Page 80 - 1898-12

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 280 — 1898

Ce va face d-l baron? Vorbim despre din Agnita, de unde a mers la Sibiiu, şi mâne. Conferinţa d-lui Ionescu-Gion lumi- Comisarul proclamă ales ca Ar-
baronul Banfify Jânos, cel care acum doi în 1877 a întrat în scola de cădeţi de a- nâză o cestiune interesantă şi importantă clvepiscop şi Metropolit pe episcopul
ani împuşcase în viile dela Naşfalău (în colo. După absolvarea scdlei de cădeţi a din istoria nâstră naţională. Se scie, începu
loan Meţianu.
Sălagiu) pe un ţăran în locul cânelui său. fost înaintat la rangul de oficer locţiitor conferenţiarul, că de mulţi se susţine, că
O deputaţiune de 9 inşi aduce
Se seie, că cu acea ocasiune poporul înfu în Regim. 31, apoi de sublocotenent la noi n’am avut nici o mişcare artistică în
pe nou alesul Metropolit în Con­
riat era să-l sfăşie pe d-l baron şi numai Regim, de inf. 51, âr în urmă ca locote­ trecutul aşa de bogat în fapte răsboinice
gres. Vicarul Puşcariu îl salută şi-l
ocrotirei gendarmilor de sub conducerea nent la Regim. 76. El şi-a împlinit tot- al Ţărilor nâstre, în timp ce în Italia şi
felicită călduros, dând espresiune în­
sergentului-major de-atunci Antal Kâroly dâuna cu scumpătate oficiul, era caracter în restul Europei occidentale se producea
crederii, că sortea bisericei e pusă
a avut de-a mulţumi, că a scăpat cu viâţa. sincer şi deschis, c’un sentiment esemplar acea splendidă mişcare cunoscută în istorie,
în mâni sigure.
Ei bine, acest Antal Kâroly, mântuitorul de datorie. Fie i ţărîna uşoră! sub numele de renascere, adecă reînvierea
vieţii baronului Banffy Jânos, ruda de-a- artei romane şi eline (grecescl). Mulţi dis­ Meţianu, adenc mişcat, mulţu-
prâpe a ministrului-preşedinte de ac)î, după A nebunit de bucuria. Din Agram se tinşi istorici t}ic, că renascerea artistică a mesce; arată, că serviciul ce-1 face
ce a comis mai multe înşelătorii, şi-a pă­ scrie, că un ţăran cu numele Nioola Nov- României se mărginesoe la epoca, în care de 45 de ani bisericei l’ar pute dis­
răsit familia şi s’a dus unde a dus mutul covicl, mergând acolo ca să ridice suma s’au zidit cele d6uă monumente religiose: pensa se primescă grdua misiune,
iapa. Sunt dece săptămâni de când a luat’o de 100,000 fi., care a câştigat’o dela lote­ splendidele şi singurele nâstre podâbe ar­ înse prescrisele Sf. Scripturi şi în­
la sănătâsa şi încă nu ’i-s’a dat de urmă. ria ung. de clasă, de bucuriă a nebunit. tistice, pe cari le avem dela strămoşi, bise­ crederea măritului Congres îi fac
A lăsat însă după sine mulţime de cambii Nenorocitul a fost internat în casa aliena­ rica Trei Ierarhi din Iaşi şi Curtea de Ar­ de a sa datorie se primescă însăr­
false, în valore de 3—4000 fi., pe cari a ţilor din Agram. geş din orăşelul cu acelaşi nume. Cu ne­ cinarea, cu care este onorat. Pro­
subscris ca girant pe baronul Banfiy Jâ­ întrecutul său dar de vorbire d. Gh. Io­ mite, că va servi sf. biserici în con­
Mortea metropolitului bulgar. Din Sofia,
nos şi pe primarul din Babţa,. Traian nescu-Gion a sciut să ţină încordată aten­ sonanţă cu legile patriei, dâcă prin
capitala bulgară, se aaunţă, că metropoli-
Brânduşan. Acum cambiile sunt împroce- ţia întregului aucjitor mai bine d3 un ceas. consimţământul guvernului şi prin
tul Gregovie a răposat în aprindere de plă­
suate şi Antal ca înjpalmă. Intre creditorii graţia Majestăţii Sale va fi aprobată
mâni. înmormântarea lui s’a făcut cu mare Feminismul în universităţile austriaco.
