Page 87 - 1898-12

Nr. 281—1898 G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

ducatului. D-l Lupul saluta apoi îu limba Slovenii vătămaţi. Din Laibach (Carni- garanţiilor, ce le oferă acesta pentru replă- Proprietarul prăvăliei a deolarat i> g
s
română pe deputaţii româul. olia) se anunţă, că deputaţii sloveni din tirea banilor împrumutaţi şi în privinţa plâ- nu-i pote da marfa, deore-ce după j
sI
După. acesta presidentul ţării ceru cu­ dieta provincială au anunţat telegrafic pe tirei intereselor, câţî-va dintre membrii ro­ aduce aminte, acel Krivâny, care a
vântul pentru a ceti în limba germană ministrul-preşedinte din Viena, că nu vor mâni au luat cuvântul. Asupra discuţiilor mandat marfa în Iulie, avea o altă apa
Mesagiul imperial, căre fu ascultat în mij­ mai lua parte la desbaterl în urma vătă­ privitore la acest punct „Unirea" rapor- renţă.
locul celei mai mari atenţiuni. Tot acest mărilor ce li-s’au făcut de cătră deputaţii teză următorele: Negustorul avee dreptate, căci în ade­
Mesagiu a fost redigiat şi în limba română germani. „D-l Dr. A. Bunea, provocându-se la văr, pe timpul, când şi-a comandat marfa,
•si rusâscă. Textul Mesagiului român, după- motivele, car! le-a desvoltat pe larg în Krivâny era slab şi palid la faţă. De atunci
Osămintele metropolitului bulgar Gre-
•ce vorbesce despre omagiile, ce a adus congregaţiunea din primăvara anului 1897, însă el s’a îngrăşat, a căpătat o faţă mai
goriu au fost transportat Vineri la Rusciuk
dieta pentru jubileul de 50 de ani şi după- declară, că nu se învoesce la contragerea frumosă, părul şi barba de-asemenea îi erau
însoţite de doi membri ai sfântului sinod,
ce arată, că în urma doliului adânc a tre­ împrumutului pentru înfiinţarea şcolelor de schimbate. Destul, că la urmă neguţătorul
de profesorul prinţului moştenitor Boris,
buit să se s’steze sărbările jubilare, asigu­ stat. Şcolele de stat au să se înfiinţeze şi căruia tot lucru îi părea suspect, s’a în­
de ministru] lucrărilor publice şi d-l Mi-
rând însă că bucuros este luat la cuno- susţină, după legea din 1868, esclusiv din ţeles cu muşteriul său aşa, ca acesta se
hailoff, deputat şi primar din Rusciuk. La
scinţă prea înaltă omagiul dietei — con­ banii statului, şi nu din ai comitatului, ori mergă din nou în cjiua următâre şi atunci
plecarea trenului, ducând rămăşiţele mor­
tinuă astfel: ai comunelor politice. Combate tendinţa p6te îi va libera marfa.
tuare ale metropolitului, se remarca la
„In evenimentele schiinbăeiose ale aceea, că comunele şi comitatul subtrag A doua di însă Krivâny n’a mai mers
gară: prinţul, principesa, toţi miniştrii,
domniei Mele de ciucî-cjecl de ani, am aflat orl-ce ajutor scâlelor confesionale şi dau în personă la prăvălie, ci a trimis pe un
toţi agenţii diplomatici, înalţii funcţionari
Eu în abnegaţiunea întotdeuna probată şi tot ajutorul lor şcolelor de stat, asupra expres (hamal), căruia neguţătorul i-a şi
civili şi militari şi o mulţime numerosă.
gata la sacrificii a poporelor Mele fidele cărora statul singur dispune, fără nici o predat marfa. Acum însă poliiţia era avi-
ţ)iarele, fără deosebire de partide politice,
un razim solid al tronului. Ea oferă, orl-ee ingerinţă a factorilor, cari conlucră la în­ sată despre' afacere şi detectivii erau pe
fac omagiu calităţilor nepreţuite ale de­
s’ar ascunde în sinul viitorului, o garanţă fiinţarea acelor şcoli. urma expresului.
