Page 1 - 1899-01
P. 1

\


                                                                                                                                                                       „gazeta* iese în flâcare di.
               KEDA.CŢIUXEA,
           Adminisiraţiunea şi Tipografia.                                                                                                                             Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
                                                                                                                                                                       Pe un an 12 fl., pe şdae luni
           SSAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                     6 fl., pe trei ly™3 fl.
             Scrisori  nefrancate  nu                                                                                                                                  N-rii de    ^ ~ an.
           as  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentrn Români; Mi ^“mte:
           nu se retrimet.                                                                                                                                             Pe  un  an  40   fra "  ,’ n &6se
            INSERATE  ae  primesc  la  AD-                                                                                                                             luni 20 fr., pe > rel .
           SINISTRAŢ1UHE  în  Braşov  şi  la                                                                                                                            N-rii de Duminecii
           nrmătorele  Birouri  de  nnunoluri:                                                                                                                            Se prenumeră la tdto ofi-
            In  Viena:  H.  Dukos  Nachf.                                                                                                                              ciele poştale din întru şi din
           îăai. Augonfold & Eraerloh Lesner.                                                                                                                          afară şi la d-nii colectori.
           Helnrloh  Sohalek.  Rudolf  Mosse.                                                                                                                            Abonamentul pentrn Braşov
           A. Oppellka Nachf. Anton Oppellk.                                                                                                                            Âdmmistrufiunea.  Piaţa  mare,
           Io   Budapesta:   A.V.Qoldbor-                                                                                                                              Târgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
           ger,  Eksteln  Bernat.  In  Ham­                                                                                                                            I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şâse
           ei utr: Harolyl A. Uabmann.                                                                                                                                 luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
             PREŢUL ASERŢIUNILOR : o ae-                                                                                                                               Cu  dusul  în  casă  :  Pe  un  an
           riă garmond pe o colânâ 6 or.                                                                        Z     I I .                                            12  fl.,  pe  6  luni  6  fl..  po  trei
           şi 30 or. timbra pentrn o pu­                                                                                                                               luni  3  fl.  —Un  esemplar  5  or.
           blicare. — Publicări mai dese                                                                                                                               v.  a.  sâu  15  bani.  —  Atât  abo­
           după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    namentele  căt  şi  insorţiunile
             RECLAME  po  pagina  a  3-a  o                                                                                                                            sunt o se plăti înainte.
           seriâ 10 or. adu 30 bani.
              Nr. 1.                                                          Braşov, Vineri 1 (13) Ianuarie.                                                                     1899.



                 Din emisa s-tei sărbători diarul nu va   rios  spre  reculegere  în  sensul  ară­        După  răsboinl  ispano-american  şi  toc­  ‘  făcut’o  Regelui  României,  a  recunoscut  în