păcăliţi se află, după cum ni-se scrie, şi alegerea sa, şi că va conlucra în în­
pompă alaltăerî. La conductul funebru a Austria se p6te considera, ca singura ţâră
institutul românesc de bani „Silvania" din ţelegere cu episcopul Popea şi cu
luat parte întrâgă preoţimea, principele din Europa, care are înscrise la facultăţile
Şimleu, apoi o altă bancă ungurâscă din toţi factorii pentru binele şi pros-
şi principesa, miniştrii, corpul diplomatic, de filosofie dela universităţile ei un număr
Şimleu, altă bancă ungurâscă din Zelau, perarea bisericei. încheie implorând
autorităţile civile şi militare şi public în relativ forte mare de femei. In adevăr,
alta din Sătmar etc. O fi crecjut Antal, că binecuvântarea cerâscă peste toţi.
număr de mai multe mii. Osămintele răpo­ numai cursurile facultăţii de filosofie dela
dâcă a mântuit viâţa unui baron unguresc
satului metropolit vor fi depuse spre vecî- universitatea din Viena sunt frecuentate
şi încă chiar a unui membru din familia
nică odihnă în biserică Sf. Nicolae din atjî de o sută-două fete, dintre cari şepte-
ministrului-preşedinte, îi sunt libere mânile Pagini alese.
Rusciuc. spre-dece auijitore ordinare, trei-decl şi n6uă
şi că pote pîrjoli pe cine i place, fără te­
aucjitore estra-ordinare şi patru-tjecl şi şâse
mere de urmări. Se vede trâba însă, că Sânge pentru „csardasL Ni-se scrie Din luptele I t a l i e n i l o r pentru
după ce s’a înfundat prea tare, s’a spăriat din Sălagiu: In comuna curat ungurâscă eleve libere. libertate.
însu-şl de faptele sale şi a luat frunde ’n Bogdand s’a încins în sărbătorile Crăciu­ Congregaţia dela Făgăraş. Primim ur­ VII.
buze. Acum publicul din acele părţi, după nului unguresc un „csardas“ învăpăiat la mă torea convocare: „Membrii adunărei
cum ni-se scrie nouă, e forte curios să cârciuma Jidanului. Vinarsul îusă fiind mai municipale a comitatului Făgăraş sunt ru­ Multe şi frumdse sunt pildele
vadă, ce va face d-l baron ? Fi-va el 6re puternic decât jucăuşii, s’a iscat între aceş­ gaţi, ca la şedinţa extra-ordinară, ce se va pline de nobleţă şi de înţelepciune,
aşa de generos, ca să aducă o jertfă pen­ tia o cârtă din caueă, că nu se puteau în­ ţinâ Marţ.), în 3 Ianuarie n. 1899, să se pre- ce pot fi scdse din istoria unui po­
tru mântuitorul vieţei sale şi să nu lase ţelege, care din ei jâcă mai bine „csar- sente necondiţionat, fiind între alte obiecte por, care a dus o luptă demnă pentru
institutele de pagubă, mai ales fiind-că daşul . Cârta a degenerat în bătaie şi la ordinea cailei, şi restituirea miilor defrau- libertatea sa. Şi fie cine le p6te ceti
w
acestea au creditat pe Antal în vederea vre-o 8 dintre ei tot sânge s’au făcut, jun- date de cassarul Griinfeld Ignâcz . La şe­ şi se pbte adeoei în cugetări asupra
w
raporturilor, în cari se afla cu baronul? ghiindu-se cu cuţitele; 3 mai vîrlos sunt dinţa acesta au de-a participa tot membrii lor, numai cu folos netăgăduit.
greu răniţi şi lasă puţină speranţă de viâţă. Vom da atjl mai ales doue pilde
înmormântarea unui oficer român. Din cei vechi.
