Page 86 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 281 -1898

penel dela 1 Ianuarie n. 1899, fi- va dovedi cjiua de mâne. Atâta repetă trista istorie: puterea se răsvrătesee
Desbaterea budgetară s’a început în
ind-că — cjic oficioşii lui — guver­ însă vedem şi acjij că mult timp nu în contra legii". camera deputaţilor la 25 Ianuarie. Ea a
nul vrea se evite tot, ce ar pute vor put se lucreze cu stările de „Magyar Hirlap" : „Anul nou este pe durat săptămâni întregi. Deja pe atunci se
şi numai în aparentă se dea prilegiu faţă"... capul nostru, dâr speranţa fericirii nicăirl... pute simţi, că oposiţia are gânduri seriose
la stigmatisarea stării de ex lex (în Este însă ceva mângăitor: ministrul de fi­ de-o luptă vehementă în contra guvernului
afară de lege), precum şi la frecări Cătră absolutism. Dr. Fuchs, nanţe a tras văl de jale peste toba nemi- şi mai ales a ministrului-preşedinte Banffy.
şi conflicte între public şi organele loselor licitaţiuni de dare". Foia uugurâscă
preşedintele „Reichsrath"“ului din Viena a Intr’aceea miniştrii unguresc! alergau
autorităţilor. declarat unui colaborator dela „Neues Wien. arată apoi starea desolată, în care se află în sus şi în jos între Viena şi Budapeşta,
Seim, că câte-va comune ma­ Tgbltt", că are seriose griji asupra viito­ ţâra pe urma luptelor vehemente. ca să pregătâscă pactul.
ghiare oposiţionale, ca Battonya, rului parlamentului austriac. Nu este nici „Eşti Ujsâg" : „Fără constituţiune Spa­ Guvernul păşesce apoi în cameră cu
Csap, au declarat, că vor relusa nia a rămas între frontierele ei, oa stat şi
o speranţă — dise el — ca parlamentul proieclul de lege al congruei acatolicilor,
plata dărilor, decă dieta nu va fi să-şi recapete erăşl capacitatea de muncă, naţiune. Francia îşi schimbă constituţia care se desbate la începotul lui Februarie.
votat pănă lă 1 Ianuarie legea bud- âr un parlament, care nu mai lucrâză nimic, când în regat, când în imperiu sâu repu­ Proiectul lui Wlassics provâcă discusuml
getară. Este der temerea de con­ blică, însă pentru acâsta naţiunea francesă
nu mai pote avâ drept la esistenţâ. lungi, cu care ocasiune s’au aucjit voci { -
flictele, ce le-ar pute provoca par­ e liberă, independentă, avută, puternică, timaşe şi pline de ură în contra naţionali­
tidele obstrucţioniste din ţâră cu cultă şi fericită. Cu Ungaria »u stau lu­ tăţilor nemaghiare. Proiectul a fost primit
oeasia încasaării dărilor în genere, Coiitemplaţiuiîi de anul non. crurile aşa. Ungaria este fără constituţiune cu majoritate.
fanatisând poporul in contra orga­ pământ şi popor, nici decât însă stat, Parte în disousiunile camerei a avut
nelor guvernului, care a lâcut pe Starea desolată, în care anul 1899 fiind-că lângă ea stă Austria, care îşi pune şi cestiunea socialistă. Guvernul a credut su­
acesta se ia măsura de mai sus. îi află pe Maghiari în urma luptelor pă­ laba pe ea; fără constituţie regele maghiar ficient să vindece acest rău, prin restrîn-
Speranţa — căci şi aşa nu va dura timaşe din timpul din urmă, face, cai în- devine împărat austriac, pactul cu Austria gerea dreptului de întrunire şi de societăţi
mult starea esceptională — că pănă trâga d'aristică ungurâscă să întâmpine cu încetâză, însă independenţă nu căpătăm ; şi prin reglementarea pressei socialiste —
atunci visteria statului va dispune sinistre presimţiri începutul anului nou. putem avâ ministeriu, el însă nu mai este lucru, care a provocat viforose scene în
de sumele necesare pentru plăti, au Contemplaţiunile, ce le face din incidentul răspundător naţiunei, libertăţile publice se cameră. Tot pe atunci deputatul Rohonczy
contribuit se-i uşureze acesta măsură. acesta, merită şi atenţiunea nostră. Etă pierd şi rămân singur numai dreptul şi le­ a făcut sensaţionala descoperire despre
Firesce, că foile oficiose caută căte-va voci din pressa maghiară asupra gile" ... cele trei niilidne, cu care Banffy a făcut
situaţiunei:
se esploateze ordinul ministrului de De prisos a mai arăta, că acesta este teno­ alegerile şi şl-a înjghebat majoritatea
finance în favorul guvernului, fli- „Budapesti Hirlap scrie sub titlul „ex rul din articulii tuturor cji l°r maghiare.