          apăr A piină Sâmbătă săra.                   tat,  ne  rămâne  ca  mângăere  şi  încu-  mai  pe  când  în  Paris  decurgeau  tractările   mod  public  tendinţele  paclnice  ale  tînăru-
                                                       ragiare  a  speranţelor  nostre,  pe  cari  de  pace,  Francia  era  pe-aci  să  se  încurce   lui  regat  român  şi  valorea  politică,  de  care
                                                       nici  unul  din  evenimentele  acestui  într’un  fatal  răsboift  cu  Anglia.  Măr  de     se  bucură  acjl  România  în  concertul  sta­
                         / 1 8 9 8 .                   an  nu  le-au  putut  sdruncina  şi  slăbi,  ebrtă  îl  forma  o  palmă  de  loc  aşa  dicend,   telor  europene.  Cu  prilegiul  acestei  visite
                Doue  speranţe  juste  au  fost,  ou  faptul,  că  acele  urîte  apariţiunî  din  Faşoda  din  Africa.  începură  pregătiri  seri­  s’a  accentuat  confraternitatea  de  arme  din
          cari am întrat în anul 1898.                 mijlocul  nostru  au  produs  o  reac-  ose  din  ambe  părţile,  în  arsenale  se  lucra   acea  fericită  epocă,  când  armata  română
                N’am  sperat  într’o  întorcere  a  ţiune  puternică  în  spirite,  oare  ne  cu  iuţelă  şi  intensitate,  în  porturi  fură  con­  s’a  luptat  eroicesoe  pe  câmpiile  Bulgariei
          contrarilor    naţiunei    nostre,    n’am  îndreptăţesce  a  crede,  cf  în  cele  din  centrate  colosurile  de  corăbii,  âr  diploma­  alături  cu  armata  rusâscă.  Acesta  a  accen-
          sperat  în  simţul  de  dreptate  şi  urmă  bărbaţii  noştri,  vor  eşi  din  ţii  schimbau  note  mari  asupra  unei  ces-             tuat’o  însu-şl  Regele  Carol  în  toastul  său,
          generositate  al  celor  tari  şi  puter­    armorţela  ce-i  ţine  de  atâta  vreme  tiunl  mici  în  sine,  dâr  crescută  la  propor-   prin  care  a  răspuns  la  bineventarea,  ce  i-a
          nici,  ci  speranţele  nostre  le-am  în­    înlănţuiţi  şi  vor  reapuca  cu  curagiul  ţiuul,  cari  in  tot  momentul  ameninţau  cu   făcut’o  Ţarul  Nicolae  la  prâncjul  de  gală
          temeiat  numai  şi  numai  în  noi  în-  şi  cu  energia  cuvenită  firul  conlu­          isbucnirea  inimiciţiilor  în  faptă.  Zuruitul   dela  palatul  din  Petersburg.  Regele  Carol
          şi-ne,  în  puterea  nostră  de  resistenţă,  crării  comune  şi  al  acţiunei  solidare,  armelor  însă  a  avut  partea  sa  bună:  s’au   a  mai  dis,  că  sentimentul  său  se  unesce  cu
          în  consciinţa  de  chemarea  şi  viito­     ce  a  fost  inaugurată  în  memorabila  spăriat  şi  unii  şi  alţii,  der  din  furtuna,  ce   sentimentul  ţării  în  sincera  dorinţă,  ca  vi­
          rul  nostru  naţional,  în  simţul  de  jert­  conferenţă  a  Românilor  din  Tran­        umpluse  atmosfera  politică,  se  mai  aude   sita  sa  la  Ţarul  să  potă  stabili  cele  mai
          fire  pentru  limbă  şi  lege,  ce  ne  legă  silvania,  Bănat  şi  Ţâra  ungurescă  încă  şi  acjl  în  depărtare  câte-un  vuet  ame­  bune  raporturi  şi  să  contribue  a  strînge  şi
          de  moşi  şi  strămoşi,  dela  cari  l’am  la 1881.                                        ninţător.                                    mai  mult  relaţiunile  de  amiciţie  cu  puter­
          moştenit  ca  un  talisman  scump  al              Avem  încredere  în  bunul  geniu            Primejdia  răsboiului  a  ameninţat  în   nica  împărăţie  rusâscă.  Nu  se  pbte  nega,
          românismului nostru.                         al  naţiunei  române,  că  va  îndrepta  decursul  anului  1898  constant  şi  în  Asia-   că  România  prin  acâstă  visită  s’a  ales  c’un
               Am  aşteptat  şi  am  sperat,  că  cugetele  bărbaţilor  ei  spre  unica  mică,  în  apele  Chinei.  In  Asia-mică  şi-au          mare  câştig  moral  şi  c’o  înălţare  a  vacjei
          anul  de  care  ne  despărţim,  al  cincî-  ţintă  mântuitâre,  că-i  va  însufleţi  şi  stat  faţă  'n  faţă  Rusia,  Germania  şi  Anglia.   şi  importanţei  sale  politice  în  concertul
          cjecilea  dela  redeşteptarea  nostră  po-  le  va  da  tăria  pentru  lucrarea  şi  Germania  îşi  sporesce  fără  obosblă  colo­      statelor europene.
          litică-naţională,  ne  va  aduce  recule­    lupta  gigantică,  ce-i  aştâptă  încă  niile,  ea  vrâ  să-şi  creeze  pieţe  nouă  pen­        Anul  1898  se  finesce  cu  pace  în  Eu­
          gerea  înăuntru,  de  care  avem  ne­        de-aci    încolo;   avem    încredere     în  tru  productele  sale  industriale  în  imperiul   ropa.  Că  ce  va  aduce  urmaşul  său,  este  as­
          cesitate  atât  de  urgentă  ;  că  bărbaţii  iubirea  de  neam,  în  patriotismul  şi  chines  milenar,  asupra  căruia  a  început  să   cuns în tainele necunoscutului.
