Page 10 - 1899-01

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 2.—1899.

In fine şi câteva sfaturi: considerat ca o nenorocire lipsa acestor
Ajutore şcolarilor seracî. pe copiii mei astfel, ca ei să fiă nenorociţi
Ar fi bine, ca programele acestor pro- bunuri.
ca şi mine.
Sibiiu, Ianuarie 1899. ducţiunl să nu fie atât d® lungi; o piesă EsaminaţI acum esistenţa âmenilor, Din iubirea cătră dânşii eu îi duo în-
teatrală este de-ajuns pe lângă 2—3 coruri
Spre delăturarea mai multor scăderi cari trăesc după codul lumei. Cu cât mai tr’un oraş plin de infecţiunl fisice şi mo­
şi 1—2 declamaţiunl. Mai ales ar pută lipsi
şi neajunsuri de cari sufer şcâlele nâstre mare e posiţiunea lor în lume, cu atât mai rale; îi înorediDţpz în mânile unor străini,
declamaţiunile intercalate afară de program.
românesc!, din care face parte şi şcâla gr. mare e lipsa lor de acâstă condiţiune de cari urmăresc interesele lor singuri în edu-
Tot astfel ar fi de dorit, ca publicul
cat. din Sibiiu, s’a înfiinţat la iniţiativa şi fericire, şi mai puţin se bucură ei de lu­ caţiunea pe care le-o dau, şi eu las să se
ascultător să nu facă atâta sgomot în de­
stăruinţa Magnificiului Dn. Iuliu Bardoşi, mina sârelui, de câmpii, păduri, animale strice în mod consciinţios copiii mei din
cursul producţiunii, căci prin acâs'a de-o
insp. şcol. reg. în retragere, „Reuniunea sălbatice sâu domestice. Cea mai mare parte punctul de vedere moral şi din punctul de
parte se conturbă cei de pe scenă, de alta
pentru ajutorarea copiilor dela şcola popo­ dintre ei — aprâpe tâte femeile — ating vedere intelectual.
se pierd şi rămân neînţelese multe frase
rală din parochia gr. cat. a Sibiiului , care bătrâueţa fără, ca mai mult de-odată sâu A patra condiţiune a fericirei constă
w
rostite de declamatori eto.
precum în anii trecuţi, aşa şi în anul şco­ de dâuâ-orl în viaţa lor, să fi contemplat în legăturile libere şi binc-voitâre cu toţi âmenii.
X.
lar curent a făcut diferite darnrî şcolarilor răsăritul sârelui, câmpiile şi pădurile, decât Dâr aici încă âmenii lumei sunt lipsiţi de
in sumă de peste 100 fi., colectaţi prin numai dâră prin ferâstra vagonului sâu din acâstă condiţiune esenţială a fericirei. Cu
D-sa, neobositul iniţiator şi president al Froducţiunl şi petreceri. trăsură; fără să fi sămănat vre-odată o cât se ridică, cu atât mai strîmt este cer­
acestei reuniuni. plantă, să fi crescut o vacă, un cal sâu o cul relaţiunilor, pe când la ţăran şi femei
Corul bisericii gr. or. române din Bra-
Cea mai receută faptă de binefacere găină, fără să scie chiar cum se nasc, cresc sa, umanitatea întrâgă este accesibilă. '
şovul-vechiu, dirigiat de d nul prof. Tim.
