Page 81 - 1898-12

Nr. 280—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagin * 5.

fltâgul libertăţii şi unirii Italiei în­ cei-ce se mişcau. însuşi Mazzini îi Din S e l a g i u . Pentru industria de casă a te-
tregi. desmântâ dela participare, căci scia, y
— 28 Dec. n. 1898. rancelor nostre.
ÎCr în propunerea ce i-o făcea că n’are se reuşescă, că e numai o
Regelui, de a-i sta la dieposiţie cu „protestare sângerâsă", ce trebue fă­ Onorată Redacţiune! Ca întregire la „Reuniunea femeilor române din
tbte puterile şi cu toţi omenii eei cută, pentru a nu slăbi însufleţirea cele publicate în colânele veohei nâstre comitatul Huned6iei“ este singura
u
credincioşi, Mazzini sciţi ce loc înalt, generală. „G-azete despre iubileul bine meritatului reuniune, care are de scop spriji­
ce rol important şi-a cerut sie-şi? Fraţii Bandiera înse nu primiră vicariu al Sălagiului, Rvdiss. Dn. A. Bar- nirea şi desvoltarea industriei de
D6ră rolul de prim sfetnic, ori de sfatul de-a nu se espune chiar aici. boloviciu, îmi iau voiă a vă ruga să adau- casă a femeilor române dela noi.
general orî de „a doua tnână a Ei sciau, că merg la mârte sigură, geţl următârele: Ea şi luerbză cu mult zel pentru
tt
Regelui? Nu! Ci Imbiându-i t6te ser­ şi o căutau anume, nădăjduind că In decursul serviciului divin cântările ajungerea acestui scop. In timpul
viciile sale şi ale bmenilor sei, el vor pute îmblâncji încâtva prin acestă bisericescl au fost esecutate de corul stu­ din urmă mai ales a adus mari ser­
însuşi, Mazzini, se îmbiâ a-l slugi pe jertfire de sine sârtea cea atât de denţilor gimnasialî din Şimleu sub conduce­ vicii industriei de casă a ţărancelor
Rege, ca simplu soldat! neîndurată a patriei lor. In Iunie rea neobositului şi bravului învăţător Alec- nostre, făcendu o cunoscută cu deo­
Câţi n’ar pute inveţa dela acest 1844 ajunseră, venind din Corfu cu siu Fedorca cu esactitate rară, esecutând sebire prin araugiarea exposiţiei dela
luminat patriot! In parantesă fie corabia, pe malul Calabriei, lângă composiţia d-lui Gr. Dima. Corul a ridicat Viena, îa cele mai distinse şi largi
n is, şi fără imputare, der la noi de Cretone, deci erăşî pe pământul sfânt solemnitatea cultului divin la gradul su­ cercuri.
pildă, fiă-care doresce se fie „general“, şi iubit al patriei lor. Cum puseră perlativ. Publicul român urmăresce cu
şi nici uduI soldat în şir!... piciorul pe acest sfânt pământ, ei Cu ocasiunea recepţiunilor, în numele viu interes şi simpatie lucrările acelei
u
* transportaţi de dorul măririi lui, îl „Reuniunei femeilor Române Sălăgene ’i reuniuni, a cărei avere s’a sporit
sărutară cu lacrimi de iubire, şi stri­ s’a predat încărunţitului luptător prin D-na din 8 Februarie a. c. şi pănă acjl
Ca pilde de curagiu, aflăm în
istoria străinilor de cari vorbim, că gară: „Tu ne-ai dat viaţa, şi noi ni-o presidentă Maria Cosma o fârte frumâsă dela 2711 fl. aprope la 4000 fl.
în Lombardia şi Veneţia, unde stă- dăm pentru tine! w cunună de lauri, de care atârna o pantlică Din discursul, cu care zelosa
pânia cu mână mai de fer Austria, N’aveau în jurul lor decât o cetă în trei-eolor român. presidentă, d na Elena Hosszu-Longin
societăţile secrete revoluţionare erau mică de credincioşi, căci de-aci în­ D-l Vasiliu Pătcaş, preot în Hotoan, născ. Pop, a deschis Dumineca tre­
colo aveau gând se ridice, pe unde a predat jubilarului o adressă de aderenţă cută adunarea generală a acestei
dor’ mai dese şi mai înrădăcinate!
