Page 82 - 1898-12

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 280—1898.

Modestul capital adunat iu acest res- 5. Noptea (melodie francesă). 6. Deolama­ L i t e r a t u r ă . „Familia“ va apărâ şi în anul viitor'
timp depune mărturie, oă nisuinţele nâstre ţiune, (comică). 7. a) Tot ţi-am cjis mândro, Un capitol din Contabilitatea duplă de regulat odată pe săptămână, pe o oâlă şi .
;
răsunet au aflat în cercurile românesc!. b) Fâie verde de trifoi, cântece poporale 1. C. Panţu, prof. la şcâla comercială su- jumătate, — ou ilustraţiunl—şi va costa:
Frumâsele scrisori, primite ou ooa- de T. Popovicî. pe an 8 fl., pe ’/ an 4 fl., pe 3 luni 2 fl
2
periâră din loc. O broşură de 82 pagini 8° Pentru România pe an 20 lei, pe V 10 lei..
2
siunea exmiterei listelor pentru sporirea In fine se va ţrepresenta piesa Câr­
mare, în care se tractâză principiile conta­ Colectanţii primesc după 5 exemplare,
fondului Reuniunei, dela prelaţii noştri şi lanii, vodevil într’un act de C. Negruzzi. al şâselea gratuit.
bilităţii duple ilustrate cu diferite esemple,
alte pers6ne distinse ale societâţei române, In pausă se va juca „Căluşerul* şi „Bătuta*. Oradea mare (Nagyvârad) 12 (24) D^c..
pe cari studiindu-le cu atenţiune, pâte ori
vor rămânea de-oparte acte preţiâse în ar- * 1898.
\ şi cine să înveţe contabilitatea, adecă ţi­ Redacţia şi administraţia „Familiei*.
chivtt Reuniunei, de altă parte ne pot servi
Reuniunea Femeilor Române din B r a n nerea socotelelor în economia proprie şi în
de înourajere în viitor.
şi jur învită cu tâtă onârea la Balul ce afacerile comerciale. O recomandăm tutu­
Este unica Reuniune la noi în ţâră, se va arangia Duminecă, în 27 Decemvre rora, cari au daraveri comerciale. Preţul MULTE ŞI DE TOTE.
care şi-a pus drept program spriginirea şi V. (8 Ian. n. a treia (ji de Crăciun). în­ 50 cr. 5 cr. porto. — De vândare la
desvoltarea industriei nostre naţionale! ceputul la 7'/ bre sâra. In numele Reu­ Administraţia joii nostre, la librăria N. I.
2
Firesce, tot începutul e greu, der cu niunei. Comitetul arangiator. In pausă va Ciurcu, Braşov, şi la Tipografia archidiece- Lucrurile cele mai mari şi cele mai
mici.
ajutorul lui Dumnezeu şi hărnicia nâstră, urma tombolă. Preţul de intrare: pentru sană în Sibiiu.
* — F i n e . —
sperăm a ajunge la ţintă. familiă (3 persoue) fi. 1-60, de persână 80
cr. Ofertele marinimose se primesc cu mul- Abonament la „Famdia*. Incheiând Omul cel mai mare din lume este
âră-şl un an şi intrând în al 35-lea al exis­ Louis Wilkins, născut la 1874 în St.-Paul,
ţămită şi se vor chita pe cale publică.
Producţiunl şi petreceri. tenţei sale, „Familia“ face apel la spriji­ în Minesota, are o greutate de 385 punţi,
nul publicului cetitor românesc. După un înalt de 2 metri şi 45 centimetri; âr cel
Societatea sodalilor români „Lumina“ trecut atât de lung, este de prisos a mai
de-volta programa stăruinţelor nâstre. Or­
din Braşov învită la Producţiunea şi pe­ Dare de s6mâ, şi mulţămită publică,. mai mic om este Birmane Smiaun în etate
trecerea colegială, ce se va ţină Vineri, în • j V • f gan al famihiler române, „Familia* a avut de 18 ani, are o înălţime de 61 centimetri
3
tot-dâuna drept scop: deşteptarea gustului şi e greu de 3 / chilograme.
