Page 83 - 1898-12
P. 83
Nr. 280—1898. GAZETA TRANSILVNIEI Pagina 5.
Buchetul de hori cel mai mare a fost P O S T A R E D A C Ţ I U N E I . Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. Cursul la bursa din Viena.
făcut în 2 Ianuarie 1897 în Viena, care l’a D-lui E. M. O., Ocoliş. „Rotacismul la Moţi Din 30 Decemvre 1898. Din 30 Decemvre 1898.
căpătat cântărâţa Antonia Schlăger la des şi IstrienI* de Frâu cu şi Candrea a apărut în Ti
1
Măsura Val uta Renta ung. de aur 4%.............................120.45
părţirea ei dela opera teatrului de curte pografia D. N. P. Cucu dinBucurescî (Bulevardul sâu C a l i t a t e a . austr.
din Viena. Greutatea acestui buchet, ce e Elisabeta nr. 8). A dresaţi-vă acolo şi pdte îl veţi greutatea Renta de cordne ung. 4%. . . . 97.85
afla, căci la noi în Braşov nu se află. Costă 2 lei. a. or. l
drept, n’a fost constată, dâr şi-o pote ori [mpr. căii. fer. ung. în aur 4 / °/ . 119.70
0
i
cine închipui, când vom spune, că la acest [mpr. căii. fer. ung. in argint 4 / %* 100.20
1
2
D-lui R., în Valing. Astfel de lucruri e ru 1H. L, Grâul oel mai frumos 7 80
buchet au avut ce duce patru omeni. Grâu nijlooiu . . 7 50 Oblig. căii. fer. un ost. I. emis. 121.20
şine a-se publica prin gazete. Faceţi arătare la n
Consistoriu. > > Grâu mai slab . . 7 30 Bonuri rurale ungare 4% . . . . 95.50
Grâu mesteoat . . 4 80 Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.—
r
Săoa ă frumâsă . , 5 20
Decă! ©ec&I Săcară mijlooiă . . Impr. ung. cu premii...............................158.50
j M 4 80 LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 137.75
Dâcă câştigul şi interese bănescl vă îî Orz frumos . . . 3 20 Renta de argint austr.............................101.65
Orz mijlociu . . .
2
90
 L I N D A R U L * *
preocupă, decă iubiţi copiii, decă frumse-
C ^ P L U G A R U L U I 0văs frumos . . . . 2 0 — Renta de hârtie austr............................. 101.50
ţea fiisică vă place, dâcă suferiţi de ori ce
1 80
Ovăs mijlociu . .
Renta de aur austr..................................120.50
bolă, fără speranţă de vindecare, decă voiţi
Cucuruz .
.
.
3 1
LosurI din 1860...................................... 140.40
să sciţi ce e vitalogenul, care face minuni,
.
.
.
Mazăre .
6 7
.
dâcă vreţi sfaturi în căsătorii, cari preţuesc Mălaiu......................... 3 0 80 Aoţii de-ale Băncei austro-ungară . 936.—
dela Tipografia A. Mureşianu din Braşov, cât o zestre, decă sunteţi amatori de in Linte ........................... 12 30 — Aoţii de-ale Băncei ung. de oredit. 394. —
4
Fasole..........................
venţii, dâcă în sfârşit voiţi să aflaţi aceea f)
Preţul â 25 cr. (cu posta 30 cr.) )> Sămânţă de in . 7 50 Acţii de-ale Băncei austr. de oredit. 364.—
ce nu vă trece prin m i n t e ? ? ? ? Sămânţă de oânepă 4 10 NapoleondorI........................................ 9 55
(Vendetorii primesc rabatul cuvenit.)
Scrieţi o carte poştală la adresa : Ad Cartofi . . . — 90. Mărci imperiale germane . . . . 58.95
Noul călindar, întocmit anume pentru tre
ministraţia „Monitorul G e n e r a l B r ă i l a , •yi > - Măzăriche . . — — London vista............................................120.50
buinţele poporului nostru — înafară de 1 kilă Carne de vită . . . — 47
care se trimite gratis şi franco la cerere. Paris vista............................................ 47.72V
partea calenderistică, cu târgurile, semnele u Carne de porc . . . — 53 2
0
timpului, diferite poveţe economice pentru' M Garne de berbece . . — 30 Rente de corone austr. 4°/ • • • 101.65
împărtăşire importantă. Chiar şi o gus 100 kil. Său de vită prospăt 20 — Note italiene..................................... * 44.40
fiă-care lună şi alte multe, — cuprinde
tare moderată de mâncări greu de mistuit 7) Seu de vită topit 32 —
încă un bogat material cu articulî preţioşî
aduce adeseori suferinţe de stomac, care la Curşul pieţei Emaşov.
din sfera plugăritului, grădinăritului, a eco Bursa de mărfuri din Budapesta.
