Page 77 - 1898-12

REDACŢIUNEA, „gazeta** iese în uscare iţi.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
-BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3'fl.
Scrisori nefrancate na N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE ge primego la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HUUSTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de «munolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukea Naohf. ciele poştale din Intru şi din
Hax. Auşenfeld 4 Emerloh Lesner, afară şi la d-nii coleotorl.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Moaşa. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppoliks Nachf. Anton Oppellk.
InBudapeeta: A.V. Qoldber- Ădmmutrafnmea, Piaţa mare,
oer, Eksteln Bernat. In Ham- Tfireul Inului Nr. 80, etagiu
burg; Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria fţarmond pe o colină 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
namentele cât şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 3-a o
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 280. Braşov, Duminecă 20 Decemvre (1 Ianuarie). 1898.

părţile însoţesc lucrarea acestui con­ se-şl îmflinescă în deplină măsură întrunit la timp neobicînuit în acest
gres electoral. dumnecjeâsca ei chiămare de a ferici congres naţional-bisericesc. Este cu­
N o u a b o n a m e n t Dorinţa cea mai fierbinte a tu­ poporul prin cultură. noscutul eveniment al încetărei din
turor este, ca noul ales se întru- Avântul nobil al vorbitorului a viâţă a bunului şi prea demnului
la
neseă tâte acele însuşiri, ce se cer însufleţit adunarea şi însufleţirea şî-a nostru arehiepiscop şi metropolit Mi-
Gazeta Transilvaniei. mai ales în vremurile grele de ac|I ajuns culmea când a atins corda ron Romanul, care după o înţelepta
dela capul bisericei, care se fiă con­ unirei frăţescî între membrii con­ păstorire şi dămnă conducere a bi­
Cu 1 Ianuarie st. v. 1899 ducător înţelept şi adevărat părinte gresului, a acelei uniri frăţescî, făiă sericei ndstre naţionale în timp de

se deschide nou abonament, la care al poporului, sfătuitor şi razim pu­ de care nu se pâţe clădi, apăra şi 24 anî, la 4 (16) Octomvre a. c. a
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ ternic al intereselor lui de viaţă bi- păstra nimic cu succes, şi de care adormit în Domnul, lăsând biserica
torii fdiei ndstre. sericescl şi culturale-naţionale. trebue se se pătrundă representanţii în mare doliu, când avea mai mare
Preţul abonamentului: Marea însemnătate a actului ale­ bisericei atunci, când păşesc la în­ lipsă de densul.
9 gerii, ce se săvârşesce ac}î, au ară- deplinirea însemnatului şi măreţului Cunoscută fiind stima şi reve-
Pentru Austro-Ungaria: tat’o şi esplicat’o mult mai elocent, act al alegerei viitorului cap al bi­ rinţa clerului şi poporului nostru
pe un an........................................12 fl. decât am pute-o face noi, în şedinţa sericei. cătră memoria în etern binecuvân­
pe şâse luni.....................................6 „ primă de deschidere a Congresului, D-l Mocsonyi a sfîrşit escelenta tată a fericitului răposat, cred a con­
pe trei luni........................ '. . 3 „ preşedintele lui, P. S. Sa Episcopul sa vorbire cu urarea, ca ceriul să veni şi cu dorinţa d-vâstră, d-lor de­
Pentru România si străinătate: Ioan Meţianu şi d 1 Dr. Alexandru facă parte bisericei a sărbători un putaţi, când vă rog se dăm şi la
9
pe un an................................. 40 franci, Mocsonyi. triumf strălucit prin unirea repre- acest loc espresiune acelei stime şi
pe sâse luni............................20 „ In discursurile acestor distinşi sentanţilor ei. reverinţe, precum şi adâncei nds­
pe trei luni.............................10 „ representanţl ai clerului şi ai popo­ Din parte-ne dorim, ca acestă tre condolenţe prin ridicarea de pe
rului credincios se reoglindăză do­ nobilă urare să se împlinescă prin scaune, cficând: „Dumnecţeu sel ochii-
Abonamente numai la numeral poporal rinţele şi aspiraţiunile generale în votul, ce 1 va da ac}î congresul elec­ nescă“.