u
are
umilă şi servilă de adl.^
a
cend, că numai motive nobile şi de lcx între altele: „Prindem condeiul plin Deosebirea constatărilor însă divergâză nu­
In 27 Februarie ministrul-preşedinte
moderatiune l’au condu3 pe acesta de posomorîre, abătuţi şi cu amare impu­ mai într’atâta, că cele guvernamentale în- Banffy vine cu proiectul despre serbarea
şi că guvernul dovedesce prin acest tări. In acestă di fiiul şl-a ridicat mâna vinuesc oposiţia, cele oposiţionale învinuesc amintirei evenimentelor din 1848, propu­
ordin numai, că simte tdtă greuta­ asupra părintelui seu, cu răutate şi in mod guvernul şi majoritatea pentru stările de- nând ca- cli de sărbătore 11 Aprilie în loc
tea răspunderii, ce a luat’o asupră-şî, uşuratic om maghiar a rănit constituţiu- solate interne, în care anul nou îi află pe
de 15 Martie. Cestiunea acâsta încă a pro­
când s’a decis a duce mai departe nea. De-asupra capului nostru propriu, pe Maghiari. vocat mari lupte între partidele din dietă.
trebile statului fără lege. vârful coperişului casei nostre am pus tă­ Luna Martie începe sgomotos. Cade
,.Pe8ter Lloyd“ spereză, că po­ ciunele focului cu mintea copilului îndârjit. Liga patriotică, «lin Paris. cabinetul Gautsch la 6. Martie şi devine
porul va pute fi luminat despre aceea, Ce ore merităm dela alţii, când noi înşi-ne întrunirea generală a ligei patrioţilor fran- ministru preşedinte contele Thun, fost loc­
că guvernul şi partida liberală au tractăm cu noi astfel, când călcăm pala- cesi ţinută la 30 Decemvre 1898, număra ţiitor în Boemia. Noul cabinet austriac a
făcut tot posibilul, spre a asigura diul nostru naţional şi când lăsăm la pradă 4000 de asistenţi. S’au pronunţat discursuri fost primit de cătră Maghiari cu temeri şi
purtarea mai departe a afacerilor de cârciumă' comâra adunată de străbunii numerose, expunând necesitatea de a forma îngrijiri, curând însă s’a dovedit, că Thun
statului pe cale legală, şi că numai noştri... Am înfipt pumnalul în corpul o nouă ligă a patrioţilor faţă de situaţia ţine la moştenirea lăsată de Badeni şi că
oposiţia a făcut’o acesta cu nepu­ constituţiunei nâstre. Pote îl vor scote, ca creată de afacerea Dreyfus. întrunirea a nu vrâ să atingă învoelila dintre acesta şi
tinţă „din motive personale"; mai să nu sângereze, însă locul ranei va ră­ votat o ordine de di aprobând statutele Banffy privitor la pactul vamal-oomercial.
u
sperăză, că fiă-care va vedâ, că totuşi mâne drept amintirea unei ere tieâlose . nouei ligi, aclamând pe d-1 Deroulâde ca Aprilie şi Maifl este consumat ârăşl
va trebui să plătescă odată dările Er la alt loc dice: „Nimeni să nu umplă preşedinte. cu legea-cougruei, apoi cu proiectul de
scadente şi că neplata va fi împreu­ urechea vecinului cu minciuna, că aşa a Liniştea n’a fost turburată. lege despre reuniunile de credit.