început apare cu dureri de stomac, rîgăelî,
nomiei de vite, a economiei casnice etc.; din 29 Decemvre n, 18S8 Din 31 Decemvre 1898.
vărsături etc. Contra acestor apariţiunl de
apoi din istoria lumii, poesii de dragoste, Bancnota rom. Oump. 9.46 Vând. 9.48
bole cel mai bnn mijloc cu efect este Preţui pţu
eroice şi glumeţe de cei mai renumiţi scri !| 100 chilogs, Argint român. Cump. 9.40 Vând. 9.44
Dr. Eosas Lebensbalsam din farmacia d-lui S ă m i n j e
itori ai noştri; articulî şi poveţe pentru * g Napoleond’orl. Cump. 9.51 Vând. 9.54
B Fragner, Prag 205—EH. Se pote că § & aoia | pănâ
păstrarea sănătăţii şi averii etc. La fine Galbeni Oump. 5.65 Vend. 5.70
păta în tote farmaciile. Să se ferescă de
urmeză diverse, glume şi anuţurî. Pe pa tJrftu Bănăţenesc 80 10.55 10.60 Ruble Rusesc! Cump. 17.— Vând. 128.-
imitaţii. Gfrâu dela Tisa 80 10.75 10 80
gina primă se află portretul nemuritorului Srâu de Pesta 80 10.70 10 75 Mărci germane Oump. 58.50 Vând. —.—
Drâu de Alba-ragala 80 10.75 10.80
Simion Bărnuţiu, âr în text o frumosă bio- Grâu de Bâcska 80 Lire turcescl Cump. 10.72 Vend. —
grafiă a lui. Doritorii de-a ave acest că Oăl©n.cla,3raJl sesptemânet, 9-râu ung. de nord 80 Scris. fonc. Albina 5% 101.— Vând. 102 —
lindar se se grăbescă a şi-l procura mai DECEMBRE. are 31 <ţile. ANDREA. Grâu românesc 80
o
a Preţul per Proprietar: §B>s . Aurel Mureşfiaffim.
de timpuriu, ca se nu păţescă ca anul tre O O
SAminţe vechi 100 ohiîgs.
cut, când 'mulţi şi-l’ar fi procurat, dâr nu ţ)ilele Căiend. Gregor. ovi nouă aolui Redactor responsabil: MaS»r.
Căiend. Iul. v. •1 g
mai aveau de unde, căci se vendu-se tote » o, âeia p&Dă
•esemplarele. Diub 20 Mart Ignaţiu 1 ian. 1899 a. n. 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0
Luni 21 S. m. luliana 2 Macariu Secară 70—72 8.25 . 8 30
Marţi 22 S. m. Anastasia 3 Genoveva Orz nutreţ 60-62 6.10 6.40
6 70
62.64
7.50
Orz
Uira public*}. Mer 23 S. 10 m. de Crit 4 Isabela Orz de vinars 64.66 7.70 8 50 A n u n ţ .
de bere
D e c i a r a ţ i u n e. Joi. 24 C. m. Eugenia 5 Telesfor Ovăs 39.41 5.70 6 05 în comuna C r i s t i a n (lângă
finer 25 t Nasc. D. (Cred 6 f Botez. B lui Cucurus bănăţ, 75
Subscrisul încunosciinţez prin acâsta, Sâm. 26 f Sob. Prec. Mar 7 Valenţe Cucuruz alt ii soiu 73 Braşov), la posiţie acomodată pen
Cucuruz »
.cum că incidentul întâmplat mie în edifi Btirişcă r. tru ori ce feliu de întreprindere (Stra
ciul băilor de abur şi de vană din Braşov, da principală Nr. 24), se a f l ă de
G u r s ii« i l e ş u r i l o r p r \ v a t s Onfoiii
1
proprietatea „Eforiei * şcolare gr. or., în Prodnoi.edrv’, S o i u l ventjare din mâna liberă: o casă fru-
din 28 Decemvre 189S. doia pună
urma cercetărilor- ulteriore nu consună cu VJ1U (). viiivif. mosă şi solidă (parter înalt), zidită
Luţernâ ungur.