a îndeplinit’o d-1 Bardoşi Duminecă în 1 şi trăeso animalele. un milion de omeni nu voesce să se
Popovicî, arangiază sub protecţiunea Comi­
Ianuarie a. c., care a fost o adevărată fii tetului despărţământului I. al „Asoc. rom. Ei nu cunosc decât ţesăturile, pietrele, bâre pănă la dânşii, mai rămân încă
de sărbătâre pentru şcola gr. cat. din Si­ fiecl miliâne de lucrători ca dânşii e
pentru literatura română şi cultura popo­ emnele lucrate de mâna âmenilor şi încă
biiu şi de nespusă bucurie atât pentru şco­ 4 ei le văd, nu la lumina sorelui, dâr la lu­ Arkhanghel pănă la âstrakhan, cu cari
rului român * o petrecere poporală împreu­
lari şi părinţii acelora, cât şi pentru pu­ nată cu concert şi teatru Mercur!,ufi fi (18) mină artificială; ei nu înţeleg decât sgo- vor întreţină legături strînse şi fraterne f
blicul asistent de ambele secse, inteliginţă Ianuarie 1899, (diua de Bobotâză) în sala motul maşinelor, trăsurilor, tunurilor, sune­ visită nici presentare. Pentru un funcţio^
si popor. nar şi femeia sa sunt sute de egali; dâi
hotelului „Orient Nr. 1. începutul la 77 tul artificial al instrumentelor de musică;
44
2
14
Festivitatea s’a început cu o „colindă ore săra precis. Intrarea de persână 60 cr. ei respiră parfumul seîrbos al alcoolului şi superiorii îi esclud din cercul lor ; inferiorii
< ântată de şcolari, după care Rvds. Dn. Venitul curat e destinat pentru fondul Co­ al fumului de ţigară; ei nu simt decât ţe­ sunt de o potrivă separaţi. Cât privesce
protopop Ioan V. Russu, prin o vorbire ministrul milionarul şi familiile lor, cerc’
rului bisericesc din Braşovul-vechiă. Supra- săturile şi lemnul în mânile lor şi sub pi-
frumâsă, arată meritele d-lui Bardoşi ca solvirile şi ofertele marinimose se vor chita ciârele lor; ei mănâncă, fiind dat stomacul lor e restrîns la o decime de persâne tot
president al numitei reuniuni, arată mai pe cale publică. Bilete se pot căpăta la lor slab, alimente gustâse şi împuţite. Vo­ atât de sus puse, tot atât de bogate. Nu-i
departe însărunătatea darurilor de Crăciun librăria Ciurcu, la d-1 Eremias şi săra la iajurile lor nu ’i scutesc! Ei se tîrăsc în acâsta viâţa prisonierului, încunjurat de cei
espunând tot-odată şi datorintele, ce le au 2 sâu 3 păzitori ocnaşi ?
oassă. case închise şi pretutindeni unde merg, la
pruncii faţă de binefăcătorii lor. ţâră sâu în străinătate, ei simt acelaşi lemn, In fine, a cinoea condiţiune a fericirei
P r o g r a m : 1. a) Unule născut, b)
D 1 Bardoşi a mulţămit apoi tuturor Sfânt, cor mixt de T. Popovicî. 2. Bagă aceiaşi pâtră sub pioiârele lor; aceleaşi e sănătatea şi mârtea fără suferinţă. Aici
generoşilor contribuenţl, după aceea a ur­ Domne luna ’n nor, cântec poporal pentru draperii le ascund lumina fiilei; aceiaşi la­ încă noi nu găsim de loc fericirea în sfe­
mat împărţirea darurilor. Fie-care elev a chei, visitii sâu portari opresc comunicaţia rele înalte ale lumei. Luaţi un om cu stare
cor mixt de T. Popovicî. 3. Ciue-i Nuhăm ?