Tocmai fiind-eă apăsarea streină era vor trece, mulţimea cu dânşii. din partea poporenilor săi, dovedind prin reuniuni, lăsăm se urmeze aci partea
Işî luară drept călăuz un ţeran aoâsta stima şi iubirea, de care se bucură următdre:
mai mare. Şi în aceste părţi apoi,
patrioţii italieni erau chiar fără pă- din partea locului şi îutrară în pă­ iubilantul şi în cele mai depărtate părţi Anul ce a espirat a fost primul, în
reche de îndrăsneţî. Având ei se se durile din apropiere. ale Sălagiului. care comitetul d-vostră a făcut încercări,
deprindă în folosirea armelor, înte- Der fură simţiţi. Deja a doua O impresiune deosebit plăcută a fă­ ca să pună în praxă adevăratul scop, pentru
meiaseră şcâle secrete anume, în c}i fură încungiuraţî de-o cetă de 70 cut deputatiunea poporului din comuna Bria. care aeâstă Reuniune s'a înfiinţat.
care studenţii din şcălele înalte cu de gendarmî. Primiră lupta cu ei şi Acest popor, — cu câţl-va ani înainte res- Precum bine vă este cunoscut d-vostre
munciitorii simplii se întâlneau şi fârte repede gendarmii fură puşi. pe vrâtit şi desbinat, acum însă în urma ze­ ţînta acestei BeuniunI este, să adune ca­
învăţau împreună frăţesce! £lr când fugă, er eroii îşi urmară drumul. lului şi înţelepciunei tinărului lor preot pitalul necesar, pentru-ca se pâtă fi cu
credeau, că sciu mănui binişor ar­ Peste o altă (fi înse se trecflră readus ârăşl la cele bune — a voit şi el timp un factor puternic întru desvoltarea
mele, dorind să se măsore cât mai faţă în faţă cu o adevărată oştire, să dea espresiune stimei şi alipirei sale, industriei de casă a ţărancelor române.
murând şi la larg cu inimicul, aceşti mult mai numerâsă, ca căta lor. Fu- dând dovadă prin acâsta despre nobleţă La tote popârele culte, vedem lamura
tineri vâtemau în public şi fără nici o sereră adecă trădaţi, de un spion ce inimei poporului nostru bine condus. Spre inteligenţei, pănă la treptele cele mai înalte
pricină, pe ofiţerii austriacî, numai ca se strecurase printre ei, şi de aceea scopul acesta din obolul său a cumpărat sociale, spriginind industria naţională.
sâ fie provocaţi la duel, şi acolo se-şipro­ autorităţile sciau aşa de bine unde pentru iubilant un frumos şi preţios dar Aşa de esemplu în Belgia, unde se
beze sciinţa de-a trage cu arma în viu! se le iese ’n cale! (o garnitură de scris). Delegaţiunea, în frunte
Luptară eroicesce şi cu trupa cu preotul Ioan Budişan şi învăţătorul llie ţes cele mai splendide dantele, care în
* Europa întrâgă sunt căutate şi admirate
de oşteni, der fură învinşi, încun- Ghilea, a constat din 8 ţărani, tip adevărat
Der o pildă de iubire, de neam giuraţl şi prinşi de vii cei mai mulţi! pentru rara lor frumseţâ şi arta desăvîrşită,
românesc, sdraveni şi rumeni, în frumosul
şi de jertfire pentru idealul lui, cum Fură duşi la staţiunea militară cea cu cari sunt lucrate, ca industrie naţională,
lor costum strămoşesc. Când doi dintre
■fraţii Bandiera au dat în timpul mai apropiată, la Consenza, unde ţărani, prin câteva cuvinte de dragoste au care aduce venite imense ţărei, este pro­
acesta, numai rar să pdte găsi! fită fără multă gândire şi fără multă ju­ predat iubilantelui darul, plăcerea domni­ movată de cele mai înalte dame, în frunte
istoria acestor fraţi: decată, au fost osândiţi la mârte lor de faţă, în frunte cu d-l Gi. Pop din cu înşişi suveranii ţărei.
