Page 75 - 1898-12
P. 75
Nr. 279—1898. GAZETA TRANSILVNIEI Pagina 8.
derâm periculose, îndată-ce le va surîde o A propus mai departe, ca de cu bun timp mare de cencerte. începutul la 8 ore sera. provocat prin discursul lui Thun se pote
victorie uşoră. Oei-ee fac starea ilegală, să se facă paşi la guvern, ca corona lui Invitările s’au făcut de mai înainte. considera, ca fiind cu desăvîrşire închis.
uşor pot să sdrobâscă nu numai constituţia Venceslav şi celelalte insignii cehe să se
Comerciul în România pe căile ferate, Protectoratul creştinilor din
nostră, ci totul, întreg statul maghiar. Mu păstreze la loc corăspuncjâtor, şi în anumite
prin pasul Predeal şi Verciorova, a fost Orient şi Papa. Uiarul papal „Osserva•
ritorul nu pâte vedâ viitorul, însă cel-ce sărbători ale anului să fie puse la vsderea
anul acesta, şi mai ales în luna lui Noem- tore Romano*, care a deschis discuţia pu
.sare în mare, să nu conteze la vre-o barcă publicului.
vre c., atât de viu, cum n’a mai fost nici blică asupra cestiunei protectoratului creş
de scăpare, căci mult mai probabil e, că
odată dela deschiderea liniilor ferate prin tinilor din Orient, intervine acuma pentru
se va îneca.... încă nu e târcjiu, însă dăcă
pănâ în presăra lui Silvestru nu va învinge SC1RILE DILEL. aceste păsuri. Pe la Predeal şi acum se a pune capăt polemicei iscate între diferi
importă la noi în Ardeal grâne şi cucuruz tele cji&re catolice cu privire la acâstă ces-
■virtutea şi prevederea asupra păcatului şi
— 18 (30j Decemvre. din România în cantităţi mai mari, ca de tiune. Elementele Vaticanului sunt împăr
►orbiei, în Ungaria vor suna clopotele pri-
Congregaţia dela Făgăraş. Primim ur obiceifi. ţite în cestiunea protectoratului în două
mejdiei*.
mă torea convocare: „Membrii adunărei grupări, una filo-francesă, cealaltă filo-ger-
1
Se cere aşa-dăr „virtute * şi „abnega- Sinuciderea unui fisolgăbireu. Din ora
municipale a comitatului Făgăraş sunt ru mană. Cei dintâiii sunt în majoritate. Iu
•ţmne** în momentul suprem, se cer „jertfe** şul Papa se telegrafeză, că fisolgăbirăul
gaţi, ca la şedinţa extra-ordinară, ce se va cfiarul oficios catolic „ Voce della Verită**, ei
spentru mântuire. Oă cine se va „abnega** de-acolo Vâgh Istvan s’a împuşcat. Sinu
ţină Marţi în 3 Ianuarie n. 1899, să se pre- au combătut partidul catolic german, care
jşi cine va „jer'fi** — o să se vadă în cel ciderea lui stă în legătură cu cercetările,
sente necondiţionat, fiind între alte obiecte a acusat pe guvernul frances, că nu numai,
mai scurt timp. Oposiţia nu cere numai că ce tocmai acum sunt în curgere pentru
la ordinea cjdei, şi restituirea miilor defrau- că n’a ocrotit pe creştinii din Orient, dâr
derea lui Banffy, ci şi căderea sistemului, neregularităţile descoperite la fiscalatul
date de cassarul Grunfeld Ignâcz *. La şe i-a şi persecutat. „Voce della Veritâ** a
1
dâcă e să se statornicescă o „pace bine- orăşenesc şi în alte oficii publice de-acolo.
dinţa acâsta au de-a participa tot membrii 1 susţinut, că nici o putere europână n’are
tfăcătore**. Când ore vor scăpa „patrioţii* de „nere-
cei vechi. drept sâ conteste Franciei dreptul de ocro
Forte uşor însă se pote, că nici una, gularităţl".
tire a creştinilor. Francia ’şi-a câştigat
mici alta nu va fi, şi că Banffy va remâne Nici Seghedinul nu plătesce dare. Din
2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au prin multe sacrificii acest drept, atunci
tot el învingătorul. Yom vede. Seghedin se telegrafâză, că în şedinţa din ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz oând nici Germania şi nici o altă putere
urmă a magistratului orăşenesc de-acolo, ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec
n’au făcut nimic pentru supuşii catolici ai
primarul Palfy a declarat, că în caşul, decă tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl.
