Page 85 - 1898-12

REDACŢIUNEA,
Administraţiiinea şi Tipografia.
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.
Scrisori nefrancate nn
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet.
INSERATE ae primesc la AD-
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
armătdrele Birouri de anunolurl:
In Yiena: M. Dukes Nachf.
■ax. Augenfeld AEmerloh Losner,
iielnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Qppellks Nachf. Anton Oppellk.
In Budapesta: A. V. Qoldber-
ger, Eksteln Bernat. In Ham-
burg: Marolyl k Llebmann.
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­
ria garmond pe o coldnă 6 or.
şi 30 or. timbru pentru o pu­
blicare. — Publicări mai dese
după tarifă şi învoială.
RECLAME pe pagina a 3-a o
seriă 10 or. său 30 bani.
Nr. 281.
N o u a b o n a m e n t
la
Gazeta Transilvaniei.
Cu 1 Ianuarie st. v. 1899
se deschide nou abonament, la care
invităm pe toţi amicii şi sprijini­
torii fdiei n6stre.
Preţul a b o n a m e n t u l u i :
Pentru Austro-Ungaria:
pe un an................................ .... 12 fl. ciei metropolitane.
pe şâse luni '............................. 6 „
pe trei luni.................................3 „
Pentru România şi străinătate:
pe un an................................. 40 franci, nată, ce a avut’o în conducerea
pe sâse luni........................... 20
pe trei luni.............................10
Abonarea se pote face mai nşor
prin mandate poştale.
Administraţiunea
„Gazetei Transilvaniei."
Votul Congresului.
Pe când scriem aceste rendurî,
t6tă lumea românâscă dela noi se
ocupă de evenimentul alegerei de
Metropolit, sevîrşită alaltăerî în
Sibiiu.
Interesul deosebit, cu care a
fost urmărită în sînul nostru lucra­
rea congresului electoral, isvorea din
convingerea generală, că acâstă ale­
gere are o mare însemnătate în
vieţa nâstră bisericescă şi naţio­
nală.
Congresul, consciu de acâstă în­
semnătate a actului, ce avea se-1 în- Meţianu, aşa că resultatele dobân­
deplinâscă, i-a dat o soluţiune, care dite sunt de model.
n’a suprins pe nimeni, dâr pote toc­
mai pentru aceea a avut un efect mănunte. Ni-se va da ocasiune să gresului, consistorele, şefii tractuall domnii sancţionate pe anul 1898.
liniştitor şi a produs cea mai bună revenim asupra activităţii de Epis­
impresiune pretutindeni.
N’a surprins pe nimeni resulta- să arătăm, de ce alegerea săvîrşită
FOILETONUL „GAZ. TRANS .
U
Limba vechilor nbstre cărţi
bisericesc!.
(Fiinţa şi cronologia ei).
De
1 ae Salică.
Am amintit despre hi-
. e susţine (Crestoma-
ere.- pg. XX), că tdte
i psaltirea sche-
.sce copii puţin
• Ooresiane. In
ntuat, că raportul
md în scurte cuvinte
jtare a lui Co^esi.
utorul traduc- origi-
* torul, âr te? ‘
J v
’.unea
sch
„gazeta* iese îi sacare iji.
ADonamente pentru Austro-Dngaria:
Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şl străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 tr.
N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumără la tdte ofi­
ciale poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Abonamentul pentru Braşov
Admmistrafiunea. Piaţa mare,
Târgul Inului Nr. 30, etagiu
I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Cu dusul în casă : Pe un an
TJ XJ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
luni 3 fl. — Un eşemplar 5 or.
v. a. sân 15 bani. — Atât abo­
namentele cât şi insorţiunile
sunt a se plăti înainte.
Braşov, Lum-Marţl 22 Decemvre (3 Ianuarie). 1898.
tul alegerei, fiind-că persâna, care de congres nu numai, că n’a putut Instalarea se face după programul, pe
a întrunit majoritatea voturilor con­ surprinde pe nimenî, der este întîm- care în esenţă l’aţl publicat deja.
gresului, este bine cunoscută cleru­ pin.ată cu viuă simpatiă între Ro­ Se speră, că resoluţia preaînaltă va
lui şi poporului din întrega Metro- mân!. sosi în ourând.j
poliă şi activitatea ei, într’o chiămare Speranţele tuturor se îndrâptă Resultatul însu-şl al alegerii a produs
înaltă bisericescă, este o carte des­ ad! asupra noului Metropolit, care în cercurile românescl din Sibiiu cea mai
chisă. în posiţia acâsta înaltă ia asupră-şî bună impresie. De nou speranţa, mai co­
Alesul congresului este cel mai grele îndatoriri, fiindu i încredinţată rect speranţele încălzesc sufletele, că afa­
vechiu dintre Episcopî, care de doue- cârma bisericei române gr. or. şi cu cerile bisericei văduvite acum de câte-va
cjeci şi patru de ani guverneză die- acâsta şi marea problemă a promo- luni, vor reintra în mersul lor regulat şi
cesa Aradului şi care împreună cu vărei şi apărării intereselor cultu­ vor da înainte, în chip îmbucurător.
