Page 79 - 1898-12

Nr. 280—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

nisce interese particulare, der’ des­ se nimicâscă, fiind-eă un preot a fost lip­ Ou drept cuvânt dâră putem fi cu­ cură oposiţionalii i-au făcut imposi­
pre una pare-’mi-se nu încape îndo­ sit de vot şi a protestat. După o discuţie rioşi a vedâ sfîrşitul aoestui minunat în­ bilă vorbirea. Preşedintele a trebuit
ială, ca şi într’un astfel de cas orî-ce mai lungă, Congresul primesoe cu majori­ ceput. se ridice şedinţa.
interes personal şi particular, fără tate de voturi propunerea oomisiunei. * Viena, 30 Decemvre. Lui „Neue
şovăire şi cu tdtă abnegatiunea în- Se aleg apoi în comisiunea de scru­ In 4i de 28 Decemvre n. s’au des­ fr. Presse i se comunică din Buda­
ua
44
datorită, s’ar subordina interesului tinul deputaţii P. Cosma, F. Musta şi P. chis cele 13 diete provinciale din Austria. pesta, că în cele din urmă totuşi va
comun al bisericei, căci fie care din­ Rotariu. In fine se însărcinâză biroul con­ Ele au fost desohise prin rescripte prea- succede un compromis între parti­
tre noi scie, că singur numai inte­ gresului cu formularea representaţiunii, ce înalte. De rândul acesta dietele vor fi de dele maghiare. Se 4ice, că acesta
resul comun al bisericei constitue este a-se face la guvern despre resultatul durată mai scurtă, ceea ce se motivâză cu este dorinţa Maj. Sale. Banffy s’ar
adevărata legătura de unire, 6r’ în alegerii şi se alege comisiunea budgetară. situaţiunea internă puţin măgulitore, în care retrage, după-ce se vor da garanţii
unire constă puterea bisericei. Cu acâsta se încheie şedinţa. se află acjl imperiul austriac. In şedinţa de
concrete privitor la votarea provi-
De aceea cred, că avend a răs­ alaltăerl a dietei Bucovinei deputaţii ro­ soriului şi indemnităţii budgetare.
punde la cuvintele părintesc!, în cari Revista politică. mâni Dr. G. Popovicî si Ioan oav. de Flon- Ministrul Br. Fejervary a sosit
P. S. Ta cu atâta căldură a inimei Mâne scriem 1 Ianuarie 1899 după ăor au combătut cu puternice cuvinte aici, ca se raporteze monarchului
apelezi la bună înţelegerea nbstră călindarul gregorian. AdI prin urmare este abusurile electorale dela alegerile din asupra situaţiunei.
şi ne admoniezî la unirea frăţâscă, cea din urmă c}i a anului şi âtă că marea urmă şi au arătat asupra marilor ne­
îmi va fi permis a da expresiune încurcătură dinăuntrul ţării continuă. Aceia dreptăţi, ce li-s’au făout Românilor. — Budapesta, 31 Decemvre. F6ia
firmei mele speranţe, ca congresul dintre Maghiari, cari s’au legănat în spe­ Dieta boemă din Praga a fost deschisă de oficială publică preaînalta decisiune,
va îndeplini măreţul act electoral în ranţa, că totuşi pănă la finea anului 1898 mareşalul suprem al ţârii prinţ Lobhowitz, prin care cvota pe 1899 se susţine ne­
cea mai deplină unire frăţăscă a se va statornici o pace fiă cât de amărîtă care şl-a ţinut partea primă a discursului schimbat.
membrilor săi. O astfel de alegere între cele două tabere din dietă, ce se în limba cehă. Notăm, că deputaţii germani Viena, 31 Dec. F6ia oficială pu­
ar însemna un triumf moral al bi­ combat ou înverşunare, s’au înşelat amar. au hotărît sâ nu participe la de.sbaterile blică o ordonanţă împerătescă, pe
sericei, un triumf, care ar înălţa tbte Lupta merge înainte, ea a luat proporţiunî dietei din Praga. basa §. 14, prin care se prelungesce
inimile în sînul bisericei, şi ar produce nespus de mari în cjilel din urmă, aşa în­ » provisoriul pactului încă pe un an, er
0
o impresiune imposanta în t6te păr­ cât orî-ce nădejde de îndreptare s’a frânt Săptămâna acâsta a sosit o misiune budgetul provisoric pe trei luni.