Erau fii ai amiralului Bandiera, prin glonţ, atât fraţii Bandiera, cât In vecina Românie vedem o altă re­
BăsescI, s’a manifestat în aplause vii şi
şi serveau pe la 1831 încă, ca ofiţeri şi mai mulţi din tovarăşii lor. w gină, îmbrăcată în boi’angic şi iie cusută
aclamărl de „Să trăâscâ . După acestea
•în armata austriacă. Locul de esecuţie fu o piaţă preotul lor I. Budişan, a salutat pe jubi- cu fir şi împodobită cu pui şi altiţe, de
Iubirea lor de patrie şi naţiune, publică. Lumea fu lăsată se vie se lante în numele bisericei şi a poporului din mânile măiestre a ţărancelor ei.
pe care tocmai armata în care ser­ vadă grâznica pedepsă, ca se nu mai acea comună. Venerabilul vicar, plăcut atins Vedem pe poeta Carmen Sylva înăl-
veau o apăsa mai greu, — îi făcu prindă şi alţii poltă de a face ca ţând pitorescul port românesc la rangul
de manifestarea iubirei şi alipirei acestui
se lapede uniforma străină, şi să aceia! brav popor, a mulţămit în termini căldu- de îmbrăcăminte de gală, pentru cele mai
intre în serviciul fraţilor patrioţi. O mulţime mare se adună la roşi îndemnând poporul la statornicia în strălucite festivităţi de curte.
/Ei scriseră lui Mazzini, că vor să locul de pierzare a nobililor eroi. Ne este cunoscut, cum la dorinţa ei
bine şi povăţuindu-1 să primâscă şi să as­
între în şirurile societăţii conduse Fiori şi deprimare cuprinsese mul­ s’au înfiinţat mulţime de ateliere de ţesut
culte şi în viitor sfaturile binevoitâre ale
de el; să dispue dăr de viaţa lor! ţimea. conducătorilor săi. şi cusut, unde sute de mâni sunt ocupate,
La 1843 luară parte la o cons­ Mândrii eroi înse veniră pană Acestea am ţinut a Vi-le comunica, âr frumâsele lor creaţiunl sunt exportate
piraţie pusă la cale de Mazzini, der la locul de percţare tot cântând cân­ de-6re-ce cu mirare am vă4ut, că în ra­ în ţări străine, aducând cinste şi folos in­
fără noroc. Atunci se refugiară în tecul: „Cine a murit pentru patriâ, a portul, ce Vi-s’a trimis, nu s’a făcut amin­ dustriei române.
Corfu. La 1844 o năuă încercare se trăit bine şi destul/“ — apoi primiră tire de ele. De un astfel de ideal au fost încăl-
pornea în Calabria. Fraţii Atillo şi voioşi glânţele din armele soldaţilor Unul. 4ite inimile nâstre, când înainte de asta cu
lEmilio Bandiera de loc săriră între austriac!, strigând: „Trăiască Italia/* 11 ani ne am constituit în aeâstă Reuniune !

Să-o scotă, ’n primăvară, Din întâmplările vieţii. Peste puţin a sosit şi gazda, ni-a dat convinseră, că suntem preoţi. Se rugară de
Să pască ea la ierbuţă, de cină tăieţei cu more, că era postul Paş­ ertare, şi ne-au dat armele.
Să facă câte-o mieluţă. — Note şi schiţe, de I s a i a M o l d o v a n . — tilor. Suspiţiunea cumcă suntem Unguri, tot Diminâţa mergând la preot ne-a pri­
Sloboc}i-iie gazdă în casă, (Urmare). le rămase în cap. Convorbirăm multe de mit bine, ni-a dat mâncare şi vin bun,
Dumnedeu te dăruiască: tâte, le arâtarăm paşapârttle, însă tâte în apoi am asistat la o înmormântare a unui
Peste puţin am şi ajuns la o vale
Ou bunu pămâmtului, zadar. Ne aşternurăm nisce paie şi ne-am om, îmbrăcaţi în vesminte bisericescl. „No
adâncă, pe care o sooborîm de pe bolovan
Cu spicuţu grâului culcat. Ei însă, ca să se asigureze, alergară mă! dâr totuşi îs popi, şi nu înzădar l’am
pe bolovan, mai bine ca o jumătate oră, în
la nisce soldaţi, cari erau în sat spre a poreclit noi pe mortul „Vlădioă , că a şi
u
tăcere. Apoi întreb, dâcă sunt Unguri în
* procura nisce stânjinl de lemne pentru ce­ avut înmormântare ca un Vlădică .