25 Deoemvre v., (qliua de Crăciun), în sala Tolianul vechiu, 27 Decemvre n. 4
de cetire românâscă, spre a răspândi cul­ Se înţelege, că nu are numai omeni-
w
Hotelului Orient „Nr. l . începutul la 7 Agentura „Asociaţiunei* din Tohanul tura naţională.
mea ast-fel de contraste, ci şi regnul ani­
ore sera. Intrarea de persână 60 cr. Bilete vechifi şi-a propus înfiinţarea unei biblioteci In urmărirea acestui scop, am căutat
se pot căpăta la D. D. Eremias, la Li­ cu numrieea să fiă ambulantă. să ridicăm din ce în ce mai mult nivelul mal şi oel vegetal. Fârte interesant este
un câne de Bernharda, numit Lord BuHe,
brăria Nic. Ciurcu, la Casina Română şi foii nostre. Condeie ilustre şi talente tinere
Coltecta întreprinsă în acâstă comună a cărui mărime e de 1*10 metri. Acest
săra la cassă. Ofertele marinimâse se vor ni-au dat sprijinul. Colaboratorii noştri
a dat pănă acum resultatul următor: Moise s’au tot înmulţit, încât astădl numărul lor câne, care între cei-lalţl câni e ca un ele­
chita publice.
Brumboiu preot 3 fi., Eugenia Brumboiu trece peste cinci (jecl. Cu concursul lor spe­ fant, are o greu'ate de 247 punţi; con­
P r o g r a m : 1) Musica 2) a) „Fetele
1 fi., Nicolae Grozea 1 fi., Ana N. Grozea răm a mulţumi tot mai mult aşteptarea trastul acestuia se află în Londra la Archi-
casnice*, coif de dame pe 3 voci de T. publicului.
1 fi., Uisie şi Verâna Nemeş 1 fi., Nicolae bald Maclaine, un câne de rassa „Rattler*
Popovicî. b) „Taci bărbate*, cor micst de Cu începutul anului viitor dorim a
Nicâră 50 cr., Nicolae Pop sen. 1 fi., George numai de 500 grame de greu şi 10 cm.,
I. Vidu. 3) „Declamaţiune*, de Em. Bo- răspunde şi la o altă necesitate de mult
Irimie Muşcau 1 fi., Nicolae Gh. Botezan lung, şi pâte comod se zacă în palma,
bancu. 4) „Colindă*, cor micst de T. Po­ simţită în familiile românescl, oferind abo
50 cr., Demitriu Pop 60 cr., Cornelia D. nanţilor noştri un tablou istoric naţional, unui om.
povicî. 5) „Acru*, declamată de G-. Gal.
Pop 30 cr., Nicolae Vodă 1 fi., Bakâ I fi., care pus în cadră are să fie o decâre a New-Yorkul se fălesce cu edificiul cel:
6) „M’aş mărita*, cor micst de T. Popovicî orl-cărei case românesc!. Subiectul acestui
Rafira I. Vodă 40 cr., Pompiliu Oprea 50 mai înalt. Edificiul „Manhattan*, care a-
7) „Deolamaţiune*, de Leontin Savu. tablou e scos din istoria Moldovei, de pe
cr., George Ios. Muscan 50 cr., Maria Pan- parţine unei societăţi de asigurare pe
Corurile vor fi dirigiate de d-1 prof. timpul lui Ştefan cel Mare şi represintă
drea 50 cr., H. Ungur 50 cr., Maria Sp. cunoscuta legendă: „Ste/an cel Mare şi a- viâţă ; este cel mai înalt dintre tâte casele,
T. Popovicî. La urmă se vor representa
u
Jinga 50 cr., Elisa Sourtu 50 cr., Nicolae produl Purice ... ce există pănă acum. De fapt acest edifi­
piesele: a) „Rămăşagul*, proverb într’un
Gridan 50 cr., George M. Stoica 50 cr., Ca execuţiune, tabloul esfe unul din ciu este cel mai înalt, dâr cel mai mare
act de V. Alexandri. Personele vor fi re-