adevărul, deore-ce paralele din cestiune nu BasUica G 70 7 — Sem. de trif. transilvană 46- 66.- după sistemul nou, nu de mult, con-
----
--.--
—
mi-au dispărut acolo, ci în altă parte, des Oredit . . . . . 2 0 2 — 203— bănăţână — — stătătore din mai multe camere spa-
Olary >10 fl. m. c. 60 75 61.75
pre ceea ce numai mai târdiu m’am convins. Vavig. pe Dunăre . 170 — 180.- roşiâ 41— 44.- ţldse; şi bine întocmite, cu pivniţă
— ----- —. —
rafinat dunlu
Declar deci prin acesta, cum că asu Insbruck . . . . 3 1 3 — 1 — Olen d8 rap. — mare, curte spaţidsă cu 2 grădinuţe
Oleu de in
Slrakau . . . . 27.50 28.50 63-50 54.-
pra personalului îngrijitor dela amintitul Laibaeb . . . . 2 2 4 5 2 2 5 5 s 03 Uns. de porc dela Pasta — . • — . - de flori, orî legume, 2 grajduri şi cu
dala ţâră
edificiu, nu esistă din parte-mi nici o sus- Buda . . . . 6 3 2 64.25 5 W) Slănină sventată 45.504- 50 o şură spaţiosă; er în derătul aces
Palffy . . . . 63.— 64 —
piţiune, tomnai precum nici în renumele Orucea roşie austr. 19— 20— afumată 62 5053.— teia cu grădină de pomi de preste
edificiului băilor nu esistă nici un motiv dto ung. . 10 40 1110 O Său din Bosnia în buţî -- .----- --. 400 de stânginl □, bine cultivată
7 75 8.—
Prune
dto ital. , 11.60 11 90 Q
O
6.75 7 -
seu presupunere, care i-ar nimici seu mio- S-udolf . . . . 2 5 - 2 6 . & Lictar din Serbia în saci 14 — 14 60 tot cu pomi tineri (dela 15—20 de
slavon nou
:şora vada şi trecutul. lalm . . . . 8 6 7 87.25 5 a. bănăţenesc 12— 1360 ani) şi soiuri alese.
Salsburg . . . . 2 9 2 30.25 5 din Ungaria
Zernesd, 16 Decemvre v. 1898. 8t. Donois 84 50 85.— ■Ş Nuc! Doritori au a-se adresa proprie
© Gogoşi
Stanislau . . . . 5 1 — 55.— UBgurescI
loan Ionică, Trieitine 4*/}% MX) na. e. 165— al serbescl tarului Ş t e f a n i P o p o v i c f i î a
brută
silvicultor. dto 4% 50 73 — - • 1 Miere galbină strecurată -- — • B r a ş o v (piaţa Prundului Nr. 13.)
—
— , —
Waldstein 60.— 64- - Ceară de Sosenau
dto da Î.O frâne! ------ ' -- -- .
*) Pentru cele cuprinse în rubrica acesta, Spirt brut -- .-- __.—
Banca h. ung. 4°/ 122.— 122.75 O O O O Q O O O O
Itedacţiuuea nu ia răspunderea. n Drojsiiuţe do spirt O O
:şi mulţime de alţi omeni. In mai multe lo Zeyk s’a întors sâra ârăşl în Săcărîmb, âr sunt în stare a-i opri pe Unguri să nu vină, care pe scocuri de pe ooperişele caselor
curi s’au făcut focuri şi ne-am dat împrejur. diminâţa s’a dus cătră Deva. ei însă nu se lapădă de oausa comună. apa de ploie adunându-se, era folosită. Din
De aici, dâcă mergi la marginea stâncii, se Am mers cu scrisorea dela Frazenau, Paşti pănă în Rosalii mai în t6tă c}iua
a
Noi eram tot în munte. După-ce s’au
■vede oraşul întreg şi ce se petrece în el. am fost bine primiţi şi tractaţi la casa plouat. După Rosalii însă înoetând ploile,
dus Ungurii, mai cătră spunerea sorelui, a
r Pe la 9 ore sera s’a auclit trîmbiţarea, a preoţâsoă. Era numai preotesa văduvă, dâr cetatea s’a predat. Garnisona era de 150
venit d-1 controlor Lazar cu Georgie Tă-
sosit de cătră Gioagiu un despărţământ de avea 4 feciori — harnici şi energioşl.' — feciori, cari predându-se, au dobândit eşire
băcar din Orăştie, care şi el era fugit, ca
ihusarl. Ne-am apropiat de preţipiş, de 0 lucrare febrilă am găsit aici: făceau fi- liberă. Aşa ni-s’a povestit.