functului, laudă marele său patriotism şi
sigură pentru manţinerea integră a puterii Tot în contra contragerii împrumutu­ Expresul a dus de adreptul rufele la
reamintesc luptele, ce a susţinut în viaţa
.şi a vadei statului. lui se declară şi d-l preposit 1. M. Moldo- o casă de amanetare, unde le-a zălogit
sa pentru binele patriei. Oficiosul „Mii" a
Cultura intelectuală şi cea materială, van, care într’o vorbire mai lungă arată, pentru 45 fi., âr banii, împreună cu biletul
apărut cernit şi dă biografia complectă a
promovate prin drepturile indiviclilor, ga­ că ar trebui să se ajute scolele confesio­ de amanetare, i-a dus şi predat unui
defunctului.
rantate în legile fundamentale de stat şi nale în desvoltarea lor liberă, căci în acelea „domn" ce se afla la un otel, în altă stradă
prin egala îndreptăţire a poporelor, au luat Aniversarea Sultanului. In 30 Decemvre, se pune pond pe educaţiunea religiosă şi a oraşului. In momentul însă, când ex­
pretutindenea un avent îmbucurător. 1898, aniversarea Sultanului s’a serbat în morală, fără de care nu putem ave cetăţeni presul a predat banii şi biletul respecti­
Pote fi numai în folosul promovării mod solemn, piarele turcesc!, ca „Şervet" gata a-şl jertfi viâţa pentru patrie. Din vului „domn“, care era slăbuţ îmbrăcat,
binelui părţilor diferite, promovare făcută clic, că milione de âmenî recunosc pe Sul­ contră, în scolele de stat nu se dă impor­ delectivii au şi pus mâna pe amândoi.
eu îndîrjire şi absolut necesară pentru pro­ tan, ca şef suprem politic şi religios. A- tanţă educaţiunii religiose şi morale, şi ast­ Străinul „domn", a căruia înfăţişare
gresul continuu al întregului, decă în des- cestă duplă supremaţie, care a fost rea­ fel în proporţiunea, în care se va spori nu­ nu prea corăspundea cu descrierea personei
voltarea instituţiunilor publice li-se oferă mintită de curând la Damasc de cătră îm­ mărul cetăţenilor fără de confesiune, se lui Krivâny, a negat hotărît, că el ar fi
representaţiunilor ţârilor, ca celor în prima păratul Wilhelm, dă Sultanului o putere va spori şi al acelora, cari profeseză prin­ defraudatorul dela Arad, cjicend că numele
liniă chemate de-a pădi interesele şi bună­ fără semăn pe pământ. Cei mai mari mo- cipii contrare esistenţei comitatului şi a lui este Martin Sauter. După ce a fost dus
starea lor, o latitudine corespuncţeţâre pentru narchl europeni sunt nevoiţi să-l considere statului. însă la poliţie, n’a mai negat mult, ci a
■manifestarea drepturilor lor constituţionale. şi să caute amiciţia sa. Se înţelege de sine, că aceste vorbiri mărturisit, în fine, că este Krivâny Iănos.
Sper şi doresc, că mai presus do tote Pază în contra anarchiştilor. Cu grije au răsunat în pustiu, căci pănă şi parochul La interogator el a spus, că după-ce în
romano-catolic din Aiud a votat pentru Iulie a fugit din Viena, a mers la Ham-
•contrastele de opinii şi de tendenţe, voinţa şi precauţiuue estra-ordiuară guvernul ita­
contragerea împrumutului de lipsă la înfiin­ burg, de acolo la Berlin, Dresda, apoi îu
firmă pentru înaintarea obiectivă a bună­ lian a dispus să se vegheze asupra siguri-
ţarea şcolelor de stat, cari n’au nici un Elveţia, âr în urmă a umblat prin mai
stării intelectuale şi materiale, va produce tăţii personale a membrilor conferenţei
caracter religios". multe oraşe ale Italiei nordice, figurând
o cooperare a tuturor puterilor, sprijinită anti anarchiste din Roma, care şi-a termi­
Cestiunea acestui împrumut se va pune sub diferite nume false. In 12 Decemvre
de respectul reciproc al drepturilor şi de nat deja lucrările sale. Când unul din mem­
«echitate. brii conferenţei eşia prin oraş, el era tot înoă-odată în discuţie [într’o congregaţiune s’a reîntors din Locarno la Viena, unde a
viitore, când se va presenta spre aprobare luat cuartir la un birt într’un suburbiu,
de auna însoţit de 5 poliţişti, 2 în uni­
contractul privitor la contragerea lui, cu purtând numele dy Sauter.