Dietele provinciale din Austria. pănă la 1 Ianuarie camera nu-i va da gu se pote căpăta dilmc prin poşte de cătră far Sultanului. Nimeni nu pote deci să răpâscă
macistul A. Moli liferantul curţii din Viena. Franciei avantagiile ce decurg pentru dânsa
(Dieta din Praga). vernului indemnitatea, ordinaţiunile privi-
Tuchlauben 9. In farmaciile din provincia să sS din dreptul de ocrotire a creştinilor din
tore la recrutare şi la colectarea dărei nu
Am semnalat, că la 17 Decemvre n. câră preparatul lui Moli provScjut cu marcă şi Orient.
le va esecuta, ci le va înainta camerei. ssubscriere.
a apărut în Austria o patentă împărătâscă, Pote, că acâsta nu corăspunde întoc
Majoritatea membrilor a esprimat părerea,
prin oare s’au convocat cele 13 diete pro mai adevărului istoric. Dreptul Franciei
că în acest eas colectarea dărilor trebue să
vinciale din Austria pe diua de 28 De Revistă externă. decurge tot atâta din tradiţie, cât şi din
se sisteze.
cemvre n. Ele s’au deschis aşa-deră alal- indolenţa de pănă acum a celorlalte pu
tâerl, şi, după tăte semnele, pe-o durată Nou secretar al „Albinei“. In şedinţa Jtusia şi Austro- Ungaria. „ Peters- teri. Polemica între cele două grupări din
mai scurtă. dela 16 (28) Dec. c. a direcţiuuei institu burgskija Vjedomosti* revine din nou asupra Vatican este forte aprinsă, şi Papa, pe care
Lucru firesc, că dintre tote dietele tului de credit şi economii „Albina** din relaţiunilor dintre Rusia şi Austro-Ungaria. acâstă polemică îl angajază ore-oum, nu
provinciale, cea mai importantă este dieta Sibiiu a fost ales secretar d-l advocat Dr. Motiv îi dă visita, ce a făcut’o monarchul scie ce să mai facă pentru a o potoli. Leon
din Praga. Seim, că deputaţii germani na Ioan David. Francisc Iosif ambasadorului rusesc la al XlII-lea evită să ia o atitudine în acâstă
ţionali, progresiştii şi deputaţii germani cle Yiena din incidentul onomasticei Ţarului cestiune, care ameninţă să pună în conflict
Chirotonire de archiereu. Cetim în
ricali au declarat, că nu vor lua parte la Nicolae, fapt, care a surprins cu drept cu Vaticanul ori cu Francia, ori cu Germania.
„Patria* : Duminecă în 17/29 Ianuarie se va
desbaterile dietei. vânt cercurile diplomatice. Visita acâsta — De aceea, în „Osservatore Romano**, el dă
chirotoni în biserica catedrală din Cernăuţi
Dieta boemă a fost deschisă prin ma cjice foia rusescă — a făcut în Rusia în- un amical avertisment celor dela „Voce
I. P. C. Sa părintele archimandrit consis
reşalul suprem, prinţul George Lobkoivitz. tregă celea mai bune impresiunl. Pretutin della Veritâ** să înceteze polemica în ces
torial şi vicar general Dr. Vladimir V. de
Mareşalul a salutat pe deputaţii adunaţi în deni se constată cu mare satisfacţiune, că tiunea protectoratului.
Repta în archiereu al Rădăuţilor. Actul di
limba cehă declarând, că dieta este convo dilele memorabile din Aprilie anul trecut
vin al chirotonirei îl va împlini I. P. S.
cată numai pe timp scurt, pentru-ca să nu n’au fost de caracter trecător, ci au fost
Sa Metropolitul şi archiepiscopul Bucovi U L T I M E SC1RL
se ivâscă piedecl în resolvarea afacerilor o urmare a necesităţilor istorice. Comuni
nei şi al Dalmaţiei Arcadie, cu episcopul
•ţării. Căuşele, cari se refer la durata mai tatea de interese a celor două monarchii CernăuţT, 30 Decemvre. (Telegr.
sufragan din Zara Dr. Nicodim Milaş, care
-scurtă a dietei, nu sunt a-se căuta în în devine pe di oe merge mai esplioabilă — part. a „Gaz. Trans.“) In şedinţa de
sosesce în Bucovina câte-va (fii® înainte.