ţile afară de biserică- N’aşî pută şi s’a topit. militară rusă în Bucurescî, ca să predea regelui
deci se-’mî încheiu mai bine cuvin­ Acum lucrurile stau aşa, că Ungaria Oarol epoletele regimentului rusesc din
tele, decât cu dorinţa terbinte: Dee este în ajunul stărilor înafară de lege. Dieta "Wologda, al cărui şef a fost numit Regele SOIRILE DILE1.
cerul, ca congresul să celebreze în n’a votat guvernului nici budget, nici îm­ României cu ocasiunea visitei sale în Ru­ — 19 (31; Decemvre.
aceste cjil© norăse, prin alegerea Me- puternicire de a încassa dările şi a da re­ sia, şi pe oare Suveranul român l’a co­ Festivitatea distribuirei hainelor între
tropolitului, un astfel de triumf sttă- cruţi pentru armată, n’a votat nici provi- mandat pe câmpul de bătălie dela Plevna.
elevii seraeî din Braşov. Avisăm publicul
lucit al bisericei! soriu pentru pactul cu Austria — cu alte In misiunea acâsta se află doi oficerl ruşi. român, că comitetul paroohial dela biserica
Aplause furtunose însufleţite şi des cuvinte nimic. De mâne încolo nu se mai Ou prilejul prân4ului, ce s’a dat Marţi sf. Nicolae din Scheiîi în unire ou comite­
reperate au salutat vorbirea d-lui A. Mo- pot încassa dările directe pe cale legală; sâra la Palat în onorea lor, Regele Oarol tul Reuniunei femeilor române din loc vor
csonyi şi vorbitorului i-s’a făcut adevărată pote însă guvernul să dea ordonanţe cătră a ridicat un toast, în care şî-a esprimat împărţi mâne la ^'/ ore p. m. în sala cea
2
manifesţaţinne fiind călduros felicitat din oraşe şi municipii cu privire la culegerea viua sa bucurie pentru-că împăratul Rusiei mare din edificiul şcâlelor haine şi încăl­
tote părţile. dărilor cu puterea. a binevoit a da confratertinăţii de arme o ţăminte la copiii săraci dela şcolele nos-
Starea acâsta e cât se pote de ame- consacrare cu totul particulară numindu-1
După o mică pausă s’a procedat la tre. Este de dorit, ca la acest act de bine­
ninţătâre. Ea este urmarea unui sistem po­ proprietarul unui regiment, pe care l’a con­
constituirea biroului, alegându-se notai’ii, facere, care se va săvârşi în mod festiv,
litic, de care chiar şi o parte a Maghiari­ dus la victorie. Regele a beut în sănăta­
doi din cler şi 6 mireni. S’a ales apoi co­ să asiste un public cât mai număros.
lor s’au săturat pănă ’n gât. Lupta, ce a tea familiei domnitore rusescl, viu mişcat
misia pentru verificarea nou aleşilor de­
purtat’o oposiţia maghiară unită în contra — cum 4ise — de noul semn de prietinie Pentru cultura poporului. Ni-se scrie:
putaţi, şi s’a cetit raportul consistorului
ministrului-preşedinte Banffy, s’a îndreptat ce-i arată împăratul Rusiei. La toastul re­ După multă stăruinţă din partea zelosului
metropolitan cătră Congres.
totodată şi în Contra sistemului teroristic şi gelui a răspuns colonelul rus Kossensko, şi esemplarului învăţător Gavril Aluaş, în
La propunerea episcopului preşedinte,
de corupţiune inaugurat de Tisza Kalman bând în sănătatea familiei domnitore ro­ comuna curat românâscă Babţa (Sălagiu)
s’a decis să se eterniseze în analele congre-
la 1875, pe urmele căruia s’a înălţat des­ mâne şi a „gloriosei armate române, a s’a constituit în luna lui Maiii a. c. „So­
suale manifestaţia de condolenţă pentru
u
14
potismul de sus pănă jos, tirănia micilor vitejilor noştri confraţi de arme . Oficerii cietatea Junimea , cu 74 membri ordinari
răposatul Metropolit; asemenea să se trâcă
slujbaşi de prin comitate şi acel servilism ruşi au fost sărbătoriţi pretutindeni într’un şi 1 onorar. De-atuncI societatea înaintâză
la protocol manifestaţia de durere a Con­
respingător, care a produs un întreg legion mod deosebit. şi face frumos progres. Are bibliotecă cu
gresului pentru mortea tristă a împărătesei
de nenorocite creaturi ale stăpânirii, cari un număr frumuşel de opuri, cari abia
Regine. In fine s’a decis, ca cuvântul pre-
în esecutarea poruncilor de sus nu vor să ajung din mână în mână, atât sunt de ce­
sidial de deschidere, precum şi răspunsul Cri sa.