formă şi 8 în civil. La otel fiă-care mem­
SOIRILE DI'LEL care ocasiune se va face şi votarea nomi­ Cu ocasiunea arestărei, 'nu s’au aflat
) bru al conferenţei avea, fără să scie, ca nală. „Unirea" îşi esprimă speranţa, că cel la el, decât un revolver, două bilete de
— ‘21 Decern vra. companion imediat un agent al poliţiei. puţin atunci membrii români nu vor stră­ amanetare şi cei 45 fi., pe care îi dase
In Roma era der mare grija de apărare
0 frumosă serbare de binefacere. Erî luci prin absenţa lor. expresul pentru rufele zălogite. Se vede,
şi dorinţa de-a pune capăt agitaţiunilor
după amedl s'a săvîrşit în sala festivă a E trist, în adevăr, că într’un comitat că toţi ceilalţi bani i-a prăpădit.
anarchiste, şi decă cu t6te astea resultatul
gimnasiului român din loc distribuirea hai­ ca al Albei de jos, membrii români arată Krivâny va fi predat întâii! tribuna­
conferenţei este negativ, acâsta are a-se
nelor între un număr mare de elevi şi eleve atâta indiferentism într’o cestiune, care-i lului din Viena, care va avă să-l juduce
mulţumi mai mult oposiţiei ce au făcut’o
dela scolele nostre din Braşov. Ca în tot- privesce aşa de mult. Sperăm şi noi, că pentru cele făcute acolo, er după aceea va
Franci a şi Englitera.
deuna, acest măreţ act de binefacere a fost cel puţin la congregaţia viitore membrii fi adus la Arad, unde va fi tras aici la
■împreunat cu anumite festivităţi. Corul, sub Mare vendare de făină. Mai mulţi ne­ români îşi vor face datorinţa, presentân- răspundere pentru defraudare.
conducerea d-lui profesor de musică T. gustori din Constantinopol au sosit cjilele du-se cu toţii.
Bopovicî, a esecutat câte-va cântări frumose. aceste la Brăila, unde au făcut mari cum­
Vorbirea ocasională a ţinut’o d-l preot Dr. părături de făină cu destinaţiunea pentru fte&ţămSfă p&aSsiăcă»
V. Saftu. S’au distribuit haine şi încălţă­ estremul orient. Câte-va case numai, au Arestarea lui Krivâny.
Braşov, 21 Decemvre v. 1898.
minte din partea comitetului parochial al vândut făină pentru mai mult de o jumă­ Din Viena sosesce sensaţionala scire,
Subscrisa direcţiune şcolară îşi esprimă
bisericei St lui Nicolae la vre-o 160 băeţi tate de milion. că faimosul defraudator Krivăny Iănos, cas-
şi 86 fetiţe, er din partea comitetului Reu- sarul scaunului orfanal dela Arad, care a Cea mai căldurâsă mulţămită stimatului
Corpui înveţătoresc din Selişte invită Domn Simeon Damian, advocat în Braşov,
niunei femeilor române la vre-o 40 fetiţe. furat 250,000 fi , a fost prins şi arestat
la producţiunea, ce se va arangia Sâmbătă, pentru ofertul benevol de fl. 50, adecă
alaltăerlî n 31 Decemvre, din partea poli­
Restrîngerea dreptului de-a transporta în 26 Decemvre st. v. 1898 în „sala fes- cincl-cjecl florini, făcut în favorul mesei stu-
ţiei din Viena. Lucrul, după cum comu­
diare. „Neue freie Presse vestesce, că mi­ tivă a şcolei de-acolo. începutul la Y 8 denţescî, ce e a se înfinţa la şcâlele nostre
a
u
2
nistrul de interne austriac, ministrul de oo- ore sâra. Venitul curat e destinat „fondu­ nică o telegramă din Viena, s’a petrecut din Braşov.