de Dumineca: faţa marelui şi momentuosului act. toral. Prin acel trist şi dureros eveni­
Pentru Austro-Ungaria: Căldurosele şi parintescile cu­ ment, devenind în vacanţa scaunul
vinte, cu cari s’a adresat Episcopul- Deschiderea Congresului. archiepiscopesc-metropolitan, ne-am
pe un an..........................................2 fl. întrunit acum în acest congres na­
pe şâse luni.................................... 1 „ preşedinte cătră membrii congresu­ După-ce s’a făcut chiămarea spiritului
lui apelând la mintea şi inima lor ţional-bisericesc, d-lor deputaţi, cu
Pentru România: — ca să aibă în vedere numai ma­ sânt în biserica metropolitană, Joi în 17 marea şi frumdsa misiune de a în­
pe un an.....................................8 franci, rele interes al bisericei şi să sevâr- (29) Decemvre 1898, s’a deschis Congresul deplini văduvitul scaun archiepisco-
pe şâse luni . . . . . . 4 „ şescă alegerea în dragoste şi bună- pe la liy a. m. O deputăţie a invitat pe pesc-metropolitan, prin alegere liberă,
2
Abonarea se pote face mai uşor înţelegere spre mărirea lui Dumnezeu Prea Sânţiile Lor, Episcopii Aradului şi dâmnă de noi şi biserica nostră.
prin mandate poştale. şi salutea bisericei străbune, au deş­ Caransebeşului, aceştia au sosit fiind pri­ Decă vom considera, d-lor de­
miţi cu vii srigărl de „să trăeseă !“ putaţi, că noi trăim în şi prin bise­
Administraţiunea teptat mulţumirea generală şi au Episcopul Ioan Meţianu, care a fost
„Gazetei Transilvaniei." impresionat adânc pe ascultători. numit de consistorul metropolitan de co­ rică, că prin urmare sdrtea ndstră
este strins legată de a bisericei nds­
Un răsunet puternic al sirnţe-
mintelor, ce le a deşteptat cuvântul misar al său pentru conducerea actului ale­ tre străbune, precum şi că sdrtea
gerii, a deschis congresul printr’o vorbire,
presidial în inima membrilor con­ acesteia este condiţionată dela o bună
Congresul naţional bisericesc. gresului, a fost strălucita vorbire care a fost mai de multe ori întreruptă de şi înţelepta conducere: atunci tot
u
a D-lui Alexandru Mocsonyi. strigări repeţite de „se trăesoă , mai ales mai mult ne vom convinge, cât de
pentru alegerea de Metropolit. la pasagiul unde se face amintire de re-
Condus de ideile cele mari şi măreţ şi preţios este pentru noi
De trei cjile este întrunit în Si- nobile ale binelui bisericei şi nea­ cunoseinţa ce o datoresce biserica Maj. dreptul de a ne alege înşine pe capii
biiu coDgresul naţional-bisericesc al mului, D-l Mocsonyi s’a înălţat în Sale împăratului şi Regelui. noştri bisericesc! şi totodată vom mai
Românilor greco-orientalî din Tran­ vorbirea sa peste cugetarea de tâte Cuvântarea Episcopului I. Meţianu. înţelege şi eterna recunoscinţă, cu
silvania şi Ungaria, pentru a înde­ cjilele şi a arătat întriun mod con­ Preasfinţite cile Episcop! care datoiim celor ce ne-au câştigat
plini actul alegerii noului Metro- vingător, ce mare însemnătate are şi ne-au iericit cu acel măreţ drept,
polit. autonomia pentru biserică, care nu­ Prea on. d-nî deputaţi! între cari mult mai presus de toţi
Urările cele mai căldurâse de mai putendu-se tolosi de libertatea Un eveniment trist şi dureros este Maiestatea Sa preagraţiosul nos­
bună reuşită ale Românilor din tâte şi de drepturile ei autonome pote pentru noi şi biserica nâstră, ne-a tru împărat şi Rege apostolic Fran-