ounoscă nici lege, nici Dumnecjeu. tite. Societatea ţine regulat şedinţe lunare,
d-lui Dr. A. Mocsonyi să se trâcă întregi
Ura şi duşmănia dintre majoritatea Budapesta, 30 Decemvre. Şe­ la cari aprope toţi membrii se presentă şi
la protocolul şedinţei.
guvernamentală şi partidele din oposiţie este dinţa de a4î a dietei a fost ultima cu acâstă ocasiune li-se ţin prelegeri in­
*
atât de mare, încât numai prin minune în anul acesta. Proxima şedinţă va structive. E trist numai, că tocmai preo­
Despre şedinţa de erl 18 (30) Dec. s’ar mai putâ întâmpla o înţelegere şi o fi în 3 Ianuarie 1899. Discusiunile tul local,, d-1 Petru Pop, care ar trebui să
ni-se raportâză din Sibiiu,următorele: pace între ele. Acâstă ură s’a manifestat de a4î au fost extra-ordinar de ve­ premârgă cu esemplu, fârte rar cercetâză
Acjl şi-a făout raportul mai întâiii în dilele din urmă în provocări la dueluri. hemente. Oposiţia l’a atacat pe mi- şedinţele şi nu arată faţă cu nobilele stră­
comisiunea verificătâre prin raportorul său S’au bătut în săbii şi s’au luat la ţîntă cu nistrul-preşedinte Bauffy într’un mod duinţe ale învăţătorului interesul cuvenit.
44
I. de Preda. La propunerea ei se verifică glonţul bărbaţi însemnaţi dintre „patrioţii ne mai pomenit, facendu-1 respun- Din norocire însă, bravul popor, vă4ând
tâte alegerile cari n’au fost protestate. Ale­ ce se duşmănesc, pentru-ca cu atât mai 4?tor de stările ce vor urma. Rend că nu are ce aştepta dela preot, se alătură
gerile de mireni protestate din cercul Si­ mult lumea să vadă cât de „viteji sunt pe rend vorbesc Kossuth, Horanszky, la vrednicul învăţător şi cu puteri unite
14
biiu, Braşov, Deşifi, Făgăraş şi Bistriţă, cei din seminţia lui Arpad şi cum sciu ei Molnar, Szentivanyi, Polonyi, Ivanka lucră pentru binele şi cultivarea împrumu­
se verifică. Faţă cu alegerea din cercul să-şi apere şi validiteze „principiile şi ş. a. S’a ridicat şi Banffy se vor- tată. Dare-ar Dumne4eu să avem mulţi în­
14
Deva-Haţeg comisiunea propune, ca ea să „convingerile" politice. bescă, der sgomotul uriaş ce-1 fă- văţători de aceştia!

Ospeţii măsură din ochi, ceea- de-i pocită; de-i înţoţonat cu pe „Aşa a fost asta 6re când________ ca se-ţî storci traiul de o 4* •.. t6te,
ce în cuvinte cuprinseră se c}ică, că atâtea podbbe, ori de-i îmbrăcat în „ Astă4î ? . . . astă4î: se scii minţi t6te se ierfă. Der se nu fii îmbrăcat
pe Soranu l’i bătut Dumne4eu, că straie mai de rend? fără ruşine; se fii, cum se 4ice, cam la modă, se nu dai pe găzdacul şi
lui Soranu i a sburat o d6gă. „Omul plătea atâta, cât era bun. grosuţ la nări; se te scii linguşi domnul, — asta nu ţi-se iArtă pen­
In urmă. neş’-eine îl agrăiesce: Şi era bine aşa. Virtutea umbla cins­ bine tîrăindu-te ca şerpele în faţa tru tot dragul lumii.