u
satul acesta şi dâcă a fost armată ungu-
Tu eşti lumina cea sfântă! râscă. — „N’a fost pănă acum“, — răspunse. tate, şi aşa nu peste mult ne vedem tre­ După prân4 oontinuarăm drumul că-
Precestă blagoslovită! — „Dâr D-V6stră sunteţi Unguri ?“ — „Noi ziţi de 7 soldaţi împărătesei, cari ne de- tră Vinţul de jos şi cătră sâră am ajuns
Tu eşti cinstea ângerâscă suntem preoţi români, fugim dinaintea alea- sarmară, ba un soldat ţigan afirma mereu, în Vulpăr (Borberek). Am întrat la preotul,
Şi Slava apostolâscă, nului“, am răspuns. Se îndoia Românaşul, că pe mine m’a vă4ut la podul Simeriei ne-a primit amicesce, ne-a aşteptat cu vin
Biruinţa sihastrâscă! vătfendu-ne îmbrăcaţi în haine vinete. ,Vom luptându-mă în şirurile unguresc!. Eu i-am bun, că aici e patria vinului, ni-a făcut
La toţi sfinţii eşti cunună căpăta ore un loc să odihnim pănă dimi- 4is, per4ându-ml pacienţa: „Măi eiâră, eu patul şi ne-am dat la odihnă. încă nu adur-
Maică cu fiu împreună. nâţă, că suntem tare obosiţi ? . — „Soco­ nici nu sciu unde-i podul Simeriei“.—„Ba că misem şi mai sosiră alţi 8 emigraţi, între
K
ea
u
Şi eşti Maică minunată, tesc, că la Gligor, care e şi jurat şi ţine te-am vă4ut eu acolo şi te ounosc , 4i° cari şi Teslovau, mai în urmă prof. în Bla-
■C’ai născut fiu fără tată. şi crişmă, veţi fi primiţi bine“. — „Să fad ţiganul. şiil. Bravul preot i-a provă4ut şi pe aceş­
Mai întâiă fără de smântă, bine să ne conduci, însă bagă de sâmă să După-ce s’au depărtat soldaţii, am ru­ tia cu cele de lipsă. Abia se stinsese lu­
■De cât ceriul mai cinstită, nu 4i°h că suntem Unguri, să nu se sperie“. gat pe omenii casei, sâu unii cari se adu­ mina, şi âtă că se faoe un sgomot mare, se
De cât sorele mai sfântă, Ne-a promis, dâr intrând în casă a 4> nase, să mârgă pănă la popa să-l cheme deschide porta şi întră în casă doi tribuni,
s:
De Solomon prorocită. „Vă aduc 5 Unguri într’armaţî". Intrând aici, şi se vor convinge, că şi noi suntem unul era Korosi, conşcolar cu mine. Ne
Înţeleptul Solomon în casa unde erau şi vre-o 6 muieri ou preoţi. „Noi bucuros v’am face acâsta, dâr salutăm amicesce; ei venise să adune lagăr,
"Ou rostul de G-edeon, furca, se făcu o zarvă mare, muierile să pănă la popa şi îndărăt nici într’o oră nu cu oare să sprijinâscă de o parte cetatea
•Cu toiag de smirn’ ales ridicară, strigând: vai de noi! In zadar le se pote ajunge“, 4iseră ei. Aşa şi era. Pîolişa Alba-Iulia, să nu o potă combate Ungurii
Aron calea ş’o ales. linişteam, erau neodihnite şi gazda nu era se întinde pe o vale lungă stâncâsă, cât Noi ne odihniţi şi înfricaţî, am pornit
s:
Oul. de El. M. Câmpean. acasă; apoi conducătorul vă4end, a 4i te urăscl. Ara cunoscut’o în 4iua următore, ârăşl la drum, pe o lună frumâsă. Am mers
„Am vrut o glumă . Ele s’au mai ducându-mă la preotul. Ne aduseră âmenii până în Inuri, un sătuleţ pe ţărmul drept
u
liniştit, dâr ->e tot aveau, că suntem de 6re unde un Orologeriu (ciaslov), am al Mureşului. Pe o costă, între vii şi pru-
Unguri. cetit mult dintr’ânsul, şi mai în urmă se net, am întrat la un om, care avea o oă-