţi: una pri- bătălie şi să întorcem privirile nostre spre cuiului culmină în ameninţarea ou naţiona­
prând la legaţiunea rusă, la care au fcst
vitore la mârtea Metropolitului, alta la dis- Neva, unde încep a luci zorile unei lităţile, eu Croaţii şi cu cercurile normative
invitaţi primul ministru, ministru de răs-
posiţiile de alegeri întregitâre, propune ca păci, care să potă asigura popârelor bine­ din Viena. Etă ce cjice ea între altele :
boiu, comandantul corpului 2 de armată
faţă de partea primă Congresul aci să-şi facerile ei pentru un timp cât se pote de „Trei dile mai sunt şi am ajuns la
ş. a. Afară de acesta ofiţerii în reservă au
manifesteze condolenţa sa pentru perderea îndelungat Cugetările Mele sunt în acest dărimarea edificiului statului maghiar. Ni­
ţinut să sărbătorâscă şi ei pe ofiţerii ruşi
capului său bisericesc şi să se etei’niseze moment acolo şi redeştâptă în mine amin­ meni nu pote prevedâ, cum se va face a-
şi au decis, ca pe erl, Joi săra, să le ofere
în analele congresuale acesta manifestaţie tirea frumâtei Mele călătorii în Rusia. Pri­ câsta dărimare. Cine pote să predică, că
un banchet la Clubul Io*.
de condolenţă. Să primesce, dându-se es- mirea căldurosă, ce împăratul Mi-a făcut, a ce vor face naţionalităţile şi Croaţia, vădend
Misiunea rusă va pleca Duminecă din
presie prin sculare, — âr partea a doua se aflat un răsunet adânc în România, care certele Maghiarilor? Intenţiunile politicilor
Bucurescî, reîntorcându-se în Rusia tot prin
ia la cunoscinţă. se unesce cu Mine spre a face urările cele austriacl şi ale cercurilor normative din
Iaşi, pe unde a venit.
Tot P. S. Părintele Heţianu spune, mai fierbinţi pentru fericirea lungă şi glo- Viena faţă de Ungaria, trebue să le consi-
cu graiul artificial al celor-lalte texte bise- probabilitate, de vreme ce datul lui Cipa- sub influinţa magnetică a sintaxei slave, sideraţiunl paleografice, şi Gaster îşi adop-
ricescl, obvine peste tot pronumele pleo­ riu 1579—80 devine neverosimil deja şi precum arătarăm mai sus. tâză în Chrestomaţia sa pentru Levitic da­
nastic „ne pe lângă forma mai plină prin faptul, că aprâpe în acelaşi timp 1580 tul de 1560, stabilit de Haşdău.
u
Urmâză mai departe din cele espuse,
u
„nouă , asemenea şi preposiţiunea „pre , — 81 se scie cu siguranţă, că apare Caza­ Stând astfel lucrul, după stadiul ac­
u
că din împrejurarea, că în Levitic, — a
ca semn de funcţiune al accusativului. nia II (Evanghelia cu învăţătură) a lui tual al cercetărilor, putem afirma, că cel
cărui provenienţă Haşdău o pune circa 1560,
Mai amintesc, pentru ilustrarea aser- Coresi. Intervalul ar fi deci nici un an de mai vechili text românesc, în care pentru
u
— se aplică consecuent prep., „pre pe
ţiunei mele, şi următorul exemplu de apli­ cîile, în care timp negreşit, că nu s’a pu­ prima-âră obvine prep. „pre“ pe lângă ac­
lângă accusativ, nu vom putâ deduce, că
carea prep. „pre , scos diu epilogul Ca­ tut epuisa prima Cazaniă. Aşa d. e. şi în-, cusativ, este Apocalipsul apostolului Pavel
u
acest text cade într’un timp cel puţin cu
zaniei I (Tâlcul Evangeliilor) a lui Coresi: tre cele 2 psaltiri ale lui Coresi avem un din colecţiunea popei Grigorie din Măba-
20 de ani mai târcliu, deci în epoca dela
„....unde cârtă acâstă carte pre vlă­ interval de 7 ani (1570 şi 1577). ciu datat de Haşdău (Cuvinte II, pg. 403
1580—1600. Acesta se face tot în tracta­
dici, episcopl, popi, călugări şi pre domni, —432) ante 1550; apoi catechismul româ­
In consonanţă deci cu cele espuse în tul cu pricina al d-lui Stinghe, firesce, nu­
nu cârtă pre cei buni, şi pre răi... K nesc publicat în 1559 după catechismul lui
restimpul dela 1580—1600 nu vom vedâ mai pentru-ca să se potă cum-va împăca
Exemplul acesta, care asemenea nu-1 — precum fac d-nii Weigand-Stinghe — lucrurile cu utopica epocă de 20 de ani a Luther*) şi păstrat în copia dela 1607 a
cunâsce D-l Stinghe, e cât se pote de ca­ epoca, în care s’a închegat usul sintactic nascerii şi închegării usului prep. „pre“ pe popei Grigorie; urmâză Leviticul 1580,
racteristic, căci se scie, că epilâgele, întoc­ al prep., „pre pe lângă acusativ, ci din lângă acusativ. Limba în asemenea caşuri, după-oe cam în acelaşi timp (1561 — 1564)
u
mai ca şi predosloviile, reflectâză mai mult contră vom vedâ acel period în istoria Hru­ fără considerarea principiilor stabilite în am constatat fenomenul din cestiune în
sâu mai puţin graiul vorbit, şi nu limba bei scrise bisericescl, în care lupta între decursul acestui studiu, e un argument de Cazania I (Tâlcul Evangheliilor) a lui Co­
scrisă a cărţilor bisericescl. Şi e semnifica­ conservatismul scriitorilor şi spiritul genuin valore fârte relativă, ba chiar problema­ resi. Deci e fals şi datul de 1574 stabilit
tiv, că în textul bisericesc al cărţii, ne sur­ al limbei românescl e în toiul său, termi- tică; căci — precum s’a accentuat deja — în anuarul d-lui Weigand, ca prim termin
prinde mare nesiguranţă şi fluctuaţiune în nându-se în cele din urmă cu triumful aoes- e forte probabil, ca traducătorul Leviticu- al apariţinnii acestui fenomen în limba
aplicarea prep. „pre“ : odată se aplică al­ tui spirit natural şi nemeşteşugit al graiu­ lui să fi fost sâu unul nu tocmai versat în sorisă a celor mai vechi monumente ro­
tădată se omite. lui viu românesc. Mulţămită acestui triumf, limba tradiţională bisericâscă, seu un spirit mânescl.
Ca dat al tipăririi acestei cărţi ad­ preposiţiuuea „pre“ se introduce diu graiul mai înalt, care să se fi putut desbrăca de Am insistat mai mult asupra momen­
mite Oipariu, şi după el Gaster, 1579 — 1580; viu, — în care, precum am văcjut, se pare prejudiţiile timpului şi să fi recunoscut tului acestuia din urmă, usul preposiţiunei
„pre“, ca semn de funcţiune al acusativu-
Sbiera însă (Mişc. cult. pag. 57 sg.) sta- că se bucura de un us chiar mai estins, nonsensul acelei limbi artificiale, practi­
lui în evoluţiunea sa istorică, pentru-oa să
bilesce cu mai multă probabilitate restim- decât acjl — şi în graiul scris bisericesc, cată de contimporanii săi în scris. Datul
pul dela 1561 — 1564, dic cu mai multă din care fusese eliminat din capul locului provenienţei îl pot decide aici numai con- *) Sbiera op. c. pag. 10 .