săşi dieta provincială, ci în raporturile ge continuă „P. Vjed ** — şi mai ales în acjî a dietei bucovinene, deputaţii
Nu dubităm, că la o festivitate atât de
nerale politice, cari ac}I au degenerat atât acâsta residă marea valore a visitei de George Popovicî şi Dr. Iancu Cavaler
rară, vor grăbi fiii bisericei ortodoxe din
de mult, încât viaţa parlamentară este anul trecut. Prin faptul, că Rusia a recu de Flondor au combătut în discursuri
tote părţile acestei ţări să asiste în număr
ameninţată în imperiul întreg. Prinţul Lob- noscut Austro-Ungariei dreptul de a eser- pline de efect şi în aplausele parti
cât se pote de imposant. Au trecut secole
"kowits şi-a continuat apoi vorbirea în limba cita influinţă asupra poporelor din Balcani, dului român şi ale galeriilor, abu-
de când n’a vădut Bucovina chirotonirl de
germană: el făcu amintire despre anul ju- a recunoscut totodată, că pe acâstă monar- snrîie electoral! comise la alegerile
episcopl şi liturgii pontificate în sobor epis-
bilar şi despre răposata împârătesă. ohiăşipe Rusia le privesc deopotrivă dreptul din urmă.
copesc.
Locţiitorul Boemiei Couăenhove a ce de a păşi în Peninsula-balcanică, ca scuti- Budapesta, 29 Decemvre. Şe
tit rescriptul împărătesc, al cărui conţinut Societatea „Leagănul Sf. Ecaterina**. tore ai poporelor de acolo. Din causa acâsta dinţa de acjI a dietei a fost erăşr
>38 uuesce întru t6te cu rescriptele adre Cetim în „Timpul" din Bucurescî: Abia a visita, ce a făcut’o monarchul Francisc Iosif agitata. înainte de ordinea 4il©i a
sate celorlalte diete. Rescriptul a fost luat trecut un an şi ceva dela înfiinţarea aces la contele Kapnist, este considerată ca fiind vorbit contele Apponyi la cestiunea
simplu la cunoscinţă, singur unul dintre tei frumose instituţiunî umanitare — şi deja de cea mai mare importanţă politică. sulevată câte-va cjile înainte de cătră
deputaţii radicali (Baxa) striga: „întreg re- înregistrăm progrese din cele mai îmbucu-
Gestiunea expulzărilor din Pru Horanszky, despre judicatura Curiei
1
scriptul n’are nici un conţinut *. rătore pentru înflorirea ei. Când după un
sia. Sensaţionalul discurs al contelui de în cestiunile electorale. Apponyi a
După acâsta primarul Pragei, Dr. an şi câte-va luni de esistenţă o societate Thun, prin care Germania era ameninţată constatat şi el, că Banffy la început
Podlipny, a propus, ca guvernul să fie pro ou scop umanitar şi care trăesce numai din cu represalii din partea Austriei, dâcă nu s’a învoit cu proiectul seu, în urmă
vocat de a lua grabnice măsuri, ca pe tote ofrande benevole, este pe punctul de a-şl va înceta cu expulsarea supuşilor austriacl, însă a călcat înţelegerea şi şi-a re
tipăriturile şi scrisorile date de locţiitor să clădi un local propriu, incontestabil e, că a produs în Germania o penibilă impresie. tras cuvântul dat. Ministrul-preşe-
se pună inscripţia: „locotenenţi regiscă cehă*. o asemenea instituţiune progreseză. Acăstă Pentru a-’i mai atenua efectul, diarul „Post* dinte Banffy voind ee răspundă Iui
stare de înflorire se datoresce însă unei
din Yiena publică următorul comunicat Apponyi a fost primit din stânga
munci şi unui zel cam neobicinuite la noi,
oficios: camerei c’un sgomot infernal. O serie
dâr care constitue un merit netăgăduit şi
ilustrez cât mai elocuent principiile stabi „Preşedintele consiliului n’a avut de întregă de apostrofări infamante i-au
din cele mai lăudabile pentru dâmnele din
lite în decursul studiului de faţă, âr pe de loo intenţia sâ manifesteze o tendinţă ne- isbit în faţă. Banffy a declarat, că
comitetul societăţii. In scopul de-a înmulţi
altă parte, pentru-ca să arăt la ce oouclu- amicabilă faţă de guvernul german, inter el a încunosciinţat înainte de ce Ap
numărul paturilor pentru tinerele mlădiţe
siunl false *) p6t9 duce necunoscinţa aces pelarea nu atribuia expulsările nici unei ponyi şi-ar fi făcut propunerea din
oropsite — deja peste 30 de copii sunt
tor principii, atunci, când se pune cine va intenţiunl din partea Germaniei ostilă ali cestiune în dietă, că şi-a schimbat
lăptaţi şi îngrijiţi la Leagănul — precum
să studieze limba vechilor nostre cărţi bi- anţei cu Austro-Ungaria. In răspunsul său, părerea. „Minte! Ruşine se-i fie!