Măriţi Aldica 50 cr., George I. Grozea 50 cele mai reuşite din câte avem noi Ro­ în estensiune este edificiul din Viena
presentate prin: d-1 N. Ardelean, d-ra M. mânii ; e colorat; o cromolitografie a unui
cr., Ioan Strâmtu 50 cr, Rozalia Botezan „Freihaus*, care are nu mai puţin ca 1&
Cristolovean, d-ra P. Sulică, d-1 Gr, Stinghe, escelent institut de arte grafice din Bucu-
1 fi., Iosif Vasilie Ternăvean 10 cr., Spi- curţi, între cari unele îţi fac. impresiunea
d-ra M. Roncea, d-1 A. Benigal. — b) „ Un rescî. Dimpreună cu cartonul, are o lun­
ridon Bălăşcăn 60 cr., Iosif Mareea 50 cr., gime de 95 centimetri şi o înălţime de 70 unor pieţe mari; mai departe are 31 de
om buclucaş“, comedie într’un act, localisată
Nicolae Oltean 16 cr., Luiza D. Radu 15 cm.; singur tabloul 80 cm. lung şi 63 cm. scări, 1500 odăi cu 2300 de locuitori. Edi­
de M. Baiul eseu. Persănele vor fi repre- cr., Ana G. Monea 20 cr., Măriţi Mouea înalt Abonanţii „Familiei* vor primi ta­ ficiul acesta colosal îşi are curierii săi se­
sentate prin; d-nii FI. Pârvu, G. Saf’tu, bloul acesta gratuit şi expediat franco a-
50 cr., Ioan N. Ilie Bobinca 50 cr., Nicolae paraţi, cari se îngrijesc de împărţirea epis­
d-ra M. Roncea, d-nii: C. Voicu. Christea casă, dâeă au răspuns costul de abonament
II. Bobinca 50 cr., Samson Căbaş 50 cr., tolelor. O epistolă adresată în acest edifi­
Frunză, G. Munteanu. pe anul întreg, ori cel puţin pe jumătate
Nicolae Ungur 50 cr., Ioan Ios. Aftanase de an, adăugând drept despăgubire pentru ciu, ca să ajungă la locul destinaţiunei,
* Popa 1 fi., Miron Sanda 60 cr., Ioan Gri­ plata de transport dela Bucuresel şi pănă trebue să aibă apriat scris numele şi conu-
In Codlea se va da Sâmbătă, a doua dan 60 cr., Ioan G. M. Pop 20 cr., George la Oradea-mare, pentru cartonul ce dăm mele adresatului, precum şi numărul curţii,
(ji de Crăciun, o Producţiune musicală-tea- N. Moise Popa 40 cr., David Ioan Bobinca tabloului, pentru spesele de împachetare şi al scărilor şi uşa locuinţei.
francare, o coronă. Expediarea se va face
trală, împreunată cu dans, cu ooncursul stu­ 50 cr., Anu G. S. Radu 20 cr , La uşa sf. Viena posede încă şi mai multe gări
îndată-ce ne vor sosi eremplarele co­
denţilor români octavaul diu Braşov. Pro­ biserici cu discul s’a colectat într’o Du­ mandate. forte mari. Cea mai mare din aceste gări
ducţiunea o araugăză tînăra societate ro­ minecă 3 fi. 66 cr. Total 31 fl. 06 cr. Abonenţii, cari îşi fac abonamentele este una de 186 metri în lungime şi 168 m.
mână de-acolo şi venitul curat e destinat numai pe trei iunî, chiar şi dâcă le înno- în lăţime, estindându-se ast fel pe un teri­
Cărţi au dăruit d-nii: Simeon Stoica 1,
în favorul ei. Intrarea: de familiă (3 per- esc peste tot anul, n’au drept la tabloul toriu de 31,248 metri pătraţi. După Viena,
Beniamin Olococean 6, Iulian Aldica 3, acesta.
sâne) 1 fi., de personă 40 or. Ofertele se urmâză Frankfurt 1. M., âr Londra ocupă
Ioan M. Gl. Muscan 1. Alte premii. Toţi abonenţii noştri îşi
vor chita pe cale publică. In numele so- numai locul cam al treilea, ori al patrulea.