şi noi, din partea nordică a oraşului; pe un
unde se vedea pe tote stradele luminări şagurl, turnau glonţe, cât ţi-se părea, că Preotul din Ernut n’a primit sfatul
preţipiş, abia accesibil, s’a urcat unde eram
şi lampe. Comandantul despărţământului, eşti într’un arsenal de arme. Luându-se controlorului şi sa ducea când eu gazda
noi, şi am scoborît ou toţii în oraş în par
iZejk Laslo, cunoscut din esecuţia din Chi- spre soire desvinovăţirea şi luându-ne şi la munte după lemne, când la protopopul
tea bisericei şi la un băias, Turca Avram,
rileu în Sept. 1848, se încuartireză, şi n6p- noi rămas bun, am reîntors la d-1 Franze- Niulaşi. Aşa odată, fiind dus cu gazda la
ne-a tocmit cost şi cuartir d-1 controlor cu
tea rămân în Săoârîmb. Patrola de noptea nau, căruia i-a părut bine şi ni a mulţă- pădure, au venit Ungurii de cătră Deva, el
5 fi. pe lună. Am mers la domna contro
a făcut o bravură, împuşcând un biet asin, mit pentru serviciile prestate. încunosciintat fiind, nu s’a reîntors acasă.
lorului, i-am mulţâmit pentru buna primire
pentru-că nu i-a răspuns, când a strigat Noi am suit două slănini în podul poieţii,
şi ne-am mutat la noul cuartir. Ni-a sfă Eu, ca străin, am primit sfatul d-lui
•»ki vagy . le-am ascuns sub fân, unde m’am retras şi
u
tuit Lazar să şedem acasă, sâ nu ne de controlor şi nu m’am depărtat dela cuartir,
Pe la 8 ore dimineţa, s’a pus armata decât pănă la vecina berăriă, de beam câte eu într’un unghiu în fundul podului, pănă
părtăm, ca să nu ni-se întâmple ceva ne
în mişcare, spre a străbate prin Balşa oă- l / cupă de bere bună; era ieftină, 6 cr. sus plin cu fân. După depărtarea Unguri
plăceri, âr hofmanului seu Diomid, înveci 2
tră Zlatna. La Balşa însă era lagărul lui o cupă. Mai prin grădina cu prunii, cari lor a venit d-1 controlor să vadă nu ni-s’a
nat cu noi, i-a comis: că întâmplându-se
Georgie Demian, şi r-n popă românesc din acum înfloriseră, mergeam la un loo numit întâmplat ceva; frate-său nu revenise încă.
să mai vină Ungurii, să ne introducă în u
Turdaş ; aici nu dat loo trecerii, eăol colţişor, aprope de oasa nostră, de unde „Unde e Jozsi? mă întreba. „S’a dus erl
baia de sub inspeoţiunea lui, să ne provadă
Românii de • ioă, pănă a nu ajuuge vedeam cetatea Deva, pe care o asediară cu gazda la pădure şi încă nu s’a reîntors,
cu cele de lipsă, şi după depărtarea Ungu audând, că sunt Unguri aicl“. — „Aşa, aşa,
în °at, a" rpoi sosind la valea Ungurii dela Pasel începând pănă în Sâm
rilor să ne reohieme.
'oa' ’ seri cp' "’mit băta Rusaliilor, când s’a predat comandan că dâcă l’or întâlni uisce blâstămaţl, l’or
omorî văcjendu-l îmbrăcat în vestminte vi-
In diua următâre bergfelwalterul Iosif tul Godritz, lipsindu-i apa şi bolnăvindu-se
nete“. De cătră sâră a sosit şi popa din
"’-anzenau ue-a chiămat la sine pe mine, mai mulţi din soldaţi. Cetatea Deva era din-
Ernut, şi numai decât s’a reîntors şi con
din Ernut şi pe Georgie Tâbâcar tr’un pătrat cuadrat, zid gros, pe vîrful
Toţi şâse inşi călări ne-a tri- unei star '^eunjurate de pădure, neacei- trolorul, care l’a şi ocărît pentru neascul
tare.
-i^vinovăţim u jumătate coperiş, în mij-
(Va urma).
m aă '■'"".bită în stânca, în