Nu ţi-ar fi năcas, dâcă asemeni scene s’ar de patriotism, de înţelepciune şi de
Adămuş (lângă D. St. Mărtin) ni-se scrie:
petrece între sălbatici, dâr se petrec în iubire -de patrie, din vremile de pe
In 4 Decemvre n. s’a săvârşit aici înmor­
u
mântarea tînărului locotenent Damaschin mijlocul „Kulturegyleturilor . Alegerea noului Metropolit. la 1830—1845 a luptei Italienilor,
în istoiia cărora spicuim.
Roman dela Regim, de infanterie Nr. 76. (Telegramele „Gazetei Transilv .)
11
Ajutore pentru şcolari. Din Satulung
Fiind cam bolnav, el şi-a luat concediu Regele piemontez, Carol Albert,
(Săcele) primim următârea mulţămită pu­ Sibiiu, 31 Decemvre n. ora 12
de două luni şi a venit în comuna Adămuş avea în tinereţele sale, şi peste tot
blică : Subscrisul în numele comitetului pa- şi 50. Inşeflinţa de acjî a Congresului,
la casa sorei sale, preotâsa gr. cat. In 2 înainte de urcarea pe tron, multă
rochial dela Biserica Ss. Archangell din a fost ales Metropolit episcopul loan
Decemvre nemilâsa morte i-a tăiat firul bunăvoinţă faţă de mişcarea naţio­
Satulung, îmi ţin de plăcută datorinţă a Meţianu C U 64 voturî. Episcopul Ca­
vieţii. Imormântarea s’a săvârşit cu totă nalistă, ba pe la 1821 avea relaţii
esprima căldurâse mulţămite d-lui loan Bo- ransebeşului N. Popea a primit 41
solemnitatea, participând inteligenţa din chiar apropiate şi strînse cu Car­
deann, mare proprietar, care din incidentul voturi.
loc şi popor din 5 comune învecinate fără bonarii.
morţii prea stimatei sale verişore a dăruit Sibiiu, 31 Decemvre n. Şedinţa
deosebire de confesiune. Prohodul l’a făcut Acum că dela 1831 era pe
pentru elevii săraci dela şcâla nostră suma de acţî s’a început la l0 / bre. Loc­
1
preotul gr. or. loan Marian din Velţ, pe 2 tron, Mazzini simţind după închegarea
ne 10 fl. v. a. cu destinaţiunea de a li-se ţiitorul comisarului Congresului, vi­
w
lângă asistenţa a doi preoţi din jur. Preo­ bine a „Junei Italii , că el repre-
cumpăra cărţile trebuinciose. — Satulung, carul Dr. Il.arion Puşcariu, după de­
tul Marian a ţinut şi o predică frumâsă sintă o forţă în patria sa şi în miş­
în 10 Decemvre. Romul Verzea, preşedinte părtarea episcopilor candidaţi, rele-
predată cu multă pricepere, vorbind despre carea naţiunii sale, forţă care ar
al corn. veză din nou importanţa actului
dăşertăciunile lumei acesteia şi atingând în putd face şi pe rege se-i simţă tăria,
electoral şi apoi ordonâză votarea.
cât va şi biografia răposatului. Răposatul Frumosele arte în trecutul Ţărilor ro­ —- se adresă cătră însuşi regele Al­
ofiţer Roman s’a născut la 1863 în comuna mâne. După conferinţele d-lor Babeş, Cal- Acesta se face conform prescri­ bert, aducendu-i aminte de simpa­
Birghiş (comit. Târnavei-marI), unde tatăl loianu şi Urechiă, urmâ la Ateneul din Bu- selor, şi resultatul scrutiniului este: tiile lui de odinioră, ba chiar de
său era preot gr. or. Primele clase ale în­ curescl conferinţa d-lui Ionescu-Gion, des­ loan Meţianu 64 voturî, N. Popea 41 legăturile cu Carbonarii, şi cerendu-i
văţământului le-a făcut la scolele săsesc! pre frumosele arte în trecutul Ţărilor ro- voturi, 1 bilă albă. se iee el însuşi, Regele, în mână
„Dâră întorc vorba. Când am ve­ „De-aicI dâră, prietine, lucrul ne- € o i i n d e . Sfcâua încâ ’ng&duia.