primit: vestminte, încălţăminte, cărţi de declamaţiune. 4. a) Fâie verde pup de crin, lor ou câmpiile, plantele şi bestiile. Pretu­ potrivită şi femeia sa, pe de o parte ; un
rugăciune, unii Abecedare şi „Călindarul cântec poporal pentru cor mixt, arangiat tindeni unde merg, ei sunt despoiaţi de ţăran şi femeia sa de situaţiune egal po­
44
Poporului , apoi jucării, zaharicale, colac, de T. Popovicî. In fine se va juca piesa acâstă fericire a naturei, totul ca nisce trivită, pe de altă parte; comparaţi viâţa
săoun etc. Finîndu-se împărţirea, învăţă­ 44 prisonierl. Precum aceştia din urmă se lor şi veţi vedâ, cu tote lipsurile şi munca
„Medicul fără voe , comedie în 3 acte de
torul, dela acea şcâlă mulţămi în numele mângăiă la vederea ierbei împinsă în cur­ ecscesivă suportată de ţăran, că omenii şi
Moliere. Persânele vor fi representate prin
şcolarilor d-lui Bardoşi şi celorlalţi contri­ tea închisârei lor, prin trecerea pe furiş a femeile sunt cu atât mai sănătoşi, cu cât
d-nii: C. Voicu, d ra M. Voicu, D. Jaliu,
buenţl generoşi, în urmă s’a cântat o poe- unui paiangen sâu a unui şârece, tot aşa ei se găsesc mai jos în scara socială şi
N. Balea, d-ra P. Moldovan, N. Samoilă,
sie ocasională anume întocmită spre acest aceşti âmenl se mângăiă aflându-se în po­ sunt cu atât mai bolnavi, cu cât ei se gă­
I. Bratu, I. Ţiţeiu, d-ra M. Jaliu, I. Aldea.
scop ... sesiunea unei plante plăpânde de florăriă, sesc mai sus. Printre ei, un om sănătos, ne­
*
... Ferice de o atare şcdlă, căre pe prin aceea a unui papagal, a unui câne, a silit la periodica cură de vară, este de-ase
Reuniunea femeilor române din Zârneştl menea escepţional că se află un bolnav îr
lângă un venerabil şi meritat director, cum unei maimuţe crescută şi nutrită de omeni
şi jur invită la balul ce se va arangia Joi,
este Rvs. Dn. protopop Ioan V. Russu, plătiţi. mediul uvrier. . . .
(19) Ianuarie 1899, în sala edificiului şco­
mai are şi un sprijinitor capabil, zelos şi O altă condiţiune a fericirei este Se fiice, că doctrina lui Christos' <
lar din Zârneştl. începutul la 8 ore sera.
desinteresat ca d-1 Bardoşi. munca. Munca simpatică şi liberă; după grea de conceput când el fiice : „Acela care
Preţul de intrare la bunăvoinţa publicului. voesce să mă urmeze trebue, să părăsâsca
C. g. aceea munca fisică, care dă pofta şi somnul
Ofertele marinimose se vor chita în public. pământurile sale, casa sa, fraţii săi şi să
profund şi întăritor. Căci, după lume, cu
vină la mine, care sunt Dumnefieu, şi acei:,
Producţiunea sodalilor români din cât posiţia unui om este mai de invidiat,
paiibSică» cu atât ea e mai străină acesteia a dâua va primi dela mine de o sută de ori ma
Braşov. mult decât ceea-ce a perdut**. Când lumea
condiţiune a fericirei. Toţi fericiţii acestei
Ou ocasiunea petrecerei arangiată de
Braşov, Bl Dec. v. 1898. lumi — funcţionarii şi bogaţii — sunt lip­ scrie: „Părăsesce casa ta, câmpiile tale
14
Societatea sodalilor români „Lumina din fraţii tăi de ţâră, pentru a veni la oraşul
Producţiunea aranjată de sodalii ro­ siţi de orl-ce muncă fisică, ca prisonierii.
Braşov au intrat suprasolvirl dela urmă­ infect , nimenea nu găsesce greu preceptul.
44
mâni din Braşov în fiiua primă de Crăciun Ei luptă, dâr în zadar, oontra bâlelor, fruc­
torii domni: A. V. 2 fi.; prof. G. Ohelariu Familiile, ele însăşi sfătuesc depărtarea co­
a avut de astă-dată un succes deosebit. tul acestei lipse, şi contra plictiselei care
fi. 1.40; G. T. Zernoveanu 1 fi.; I. Avri- piilor.