Tuturor on. dăruitorl li-se esprimă pot comanda la n o i : portretul reginei-poete
oietăţii învită d-nii A. JBoldor preşed. N. Carmen Sylva în costum naţional, şi urmă- Cel mai mare clopot se află în Paris
mulţămită căldurâsâ.
Crisţea cassar şi T. Popovicî notar. târele scrieri de Iosif Vulcan: Lira mea, în biserica „Inima lui Isus* din Montmar-
poesii; Dela sate, nuvele; Ştefan vodă cel
Programa: 1. a) Cântecul Marinarilor, Pentru agentura Asociaţiunei: tre şi are o greutate de 18,835 chilograme.
tînăr, tragedie; Dimitrie Cichindeal, dis­
de F. de Flondor. b) Corona cufundată. 2. Moise Brumboiu, Limba clopotului căntâresce 850 chilograme
curs de recepţiune, — pănă când ne vor
Fosta’i lele, de G. Musicescu. 3. Declama- preot, preşedintele Agenturei. ajunge exemplarele. Tâte la olaltă cu 1 fl. şi sunetul lui e atât de puternic, încât se
ţiune (seriosă). 4) Zorirea, de Attenhofer. 10 cr. aude la o distanţă de 20 chilometri.
suţă mică, miserabilă, unde n’am încăput. Haţeg, de s’ar pute să trâcă în România erau cu el şi doi copii: o fetiţă de 2y ani îndestulită cu sârtea sa, deşi Lazar era
2
Am mers în grădina lui cu prunet şi între mică, prin pasul dela Porta de fer. şi un băiat în lâgăn, care adl bărbat fiind, destul om şi o stima. El avea diregătoriă
nisoe căpiţe de otavă ne-am odihnit. De Teofii Hosu, având voie a se întâlni e necunoscut, ca procuror din câteva pro­ cu plată frumosă. Dâmna era de viţă nem-
aici ne-am dus pănă în Cârnea, la preotul ou unchiul său, s’a oferit a-ne conduce, şi cese de pressă în contra foilor române. ţâică, cu nume Friţi, cultă şi ou inimă
unde am odihnit ore câtva, că nu mai pu­ aşa trei inşi am plecat spre nord pe la Din 12 Martie am fost la Lazar în bună. Cât am locuit în casa lor, n’am
team de osteniţi. După ce ne-am mai res­ „feredeu*, nescarl localităţi de scalde ter­ cuartir şi cost. El mergea în totă (jiua la observat ceva neînţelegere între dânşii.
taurat, am pornit cătră Băcăinţa. Pe aici male calde; erau tâte dărîmate, prădate, Hondol, unde se făcea un coh, pentru to­ In diua de Pasc! am mers la biserică,,
încă nu întrase frica în ămenî; în capul ca în revoluţie. Pe un podeiu înalt, prin pitul aurului, pe care nu voiau să-l strans- că de mult timp nu mai puturăm avea nici
satului ţineau pacjă 30 de omeni, cari ne o pădure frumâsă, drum bun de ţâră, nu porte la cohurile din Zlatna. In Săcărîmb o mângăere sufletâscă, şi încă ca preoţi..