          noştri  chemaţi  a  pune  umerul  la  re-  în  puterea  de  jertfă  a  Românilor,  sune  clopotul  morţii.  Germania  a  şi  pus
          solvarea  problemei  uriaşe,  ce  ni-s’a  şi  de  aceea  nu  ne  îndoim,  că  va  mâna  pe  portul  Kiao-Ciau.  Tot  acesta  o
          impus  de  împrejurări,  se  vor  deştepta  sosi  momentul  mult  aşteptat  de  re­        făcu  Rusia,  care  de  asemenea  a  ocupat             Stări desolate.
          din  letargia  lor  şi  se  vor  pune  pe  culegere,  va  trebui  să  sosescă,  căci  Port-Arthur.  Dâr  în  China  stau  pe  picior  de
                                                                                                                                                        De  mult  Maghiarii  n’au  avut  o  si­
          lucru.  Am  mai  aşteptat  şi  sperat,  că  cu  tote  adversităţile  şi  miseriile  tim­   rivalitate alte două puteri: pe lângă Germania
                                                                                                                                                  tuaţie  politică  mai  grea  şi  mai  încurcată,
          anul  1898  va  produce  acel  reviri­       pului,  viuă  este  consciinţa  naţiunei  şi  Rusia,  mai  sunt  Anglia  şi  Francia  inte­
                                                                                                                                                  cum  este  cea  de  acjl,  provocată  de  însuşi
          ment  în  spiritele  bărbaţilor  noştri  române  şi  nicî-odată  ea  nu  va  re­           resate  în  cel  mai  mare  grad.  Mai  ales  An­  guvernul  lor  actual,  care  urmând  fidel  sis­
          credincioşi  causei,  care  se  facă  cu  nunţa la vieţa şi la viitorul ei.                glia  a  fost  în  tot  decursul  anului  forte  pa­
                                                                                                                                                  temul  inaugurat  de  faimosul  Tisza  Kalman,
          putinţă  o  concentrare  sănetosă  a               Revna  cea  mare  şi  zelul,  ce  ve­   sionată  şi  preocupată  de  cestiunea  chinesă.   a  reuşit  să-i  învrăjbesoă  în  dietă  şi  afară
          forţelor  nostre  interne  şi  o  dirigiare  dem  că  le  desfăşură  poporul  nostru  Anglia  era  pe-aci  să  între  în  conflict  cu
                                                                                                                                                  de  dietă  într’un  grad  ne  mai  pomenit.  Anul
          a  lor  conform  cerinţelor  unei  lupte  pentru  progresul  său  pe  tote  terenele  Rusia  pentru  China,  ea  şi  astăcjl  îşi  arată
                                                                                                                                                  1898  a  adus  în  sinul  lor  luptele  maxi  in­
          seriose de defensivă.                        de  cultură  naţională,  despre  care  constant  dinţii  marelui  imperiu  moscovit,
                                                                                                                                                  testine,  el  le  lasă  de  moştenire  patimele  şi
               Nu  ne-am  aşteptat  la  succese  revnă  şi  despre  care  zel  anul  1898  care  stă  puternic  în  calea  planurilor  ei  de
                                                                                                                                                  neînţelegerile politice.
          estra-ordinare  în  direcţiunea  acesta,  ne-a  dat  atâtea  dovefiî  îmbucură-  cuceriri  coloniale.  Cu  tote-că  pentru  mo­
                                                                                                                                                        E  de  prisos,  credem,  a  mai  reveni
          fiind-că  nu  se  pote  îndrepta  şi  pune  târe,  ne  arată  în  modul  cel  mai  con­    ment  diferenţele  dintre  acestea  patru  pu­
                                                                                                                                                  asupra  celor  petrecute  în  timpul  mai  re­
          la  loc  în  365  de  (file,  ce  s’a  stricat  vingător,  că  neînfrântă  este  puterea  teri  par  a  fi  aplanate,  periculul  răsboiului
                                                                                                                                                  cent  între  Maghiari.  Pentru  a  caracterisa
          şi  negligeat  într’un  şir  lung  de  ani.  sa de viaţă.                                  în  Oceanul-pacifîc  şi  de  alungul  litoralului
                                                                                                                                                  situaţiunea  este  destul  să  spunem,  că  acum
          Cu  atât  mai  greu  era  de  a  dobendi           Consciinţa  despre  acesta  putere  chines  ameninţă  totuşi,  diplomaţia  nici
                                                                                                                                                  au  ajuns  şi  Ungurii  să  se  plângă  amar,  că
          succese  mari,  când  situaţiunea  poli­     nesecată  ne  dă  tăria  de  a  spera  în­    nu-1  va  pută  delătura,  ci  cel  mult  a-1
                                                                                                                                                  li-se  calcă  constituţia  şi  drepturile  scrise
          tică  a  naţiunei  ndstre  nu  numai  că  tr’o  grabnică  indreptare  şi  recule­          amâna.