u
nit a doua-dră îmbrăcat şi gătit, cum vecjut şi neaucjit: „nu eu, ci ele . Şi ’n Ierusalim s’au dus
ine vedeţi, — n’aţî fost cu luarea „ . . . Ci acuma un cuvent, prietine. Sculaţi boerl, nu somnaţl, Şi stâua li-s’a ascuns.
aminte: cura mi-se plecară toţi din „E d8 datoria fiă-cărui om, care Câ nu-i vremea de-a somna, Şi lor de-a’ntreba li-a fost
tdte părţile; cum îmi făceau drum ţine la sine, se se pbrte cât mai Da-’i vremea de-a ne scula. De nascerea lui Christos.
cu toţii; cum me poftiau cu toţii, cinstit; se se îmbrace cât mai-bine, Că coooşu ni-a cântat Unde sciţi, că s’a născut
se trec înainte şi mai ’nainte, că mie înse numai între marginile puterilor, De trei ori Un Craifi tînâr de curând?
ddră acolo mi-se cade? cari îi stau la mâuă. Că e păcat a Până la zori! Că stâua lui am văcjut
„Cui sună cinsiea asta? de unde lua pita din gura pruncilor şi a o Zori d’albe, că s’o făcut Ivită la răsărit,
schimbarea asta? da pe sdrenţe, şi e ruşine când ţi-se Sâre mare a răsărit, După ea-am oălâtorit.
„Ori ddră nu eram eu tot acela descântă, că: S6re mare cu trei raze. Irod mare împărat
ii.
şi în straie mai slabe, care-s acuma „Cel cu pâua de cocoră Dâr o rază unde-mi bate? Fârte rău s’au supărat,
în straie pompdse? N’are ce duce la morâ“. — Bate în vârful muntelui In ascuns crai şi-a ohemat
„tforanu am fost atunci; So- „De altă parte cu mult e mai Cu nădejdea Fiiului; Mulţi coconi mici a tăiat:
ranu-s şi acuma. înţelept acela, care, — decă nu-i dă Dâr o rază unde-mi bate? Patru-spre-decI de mii.
„E luminat deră, că hainelor mâna se se împodobăscă la felul — Bate jos la holde vercjl. De doi ani mai miol în jos,
sună t6tă cinstea. Ele îmi făcură avuţilor şi boierilor, nu dă cu barda Dâr o rază unde bate ? Oa să taie pe Christos.
calo printre omeni; ele plecară ca ’n lună, nu se îngloddză în datorii, — Bate-’n crucea de ferâstră,, Pe Christos nu l’a tăiat,
petele nuntaşilor ’nainte-mî în tre­ Crucea bate peste masă, Tatăl sfânt l’a apărat,
numai ca se se ţină pas la modă
cere; ele îmi deschiseră locul, la care cu avuţii, ci îşi potrivesce hainele Rămâi gazdă sănătosă Angerii l’a ’nounjurat.
me aflu acuma în fruntea mesii. Şi ne-ascultă buourâsă. De acum păuă în vecie
după sărăcia sa şi îşî pbrtă hainele
„Şi decă totă cinstea, la care stratului său, după cum îi ajută Cel Audită, de I. Fr&ţilă, cantor în Şona. Mila Domnului să fie.
me aflu acuma, se vine numai hai­ de sus . Comăna infer. ❖
;t
nelor, întreb: nu era cu cuviinţă se 1. Popa, pedagog Colo jos Dâmne mai jos,
le cinstesc şi eu pe ele? Şi erăşl în­ Tăcură Soranu. * Este-un d’alb de păcurariâ,
treb : cum puteam se le cinstesc mai Mesenii căutară întrebători uduI Trei erei dela răsărit Tot (ficea cu fluera,
la fel, decât că cinstea, mâncările la altul şi clăteau din umere: „iea, Cu stâua-au călătorit, Oile tâte juca.
şi beuturile ce le am primit din par­ p6te că a cjia şi badea Soranu ceva !“ Când în cale-’şl purcedea, Numa-o dalbă de mieluţă
tea prietinului meu, se le dau, cinste, Stâua ’nainte mergea. Tot învaţă şi ’ngenunche
cu totul lor: hainelor?! Farnaş. Koevary. Când ei sta de odihnea Şi să râgă maicei sfinte,