şi pentru a spori fondul destinat clădirei
sericescl mai mult ovreesce, în totală lipsă contele de Thun, făcând alusie la aplica- Afară cu el!“ strigară cei din stânga.
cât mai apropiate a unui local propriu,
de cunoscinţă a firei terenului, care se es- ţiunea eventuală a măsurilor de represalii, — La ordinea (Ţilei, opositionalii II-
domnele din comitetul societăţii au găsit
plorâză. a avut dâr intenţiunea să afirme, că în pri les şi Rakowezkjr au atacat violent
Un post scriptura va urm'\ un mijloc pe cât de frumos, pe atât şi de vinţa espulstrilor cele două guverne au pe ministrul preşedinte. In deosebi
folositor. Itîtă de ce e vorba: Din iniţiativa
aceleaşi drepturi. Dâcă cuvintele contelui cel din urmă (fise, că lui Banffy îi
*) Ca să mai aduc un exemplu, tot atât de d-nei Ecaterina G. Gr. Cantacuzino, neo
ridicat şi neîntemeiat, ca şi teoria de m^i sus a bosita presidentă a „Leagănului**, domnele de Thun au fost altfel explicate în cercu lipsesce onorea individuală Jşi carac
D-’ui Stinghe, e şi „noul argument ce D-l Bac- din comitetul societăţii, într’un avânt de rile germane, li-s’a atribuit un înţeles, pe terul intact. L’a acusat, că a furat
11
meister crede a aduce — tot în unul din anua care preşedintele consiliului nu voia să-l o scrisore pe care n’a mai redat’o
rele D-lui Weigand (Die Flexion d. rum Subst. emulaţiune, s’au pus pe lucru şi au con dea declaraţiunei sale ministeriale. Mai proprietarului, şi că pregătesce revo
im Singular, cap VII) — în favorul teoriei lui fecţionat o mulţime de obiecte admirabile,
mult ideia, că părerile politice şi atitudi luţia, care nu se va pute evita decât
Gastir, care precum s’a amintit, susţine dependen ba chiar unele de artă, pentru-ca cu oca-
ţa celor mai vechi texte manuscripte de primele siunea unei exposiţiunl, ce se va deschide nea contelui de Thun puteau autorisa o priu retragerea lui.
ce
texte imprimate, ale lui Coresi, deci cji - oă - Şi la Ateneu, să fiă vândute prin licitaţie în asemenea interpretare a cuvintelor sale,
psaltirea scheianâ nu e decât o copie ele p" cea este cu totul greşită şi nu pâte fi susţi Proprietar: Mr. Aurel Mureşlamr»
coresiană. Noul argument îl vede D-l Bacmeister profitul societăţii.
nută. Intr’adevăr, preşedintele consiliului, Redactor responsabil: fifressorine Maior.
în faptul, că în psaltirea coresiană în flexiu
nea numelui proriu masculin obvine pentru Dativ Societatea de sciinţe militare şi de atât ea ministru, cât şi ca om, este un par
nu o singură escepţiune forma „lui , pe când în casină din Braşov va arangia în 31 De tisan tot atât de convins, ca orl-care băr Dr. Sterie 3ST. Ciurcu.
11
psaltirea scheiană întâlnim aprdpe în aceeaşi măsură cemvre st. n. 1898 în ajunul anului nou bat de stat al monarchiei, nu numai al
paralel cu „lu“ şi forma „lui“. Dâr D-l Bacmeister
(gregorian) o petrecere împreunată cu tom alianţei cu Germania, ci şi al unei poli IX Pehkangasse Nr. — 10, Viena.
uită, că însuşi afirmă, că dintre cele 2 form9 cea bolă, apoi la 1 Februarie 1899 şi în 11 tici de raporturi cordiale între cele două Oonsultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
originală şi deci şi cea mai veche este forma „lui
11
Martie o serată „â la Ronaoher**. Tote imperii**. specialişti dela facultatea de medicină
din care se desvoltă mai târdiu forma „lu“. Con
tra cjicerea e evidentă. aceste trei petreceri se vor da în sala cea Gu acâstă notă oficiosă, incidentul din Viena.