şi încunjurarâ, să ne ducă la căpitanul, însă departe de Sâcărîmb, am ajuns la crîşma salutarea de dimiuâţă, tjiua şi sâra şi ori Tot aceleaşi datine, ca pe la n o i : ouă roşii,
soldaţii împărătesei, cari supraveghiau îm- cu casă frumâsă. Era a protopopului, neu­ când, sta din cuvintele „Gliiclc auf , altă prescuri frumâse, apoi un obiceiu pe la
u
blăt'tul unor stoguri domnescl pentru ce­ nit Piso, unde ne-am restaurat cu vin bun salutare nu se aucjia. Noi am avut pace noi neusitat, şi anume: cari omeni nu au
tatea Albei-Iulia, întorcând cu vre-o câte-va de Bobâlna. — După puţinul repaus, con- aici. Cuprinderi nu aveam; mai mergeam prescuri, după-ce se ia părticica din pres­
oară încărcate, ne întâlnesc in mijlocul sa­ tinuarăm călătoria şi spre sâră am ajuns la la protopopul Niulaşi şi ne jucam în cărţi, curi se scot la popor, cari le cumpără cu
tului. protopopul Niulaşi în Sâcărîmb, unde am mai povesteam, mai cântam. Teofii peste oâte 10 cr. şi le dau crîsnicului, spre a lua
aflat şi pe prof. de Retorioă din Blaşiă
— Unul era din Blaşifi, a lui „Lău­ vre-o dâuă cfil 0 s a părticica pentru ei, şi aşa mai departe.
’ reîntors ârăşl la Gio-
Iosif Hosu, refugiat şi dânsul. Am fost pri­
dau*, ne a cunoscut, a făcut de ne-a lăsat gagiu, profesorul a rămas în Săcărîmb. Pe la 3 âre d. am. ârăşl am urcat,
miţi bine, şi peste nâpte am rămas aici.
se ne continuăm drumul, aşa că pe sâră Eram mai vecini cu protopopul, şi totuşi dâlul şi am mers la însărat (vecerniă), şi
am ajuns în Geoagiul de jos. Aici ne încu- Diminâţa am mers la controlorul abia într’o âră de urcare printre stânci şi când am eşit din biserică vine vestea, că
nosetiuţară nisce omeni, că într’o curte se Alexandru Lazar, fratele preotului. — El nescarl tufişuri de fag, pe unde păsceau Ungurii pe sâră vor veni în Săcărîmb. Am
află nisce tribuni. Am şi aflat acolo pe locuia în piaţă, s’a bucurat văcjând pe frate- asinii băieşilor, puteam ajunge la casa lui; scoborît la controlorul — unde dâmna ni-a
Teofii Hosu, nepotul lui Niulaşi Iosif, pro­ său, cu care s’a îmbrăţişat şi sărutat, între- dâcă mergem pe drumul tăiat pe la prota pus o pită mare, slănină şi şuncă, şi ne-am
topop în Sâcărîmb. Am mers nâptea la bându-1 despre familie, despre care cu tris- neunit Sebast. Piso, ne trebuia peste două uroat ârăşl la Niulaşi, apoi pănă a nu în-
densul, ne-a provădut cu cele necesare. Eu teţă a spus cum pe fiul său l’au prins dela âre, — aşa sunt casele în munţi. Când şe­ săra, cu popa Lazar, prota neunit Piso.
şi popa din Ernut ne otărîm să mergem în protopopul din D6ag, l’au dus la Turda şi deam acasă, n’aveam nici o distragere, de­ prof. Hosu şi prot. Niulaşi ne-am suit
Sâcărîmb la fratele său Alexandru Lazar, de atunci n’a mai audit nimic despre den­ cât aucjiam pe dâmna întonându-şl predi­ munte, deşi unde era casa şi. biserica
controlor la băile de aur. Ceilalţi tovarăşi sul ; apoi cumcă şi el, ca să-şi soape capul, lecta sa cântare: „Norocire. rocire, pe chiar munte. Sosiţi aici, am aflat mulţime
de drum au trecut Murăşul pe la Ghelmar a fost silit să se dea înlături. Tâtă locali­ tot locul te-am căutat nu te-am de feciori de băieş, fugiţi pentru a nu
şi au continuat călătoria cătră Orăştie spre tatea modestă a lui, consta din două odăi; aflat*, — diu care ar s, că era ne- înrolaţi, apoi fete, cari îşi temeau pudieiţ

\