U
FOTLETONUL „GAZ. TRANS . — Să nu trăsnesc! apoi în hohot el pe de (ţece-orî atâta avere, pe preotâsa. Aşa-i lumea, şi ei nimene
cu ulmii dela Cyntus?... cât avea. Că Florica, mă rog, era nu-i pâte porunci, că precum nu ne­
0
Nu eu, ci ele. Ci mie unuia mai de şod îmi puiu de fată, — nu (p mult ca o am născut toţi într’un ceas, aşa nu
pare de aceia, cari pe toţi şi tâte (ţină. Frumâsă, Dâmne, cum numai putem fi toţi într’o fire. £lră cât
— S n 6 v e. — judecă numai după pene, adecă după între Româncuţele nostre găsesc!, pentru fete, la ele chiar că se po-
Domne, da şddă mai e şi lumea straele ce pârtă. ba şi între ele numai icî-colo de trivesce cântecul:
asta! In casa descreeraţilor, nu airea, De unde? dâr ore să fim ajuns mângâierea ochilor câte una. Aşa „Cea frumosă-i lăeomdsă,
ai se ajungi, decă te ai pune, să-i pană acolo, ca straiele se facă pe era Florica. Frumâsă şi harnică, cum ţ)estrea mare — şi mai tare *.
1
afli placul. om şi nu omul pe ele? Ori ciâra Dumne4eu numai în cea mai bună Der badea Alexă era om cum­
Nu-i aşa? Ba bine. Poftim şi din poveste a fost ea alta, decă a voie şi în mare îndestulirea sa tri­ pănit şi cuminte. Pripit nu făcea ni­
te amestecă puţin în lume, apoi te îmbrăcat penele păunului? De bună mite pe pământ. mic. Cum s’ar fi pripit cu norocul
îndreptă, decă îţî dă mâna. Cârpiri semă—Dimica din aceste. Şi totuşi Aceste erau lucruri cunoscute. singurei sale fete? Scia el ce scia.
şi flecuri pretutindenea. Icî judecă numărul acelora, cari judecă astfel, Ba cunoscut de totă lumea era şi Scia el din a sale, că ce ai legat
pe unul pentru-că e avut, colo pe astăc|î e legion. Ba păte chiar mai aceea, că Florica e fată singură la odată — bine rău — legat rămâne
altul pentru-că n’are nimic; ici te mărişor, decât cela al drăculeţilor părinţi, şi acesta e vorbă, care trage pe-a vecilor vecie, că dâră uu în-
spoesce, pentru-că te tragi din neam, din muierea biblică. greu în cumpănă, mai ales când e c 0I,a:
colo pentru-că eşti ca picat din Ci eu nu judec pe nimene. M’am vorba de fete. Ce cţmeţî, însurăţei­ zadar 4i eh
petră, şi aşa mai departe. legat să scriu o snâvă. Atâta. As­ lor?. .. „Câşlegile-s terg de ţâră,
Decă porţi straie mai ceva-şi-ce: cultaţi, apoi judecaţi D-vâstră. Şi acuma, dragilor mei, de vre- Ce cumperi, nu poţi da âră;
eşti un tală gdlă — pungă uşdră; * me-ce astfel stăteau treburile pe la Câşlegile s terg bătut,
decă porţi sdrenţe: te dau pe uşă * * casa badei Alexă, cred că cu toţii Ce cumperi, nu-i de vândut;
afară. Decă silesc! se ai câtuşî-cât Badea Alexă era om gazdă, — veţi afla nu numai firesc, ci prea de Câşlegile-s vanghilie,
pe lângă tine: eşti un frige linte, da gazdă nu fleac. O spun de câte- sine înţeles, când am să vă spun, că Ce cumperi, a tău să fie“.
âra decă nu u duci la nimica, eşti orl vă place, şi nu am temă, că m’a bieţilor feciori de dragul Floricii Pentru aceea ori de câte ori se
mână spartă, Soc fără fund, risipă, dovedi cineva cu minciuna. li se aprinse călcâiele până şi în ai arăta vre-un nou peţitoraş la casă,
şi mai sciu eu ce. Ce avea, cât avea, — nu sciu; şeptelea hotar. îl cosia şi-l descosia dungă ’n dungă,
Poftim acum şi te îndreptă. N’ai nici el nu scia. Pun însă jurământ, De! Unuia pentru fată, altuia?., pănă îl cunoscea din câte iţe-spiţe-i,
voie? Ioţeleg. Sacul, şi nu ce este că cât pentru mine, comora lui din taci gură... altuia pentru avere, — şi decă îi afla vre-un cusur, o tăia:
în sac. casă nu o-aşl fi dat, să mai fi avut vorba bătrânilor: unuia popa, altuia că tecă, că pungă, că n’are fată de