„AucJI, nene, Dumnecjeu te ferescă tită şi în haine de rend, er destră­ celor mai mari; se faci gură mare, „N’aşI fi socotit — urmeză So­
44
de rău, der lămuresce-ne, pentru-ce bălarea urgisită, măcar se fi fost ori te pricepi la lucru, ori ba; se ai ranu, — se fim ajuns pănă aici. Ba
ai făcut lucru ca ăsta — nevecjut, îmbrăcată în vison. Cuventul dat îndemânare de a-ţî ascunde slăbiciu eu am socotit, că tdte aceste sunt
w
nepomenit de nimenl . era sfânt, — şi decă l’ai lăsat se-ţl nile; se ai destulă obrăznicie de a numai a domnilor pecate. M’am în­
e
„Ei ! puiul meu — 4i° atunci sbdre odată din gură, erai legat te lăuda însu ţi; se scii da straşnic şelat. S6ra acesta m’a tre4it din vis;
Soranu — şi-a fi avend şi asta po­ de el şi fără contract; minciuna pe boierul___ altele şi altele. rni^a deschis ochii şi me face se în­
vestea ei, că dbr’ n’am mâncat var din potrivă gonită şi alungată, se fi „Decă le ai t6te aceste, sporesc!, ţeleg, că reul s’a apropiat şi de
44
nestins, se murdăresc scumpe de purtat o sută de petece la codă. — înaintezi şi te fericesc!. De nu le ai: opincă .
haine, numai ca se vă ţin de rîs cu Vrednicia era recunoscută şi preţuită taci şi mori, că mort eşti bun. Atâta Aici ţinu Soranu puţină hodină,
nebunia mea?! Ascultă dară şi în­ pentru ea însa-şl şi se cerca în fapte, de tine. apoi grăi:
ţelege: rost are oii ba, ce am făcut? 11 eră nu în straie şi neamuri. „Ve pbte fi încă în prdspătă
„Şi pentru-că lumea voesce, —
Toţi şi-au întors acum privirile „Tot aşa şi cu ceielalte virtuţi cu tot preţul voesce se fiă înşelată aducere aminte, că mai pe la înce­
spre el, eră Soranu a început: „Ba strămoşesc!. judecând numai după ce vede, după putul nuntei nescarî nuntaşi au ghion-
de-a ’ntdrsele, mi-se pare că merg „Atunci nu se pomonia, se fi în­ cele dinafară: mai pe sus de tote tuit şi dat afară pe un băiat serac,
i
multe lucruri în 4 ua de astă4î. Lu­ gheţat de frig, ori se fi murit de virtuţile şi vredniciile poftesce, se pentru-că s’a tras şi el pe ia cele
mea, pe semne, cu ori ce preţ vre fome cineva — între omeni fiind. i-te areţî pururea leit-poleit, lins-tuns; uşi, că d<5ră i-a aruncat şi lui cineva
se fiă înşelată, şi decă dela sine-şî Feri Ddmne! De-al de-astea n’ar fi orî cum 4i°e cântecul, se fii un: vre-un os de ros.
n'ai cap s’o înşeli, — nu altul, ea primit un sat pe numele seu, pen­ „Soranu a fost acela. Da. M’am
însa-ş! îţi bate perele, cum trebue tru cât bine în lume. Casa fia-căruia „Fală gâlă îmbrăcat în straie serăcescî, ca se
s’o fad____ era scut şi adăpost pentru drumarî Straiţă uşâră“. me adeveresc, că dre între atâţia
„Mai demult judecam pe om şi seraeî, şi aceia erau tot-deuna bine­ „Ţi-se iertă, că contele nu ţi-s dmenî, afla-se-va barem! unul, care
după omeniă, după virtute şi după veniţi, — ori când se fi picat. Stă­ plătite cu anii; că cambiele ţi-s date — cu om avend de-a face— se pre-
chelmul, ce-1 avea dar dela Dumne- pânul îi ospăta, cu ce Dumne4eu îi afară cu 4il l j că mâne! bani să­ ţuescă în om pe omul, eră nu haina?
Q e
4eu în glavă. — Cine căuta la mu­ ajuta, şi nu-i era ruşine de hainele răcesc!; că pentru 4i de mâne nu „Faptele vorbesc. Ce-a urmat
ua
tra ăstuia — celuia: de-i frumbsă, lor — de era gazdă, de era sărac. mai scii, pe care se-1 prin4î în laţ, v’am spus.