                                                                                                                                                  în  legi  şi  că  sunt  puşi  în  stări  afară  de
          nu  s’a  ameliorat,  der  a  devenit  mai  gere a nostră şi pe terenul politic.                 Un  eveniment  politic  însămnat  a  fost
          critică  şi  mai  gravă  şi  ameninţatore          Fiă  ca  anul  ce  vine  să  realiseze,  în  cursul  anului  şi  căUtoria  împăratu­  lege.  Visul  lor  hrănit  de  ani  de  dile,  că
                                                                                                                                                  vor  ajunge  să  stăpânâscă  ei  singuri  în  mo-
          prin  urgia  nouelor  persecuţiunî  şi  acesta  dorinţă  şi  speranţă  a  tuturor  lui  Wilhelm  în  Orient.  In  drumul  său
                                                                                                                                                  narchie  şi  că  vor  face  din  dinastia  habs-
          nedreptăţii’!,  ce  au  trebuit  se  le  în­  Românilor de bine.                           lung  împăratul  Germaniei  a  trecut  prin
                                                                                                                                                  burgică  o  dinastie  maghiară,  începe  să
          dure în 1898.                                                                              Constantinopol,  unde  Sultanul  i-a  făcut  o
               Am  fost  însă  în  drept  de  a  pre­                                                strălucită  primire  şi  unde,  pe  cum  se  sus­  li-se  topâscă.  De  trei-cjecl  de  ani  luerâză
          tinde  dela  bărbaţii  noştri  conscii  de    Anul 1898 în politica externă.               ţine,  s’au  încheiat  legături  de  intimă  ami­  la  realisarea  acestui  vis,  totul  au  făcut  ce
          peri  culele  acestei  situaţiuni,  ca  se  se     Anul  1898  a  fost  unul  dintre  cei  mai   ciţie  între  cei  doi  domnitori.  La  amiciţia   au  putut  face,  der  âtă  că  li-a  venit  şi  lor
          reculegă  şi  se  scotă  causa  poporului  bogaţi  în  evenimente  politice  esteribre.  Pa­  acâsta  se  şi  provocă  acum  Sultanul,  care   un  tuş  rece  peste  cap,  li-a  venit  Banffy  cu
                                                                                                                                                  sistemul  tiszaist,  care  i-a  încurcat  cumplit
          din pirotela, în care a ajuns.               cea  mult  vestită  de  cătră  diplomaţi  şi  ca­  crede,  că  prin  ea  imperiul  turcesc  este  pe
               Intru  cât  a  satisfăcut  orî  nu  petele  încoronate,  a  fost  adânc  sguduită,    lung  timp  scutit  de  nimic’re.  Dâr  Rusia  nu   şi  i-a  desorientat  tocmai  în  momentul,  când
          anul  1898  acestor  îndreptăţite  aştep­    ici  colo  chiar  primejduită  în  cea  mai  mare   privesce  ou  ochi  dulci  amiciţia;  ea  vede   era  să  se  reguleze  roporturile  economice
          tări  ne-o  documenteză  certele  şi  zi-  măsură.                                         în  acâsta  o  scărire  a  influenţei  sale  pe   şi  comerciale  ou  Austria,  aşa  numitul  pact,
          zaniile,  de  cari  a  fost  atât  de  bo­         Valurile  Oceanului  Atlantic  au  fost  în­  malurile  Bosforului.  Rusia  pare  că  a  şi   pe care baseză în mare parte dualismul.