Episcopii Caransebeşului şi cu ră­ rale si naţionale ale poporului român. Rip.
posatul Metropolit au condus în Dea ceriul, ca votul de Sâm­
acest lung interval afacerile provin­ bătă al congresului să aducă de­
plina realisare a acestor speranţe Sistarea execuţiei dărilor.
Nou alesul Metropolit este, prin îndreptăţite! Ministrul unguresc de finance
urmare, chiar prin posiţia sa în sî­ Lukacs a dat o circulară cătră tdte
nul bisericei şi prin partea însem­ direcţiunile financiare şi cătră auto­
După alegere. rităţile administrative, prin care dis­
11
„ acesteia, chiămat să ocupe postul — Corespondenţă, part. a „Gazetei Transilvaniei . — pune, ca dela 1 Ianuarie se nu se
„ înalt, ce i-s’a încredinţat şi caro re­ Sibiiu, 20 Dec. v. 1898. mai încasseze dările pe calea execuţiunei.
clamă în aşa mare grad cunâscerea Ca mai nou dela congresul electoral Circulara ministrului este de urmă­
profundă a tuturor raporturilor bi­ Vă împărtăşesc, că aprâpe toţi domnii de­ torul cuprins:
sericesc! şi a desvoltărei lor, precum Nr. 3B68 ... „Te îndrumez, ca înce­
putaţi congresuall au plecat deja de aici,
şi multă esperienţă. unii încă asâră, alţii acll (Duminecă) dimi- pând dela timpul primirei acestui ordin
Prea Sânţia Sa Ioan Meţianu nâţa şi la amâcjl. AbiacâţI-va mai sunt din şi pănă la o altă disposiţiune, s8 sistez!
însă mai are la activul seu şi o lu­ cei din afară. peste tot încassarea prin esecuţiune a dă­
crare neobosită şi plină de râde, ce Noul Metropolit şl P. S. Sa Părintele rilor publice şi a pretensiunilor erariale, ce
a desfăşurat’o de aprâpe un pătrar Episcop Popea se află încă aici, căci acjl sunt a se încassa după modul şi chipul dă­
de veac ca Episcop al diecesei Ara­ se termină şi se subscrie representaţiunea rilor publice. Ordonez deci, ca nici fisolgă-
dului. în scris cătră Majestatea Sa, ce se va îna­ birâilor, nici ajutorelor lor sâ nu li-se avi-
Nu numai odată ni-s’a dat oca- inta pe calea guvernului şi se va trimite seze pauşal de drum, şi ca esecutorii de
siune în decursul timpului de-a re­ dare ai statului pănă la o altă disposiţiune
leva în colânele foii nostre însem­ cel mult mâne, Luni, în 21 Dec. v. sâ nu fiă însărcinaţi cu încassarea dărilor.
După aceea şi Prea sfinţiile Lor plecă
natele progrese, ce le-a făcut die- deja mâne la Arad şi Caransebeş. Budapesta 29 Decemvre 1898. — Lulcdcs
cesa Aradului pe terenul cultural şi Representaţia la M. Sa, respective la m. p.
administrativ sub păstorirea Prea guvern, nu o va duce o deputaţiune, cum Nu e vorba der aicî de dările
Sânţiei Sale. Aceste progrese sunt s’a făcut odinioră ci se trimite prin postă. pe anul 1899, car! încă nu sunt vo­
deja bine cunoscute; amic! şi con­ După primirea răspunsului dela M. tate de dietă, căcî rata primă a
trar! se unesc în a constata, că ave­ Sa, congresul, care e declarat altfel în per­ acestor dărî devine scadentă numai
rile bisericesc! au crescut şi aşecjă- manenţă, va fi convooat la o şedinţă nouă, la 15 Februarie 1899 şi mai ’nainte
mintele de cultură de tot felul s’au în care să i-se notifice resoluţiunea prea nic! nu se pâte esecuta, ci e vorba
înmulţit în mod considerabil sub înaltă şi să se săverşescă instalarea oficiosă, de restanţele de dare pe anul 1898.