nată numai cu desavantage mate­ trebuit să fiă, că a fost o necesitate, că Intr’aceea delegaţiunile votâză credi­
riale, deci aştăptă, că vor întră în totul a resultat din tirănia minorităţii şi tul suplementar de 30 miliâne cerut de
cea mai mare parte dările cu tdtă pentru principiul parlamentar... Nu pote Parlamentul ungar în 1898. Kricghammer şi soirile despre creditul de
sistarea esecuţiei etc. Foile oposiţio- fi nimeni răspundător pentru ceea-ce va Sunt interesante constatările unei foi 50 miliâne pentru flotă ţine în viuâ încor­
nale însă nu văd, că prin ordinul de urma mâne, decât singur şi esclusiv gu­ maghiare cu privire la activitatea parla­ dare cercurile parlamentare. Guvernul îna-
mai sus s’ar pute uşora critica si- vernul şi partida lui, care fără de a pute mentului ungar în anul 1898. intâzâ proiectele pactului, cari adl zac în
tuaţiune a guvernului, delăturându se să ajute, împuternicesce pe guvern, să dă- In anul trecut era, ca şi acum la în­ coşul cu hârtie. Din Iunie pănă în 25 Sep-
conflictele lui cu contribuabilii. Gu­ rîme constituţiunea... Cutezanţa acesta ceputul acestuia, un fel de stare ex-lex, care temvre dieta este amânată prin rescript
vernul, (ţie ele, n’are dreptul se fo- orbă trebue expiată în anul nou, care nu însă a fost de durată scurtă. In 7 Ianuarie prâa înalt.
losescă sumele incurse, el trebue se pote fi pentru fiă cine an fericit... şi care dieta a votat provisoriul pactului, şi pro­ Dâr şi în decursul verii politica nu
facă tdte plăţile, şi de aceea ele nu percurge de asupra capului nostru învelit iectul de lege fu sancţionat, — după vo­ încetâză. Guvernele celor două state ţin
văd, decât numai o laudă gdlă în în neguri şi în nori ameninţători". tarea din 15 Ian. în camera magnaţilor — conferenţe la l’schl în afacerea pactului.
afirmarea, că guvernul o va pute-o „Alkotmâny" : „Nu mai lipsesce de­ în timp de 48 ore. Deschiclându se dieta în Septemvre,
duce mai mult timp şi fără de în- cât, să statorâscă o nouă sărbătâre, cum a
La 17 Ianuarie un rescript preaînalt pe firmamentul politicei maghiare se ivesc
cassarea dărilor. fost cea a conventului din 10 Noemvre a închis prima sesiune parlamentară 1896 primii nori ai furtunei parlamentare. Opo­
„Ministrul Lukacs opresce nu­ 1793 în Paris. Cât de corăspundătore ar fi — 1901, âr la 18 s’a deschis a doua sesiune. siţia începe a trage în discusiune râua
mai esecuţiunile. Printr’asta însă — inscripţia : „Victoria domniei liberale" pe Deja la începutul ei s’au pornit tractările credinţă, cu care a procedat guvernul în
cjiee „Bud. Hirl." — el a recunoscut frontispiciul altarului elin. S’ar afla pote cu privire la pact între cele două state cestiunea pactului şi a cuotei. Guvernul
îndreptăţirea refusării dărilor şi şi şi o damă, care ar representa cu vrednicie dualiste, svonindu-se încă pe atunci, că înoârcă a linişti spiritele prin declaraţiunl
aceea, că funcţionarilor nu e permis pe deiţa acestei libertăţi". Austriacii cer o cuotă de 37—42%- Trac­ evasire, cari nu mulţămesc de loc oposi­
se li-se tragă din leafă darea, deore- „Magyarorszâg" : „Peste câte-va ore tările se făceau cu guvernul Gautsch. In 21 ţia. Se începe astfel obstrucţiunea în totă
ce şi acesta ar fi o procedere de păşim în starea revoluţionară. Răsturnarea Ianuarie şl-a dat dimisiunea ministrul a puterea ei. Ministrul-preşedinte este di de
siluire. Cum vor procede organele acesta n’o produce o massă de flămând!, latere br. Josilca, âr portofoliul acestui mi­ (ji atacat cu violenţă. Cestiunea statuei
guvernului în privinţa acesta, ne ci o tovărăşie de putere bine hrănită. Se nisteriu l’a reţinut Banffy pentru sine. Hentzi ridică lupta la proporţiunl uriaşe,
âr afacerea Dessewffy este scâsă ca arma
cea mai puternică în contra urgisitului şef
(tradus) într’un chip, alţii într’alt; âră noi tinâseă resultâ de acolo, că cuvântul „po­ izvod, ce tote câte au putut afla, grecesc! de guvern. Banffy este atacat fără cruţare
le-am lăsat cum au jost în isvodul grecesc, blican" nu obvine în contextul evangeliilor, şi sărbesci şi latinesci"**), o fac, firesce, nu­ pe tâtă linia şi i-se face imposibil indem­
vecjând, că alte limbi încă le ţin aşa, cu- decât la Mateiîi 5,46 şi 9,10, încolo peste mai pentru-ca să dea mai multă autoritate nitate, provisoriu pentru pact etc.