          gat  anul  acesta,  şi  cari  au  aflat  adă­  roşite  cu  sânge  omenesc  prin  nenorocitul   dat  Sultanului  să  înţelâgă,  că  n’are  să  mai   Este  trecut  anul,  de  când  asupra  ces-
          post  şi  nutrement  chiar  şi  într’o  par­  răsboiii,  în  care  Spania  a  fost  încurcată  cu   conteze  la  bunăvoinţa  ei,  din  momentul  ce  tiunei  pactului  s’a  deschis  îutră  partidele
          te a pressei nostre.                         America.  Spiritul  de  speculaţiune  al  Ame­  s’a  arunoat  în  braţele  Germaniei.  Esemplu  maghiare  din  oposiţie  şi  între  guvern  lupte
                Cu  adenc.ă  durere  am  privit  la  ricanilor  s’a  pus  fără  de  veste  în  mişcare,   este  Creta.  Ori  cât  Sultanul  a  stăruit,  ca  şi  atacuri  vehemente.  Guvernul  a  fost  ase­
          acest  spectacol  trist  şi  ruşinăţor  şi  pentru-ca  să  abată  dela  sine  o  primej­   Ţarul  Rusiei  să-l  scutâscă  în  cestiunea  diat  de  tote  părţile,  dâr  mai  ales  i  se  făcu
          pentru  neamul  nostru.  Ne-am  ţi­          die  economică,  a  provocat  şi  a  dus  la  cea   Cretei,  totuşi  puternicul  domnitor  dela  imputarea  că  vrea  reînoirea  pactului  în
          nut  reservaţl,  fiind-că  am  vecjut.şi  mai  grea  catastrofă  vechiul  şi  gloriosul    Neva  a  rămas  neînduplecat  şi  a  înfluinţat  paguba  intereselor  economice  şi  politice
          ne-am  convins,  că  aceste  certe  şi  zi-  odinibră  imperiu  al  Spaniolilor.  In  lupta   puternic,  ca  prinţul  grecesc  George  să  ocupe  ale  Ungariei,  prin  oeea-ce  ea  ar  pier  ie  din
          zanii  nu  provin  dintr’o  stare  patolo­   aoâsta  desperată  şi  au  stat  faţă  în  faţă  pu­  soaunul  de  guvernator  în  insulă,  ou  tote-că  greutatea  ei  înaintea  Europei.  învinuit  a
          gică  a  poporului  nostru,  ci  îşi  au  is-  terea  lumii  nouă  cu  spiritul  rămas  al  vre-   se  scie,  că  el  n’a  fost  persona  grata  nici  fost  şi  este  guvernul,  că  prin  alegeri  scan-
          vorul  în  machinaţiunî  străine  de  el  milor  vechi,  şi  cu  tote  stăruinţele  şi  încor­  la  Viena,  nici  la  Berlin,  cu  atât  mai  puţin  dalbse,  prin  corupţiunl  şi  favoruri  şi-a  în-
          şi  de  dosvoltarea  lui;  şi  fiind  astfel  dările  estreme,  ce  s’au  pus  din  partea  Spa­  la Constantinopol.                    şghebat  majoritatea  de  acjl,  care  nu  ser-
          aduse  în  mijlocul  nostru  de  fin  cri­   niei,  apoi  cu  tbte  simpatiile,  de  care  se  bu­  Voind  să  încheiem  acâstă  scurtă  re­  vesce  decât  interesele  domniei  de  partid
          văţ  răutăcios,  vor  dispare  >t<it  aşa  cura Spania la    naţiunile  europene, totuşi   vistă  asupra  evenimentelor  anului  1898  în   şi  care  confiscă  drepturile  şi  libertăţile
          cum  au  venit,  la  prima  suflaTeyu-  ea şi-a  perdut  întinsele şi bogatele-i colonii   afară,  nu  putem  trece  cu  vederea  un  act   coa tuţionale    u  scopurile  ei  parti-
          ternică  a  spiritului  sănătos  naţional''                                                politic  de  cea  mai  mare  însemnătate:  visita   c Ţ, BanL.      ’  săi  —  dic  stângacii
                                                    ^ şi insulele al căror pământ l’a udat cu atâta
                                                                                                                                                         ţ
          ce  ne  chiamă  la  muncă  luptă  cu                   tăcjl în Guba si îp .Filipine fâlfăe   regelui României la Curtea din Petersburg, în­  -- i« _             stituţia  de  dragul
          puteri unite şi coneent                               îl american &{■<}.  ţelor-Unite, care  tâmplată  în  cursul  lunei  Iuli  ’isita  aces                        şi nimicit.
                                                                                                                           4
               Şi decă nu p                                                ată    ipra Spaniolilor,  a avut o importanţă cu a -        deoseK                                    -ms acesta ca
          activul atr                                                              ruterl.           cu cât Rusia, prin strălu                                                   •o.nit teatru’
   1   2   3   4   5   6