conducerea vigilentă a Episcopului cu solemnitatea recerută. Guvernul ar fi fost după lege
Vor fi atunci representate la măreţul în drept se esecute aceste restanţe
act tote corporaţiunile bisericesc! sâu în pe 1898, deârece dările pe acest an
Nu voim să intrăm acum în a legături cu biserica, precum membrii con­ se pretind pe basa legei budgetare
protoprpsbiterl din Archidiecesă, represen- A aliat însă consult guvernul
cop a noului ales. Am ţinut numai tanţii şcolei şi ai corporaţiunilor biseri­ Banffy se ordone in genere sistarea
cesc!, etc. tuturor esecuţiunilor de dare, înce-
fuşte (fustis), op (opus) etc. din psaltirea psaltirea scheiană ne surprinde o mare ghilăluesc, ung. gyiilolni, âr în cod. Vor:
scheiană, elemente, ee Coresi le înlocuesce fluctuaţiune şi nesiguranţă în punctul a- a felelui, ung. felelni etc.). Deci epoca, în
cu neologisme slave, seu forme mai moderne, cesta. Atât cele câte-va escepţiunl ale care s’a făeut traducerea originală, trebue
ca rudă, pohtă, înving, toiag etc. Codicelui voroneţean, cât şi escepţiunile să cadă după vâeul al 9-lea, epoca venirii
Ce e însă psaltirea scheiană, care i-a cu mult mai multe ale psaltirei seheiane, Ungurilor şi a întroducerei limbei paleo-
servit lui Ooresi, ca isvor şi model? E co- sunt semnele cele mai evidente ale copiei: bulgare, ca limbă oficiosă la tote seminţiile
piă sâu textul original ? „Manuscriptul este totâ formele nerotacisate sunt un fel de slave ortodoxe.
lapsus calami, cari copistul pote fără sâ vrâ, *
o copia, după-cum acesta se vede din ne­
numărate greşeli de cetire şi incongruenţe ineonsciu, le-a introdus în text în locul Cam în aceeaşi ordine de idei, voind
1
de ortografiă şi fonetism' *'). formelor originale rotacisate. să arăt dependenţa scriitorilor noştri bise-
In congruenţe de fonetism am relevat Aşa-dâră atât psaltirea scheiană, cât ricescl faţă de antecesorii lor, chiar şi în
mai sus şi la Codicele Voroneţean, er pe şi apostolul dela Voroneţ sunt copii; er timpul mai nou, am relevat declaraţiunea
basa acestora am tras conclusiunea, că co­ traducerea originală, la cari se reduo aceste celor-ce au redactat Noul Testament de
dicele voroneţean asemenâa nu pote fi de­ 2 texte, trebue să se fi făcut după o ver­ Belgrad (1648), că la compunerea redac-
u
cât copia. siune slavă. Argumentul cel mai convingă­ ţiunei lor ar fi utilisat „izvodul grecesc,
Ambele aceste două vechi texte ro­ tor în punctul acesta sunt construcţiunile latinesc şi sârbesc. Am accentuat mai de­
mânescl, psaltirea scheiană, ca şi apostolul sintactice slave redate dd litteram româ- parte, că acâstă declaraţiune devine forte
voroneţean, se disting între altele prin ro- nesce*). (Aşa e de es. construirea verbului suspectă şi problematică prin faptul, că
tacisarea (trecerea în r) lui n între 2 vo­ a judeca cu Dativul). Traducerea originală într’un loc îi ia gura pe dinainte şi pome­
1
cale,*) aşa-dâră prin rotaoism, de' ’^ând a ambelor texte s’a făcut în Ardeal. Do­ nesc de „întorsura cea de demult *. Acâstă
codicele voroneţean întâlni* vadă pe de-o parte rotaoismul, âr pe de bănuială devine mai mult oa probabilă,
' tiune aprope consecu Vmentele ungurescl, cari obvin în cercând să controlăm mai cu deamănuntul
, escepţiune a câtor-T a d. e. în psalt. scheiană: cele spuse în prefaţă. Etă ce se dice în a
doua predoslovia sub punctul 3):
VK - pentru Codicele Voroneţean
G-lui G. Creţu în Revista pt. „De acâsta încă vom să sciţi, că ve­
dem, că unele cuvinte unii le-au izvodit