astfel:
mercifi şi ministrul căilor ferate au dat lui bibliotecei şcolare". Ofertele marinimose Dee Dumnezeu să aibă mulţi imi­
Krivâny a fugit dela Arad în 2 Iulie
•câte-o ordonanţă, după care se detrage se vor cuita în public. tatori !
n., având la sine cam 8000 fi , căci numai
dreptul de transport şi răspândire pe tre­
Programa'. 1) a) „Astâcll prorociile", Direcţiunea şcolelor medii gr. or. române.
muri şi prin navigaţiunea cu abur acelor atâţia i-au mai rămas din 250,000 fi., pe
colindă, executată de coi’ul elevilor; b) Virgil Oniţiu,
producte de pressă, cărora li-se refusă tran­ cari îi defraudase în decurs de dece ani.
„Erna", de Wiest, cor. 2) „Cornistul dela director.
sportul cu posta. Din paragraful ultim al Soţia şi cinci fii ai săi îi lăsase la Arad.
Griviţa", poesie de I. Neniţescu, declama-
•ordonanţelor reiese, că ele au fost date încă în aceeaşi cji Krivâny a ajuns
tiune. 3) a) „Mortea viteză", de Stefăuescu,
după învoirea cu guvernul ungar şi că la Viena, unde a petrecut liniştit pănă în Ii i t e s* a t wi p ă.
cor. b) „Păsărică trecătâre", de Wiest, cor.
pentru Ungaria însăşi se vor lua tot ase­ 6 Iulie, căci poliţia din Arad abia în 17 Troparul Botezului Domnului „In ior­
w
4) „Duşmancele , poesie de G. Coşbuc, Iulie a avisat poliţia din Viena despre
menea măsuri. dan", compus pe motive de ale cânt. bis.
declamaţiune. 5) „Colindă", de G. Dima, starea lucrului. Aici Krivâny luâ cuartir la
despre România. In scola oor. 6) „Potpouri" de cântece poporale, pentru cor de bărbaţi; „Foie verde de tri­
un restaurant elegant, unde se obiclnuise
e din Roubaix (Prancia) executat pe ţimbalâ. La urmă se va re- foi" şi „Tot ţi-am dis mândro", cântece po­
a merge şi altă-dată. In lista ospeţilor era
dnut acum câte-va dile presenta piesa. „Un om buclucaş", come­ porale lucrate pentru cor de bărbaţi (4
scris cu numele propriu.
■ !t aplaudată asupra die într’un act, looalisată de Maria Baiu- voci) au apărut hectografiate pe hârtie mi­
încă în 3 Iulie, adecă a doua cjidupă
lând dela fondarea lescu. După producţiune urmâză joc. nisterială şi se pot căpăta la autorul Timo-
ce a sosit în Viena, Krivâny s’a dus la o
în clilele nos- tei Popovicî, prof. de musică in Braşov (str.
Drăvălie de modă, unde şi a ales căm°şi
• succes despre Hirscher 28) cu preţul de 30 cr. de esem-
şi batiste în preţ de 500 fi., declarând că
României. A Di** 'bei-inferiore. plar, plus 3 cr. porto.
peste o săptămână va merge să şl ia marfa,
,ra mostră naţio- *
s’a ţinut o der n’a mai mers, căci într’aceea apăruse
«nete forte frumâse Minunate sunt pentru popor scrierile
adunar gaţiunei co- şi prin diarele vienese soirea despre de-
asemeni a espus fericitului loan Creangă, cari conţin cele
mi tatu i ’a ordinea fraudarea dela Arad şi Krivâny aflând de
■vafii, represen- mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc.
dilei oartea asta, grăbi aă părăseseă Viena. De-atuncI N’ar trebui să lipsescă aceste scrieri nici
»
România In
comic ’i s’a perdut urma. dintr’un sat, în care esistă cetitori români,
a o nouă con­
nistr fieri după amâcjl însă s’a întern- căci ele procură cetitorului nu numai forte
ţi punctul de plăcute momente de petrecere, der îi dau
onb’ neaşteptat. In aceeaşi pră-
şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote
"âny îşi târguise cămeşi şi
scrierile la-olaltă costă numai 1 fl. trimise
;• un domn, cjicând, că
francat şi se pot căpăta la tipografia „A.
şi că voesce să-şi Mureşianu" în Braşov.
rcă în Iulie a, c. *