mu-i: sinagoga, şi poblican, şi gangrena, tot (d. e. Luca 5,28.29; 18,10.11.13) unde redacţiunei românescl publicate de ei. Cronica scandalelor se încheie pentru
şi pietrii scumpe, carele nu să soiu rumă- în versiunea latină aflăm „publicanus", în * 1898 cu duele, pentru-ca ea să fie cu atât
nesce ce sănt. Nume de omeni şi de lâmne Noul Testament de Belgrad nu mai aflăm Cât despre aplicarea preposiţiunei mai interesantă şi mai sensa‘‘ •>nală.
şi de veşmente şi altele multe, carele nu „poblican", ci „mitarnic", âr forma „mi- „pre", ca semn de funcţiune al Accusasivu-
să soiu rumănesce ce sănt, noi încă le-am tarnic" cu necesitate se reduce la vre o lui notez, că usul acesta nu-1 ounos-
lăsat grecâşte, pentru-câ alte limbi încă traducere mai vechiă românescă, ca Te- cem, decât noi cei de dincoce de Dunăre, EJSra Buer
le-au lăsat aşa". traevanghelul sâu Evanghelia cu învăţătură Românii din Balcani însă nu-1 cunosc. (Deschider
Acâstă declaraţiune în forma, în care a lui Coresi, unde lui zslâvrjg (publicanus) Asupra evoluţiunei acestui us sintactiv, Miercuri 1
e făcută şi cu esemplele, cu oare e ilus­ îi corăspunde „mitar". deci asupra proossului semasiologie, prin chis cu solemnii
trată desavuâză pănă dincolo aserţiunea, că Deci e forte pi'obabil, ca redactorii care a trecut preposiţiunea „pre", pentru tei din Cernăuţi,
s’ar fi utilisat un izvod grecesc, âr altul Noului Testament din 1648 n’au soiut nici ea din prepos’ţie proprie să ajungă în sta­ complet. Presiden
latinesc şi încă al lui „Eronim" (Hierony- latinesce, nici grecesce, şi prin urmare ei diul acesta de petri fi eaţiune, degenerând guignon, era în unire
mus). Cuvântul „poblican' , despre care se n’au utilisat, decât „întorsătura" românâscă într’un simplu semn de funcţiune al Accu- Iul ţării, d-1 Iancu Lup
1
elice, că „l’au lăsat grecesce , e evident, că „cea de demult", âr cuvântul „poblican" sativului, voiă reveni cu altă ocasiune în­ sidial ; jsti un discurs
u
nu e grecesc, ci latinesc (publicanus), şi ca l’au scos din vre-un text slav (unde se va tr’un v ’u mai detaiat. 'n care arăta-
atare s’a publicat în versiunea latinâscă fi adoptat din latinesce) şi l’au lăsat aşa, J a, 1898 Decemvre. ■■mat la
mai ales a Noului Testament, ca traducere nesoiind ce e „nume de omeni ului.
a grecescului xelâvpq. E clar deci, că nu lemne sau de veşmente"*). f 7
s’a utilisat o versiune greoâscă, căci aici acestea afirmă, că „n’au s< Chrestr ro-’
nu pâte obveni forma latinâscă „poblican“.
Der că n’au consultat nici o versiune la­ *) Simion Popesc- p