Corul mixt al societăţii sodalilor, format ’i omâră.
geanu 80 cr ; N. N. 40 cr.; N. N. 10 cr. Ah! Dâcă scopul lumei era uşor de
— la iniţiativa d-lui profesor de musică Eu clic, că lupta lor e zădarnică, căci
Suma fl. 5.70. Venitul curat al produc- atins, plăcut şi fără pericol, s’ar putâ crede,
Tim. Popovicî, din sodall şi dame din clasa munca nu e sănătâsă decât când ea este
ţiunei a fost de fl. 7G.90. că acela al lui Christos e greu şi înspăi­
meseriaşilor noştri, a dat cu acâstă oca
Aducem sinoeră mulţămită tuturor necesară şi că ei nu duc lipsă de nimic! mântător ! In realitate, morala lumei este
siune probă de valârea sa, încât se pâte
sprijinitorilor şi binevoitorilor societăţei In alte ca-url, âmenii lumei fac o muncă mai grea de urmat, decât aceea a lui
dice, că acest cor stă afil pe aceeaşi trâptă
nâstre culturale. pe care o urăsc, ca bancherii, procurorii Christos.
cu corurile meseriaşilor de alt neam din şi alţii. Eu fiic, că ei o urăsc, pentru-că
Arsenie Vlaicu, George Saftu, Esistau, se fiice, odiniâră, martiri ai
Braşov. nici odată n’am întâlnit printre ei un om
preşedinte. secretar. doctrinei lui Christos. Acesta e un fapt
S’au esecutat şi interpretat corect mai care să simtă în munca sa o plăcere egală
escepţional. In decursul celor o miie opt-
multe cântece frumâse românescl, între cari cu aceea a unui portar măturând zăpada din sute de ani se numără trei-sute-opt-fiecl
mai ales „ M’aş mărita , cor mixt pe 6 voci, NECROLOG. Emanuil Papp, cantor- pârta sa. Toţi aceşti fericiţi, cari sunt sâu mii martiri voluntari sâu involuntari pen­
u
a provocat ovaţiunl binemeritate din par­ învăţător în Ioconfiel, după scurte suferinţe lipsiţi de muncă, sâu constrînşl la o muncă tru Christos. Socotiţi acum martiri pentru
tea publicului present, atât la adresa bra­ a răposat în 27 Dec. n. în etate aprâpe do pe care o urăsc, se află tocmai în situa- lume.
vilor corişti, cât şi a dirigentului şi auto­ 70 anb Despre răposatul ni-se scrie, că a ţiunea ocnaşilor. Veţi vedâ, că pentru un martir al lui
rului acestui clasic product de artă. funcţionat ca învăţător în diferite comune
Familia este a treia condiţiune indis­ Christos sunt o miiă de martiri ai lumei,,
dm diecesa Oradiei mari peste 40 ani, fiind
S’au declamat şi mai multe poesii, tâte pensabilă fericirei. încă odată, cu cât un martiri ale căror suferinţe au fost de o sută
cunoscut în tot-dâuna ca unul dintre cei
bine succese şi bine răsplătite diu partea om este crescut în lume, cu atât mai pu­ de ori mai crude. Numărul omenilor omo-
publicului; îndeosebi d-nul Leontin Savu a mai distinşi învăţători. Pe lângă împlinirea ţin cunâsce acâstă ferioire. Gea mai mare rîţî în timpul resbâiolor din secolul nostru
consoienţiâsă a datorinţei sale ca învăţător,
escelat prin declamarea cu un succes sur- parte din omenii lumei sunt adulterii, cari atinge cifra de trei-fiecl miliâne de âmenl.
răposatul a fost şi un harnic cap de familiă,
prmdător a „Sentinelei române“ de V. Alec- în plină ouuoscinţă d® causă, resping bucu­ Aceştia sunt cu toţii martiri ai lumei,
sandri. crescând la şcâlă patru băieţi, sfii toţi. în ria gospodăriei. Chiar în legăturile legitime căci dâcă umanitatea urmărea învăţătura
stare a-şl câştiga pânea lor. Unul dintre
A urmat apoi teatrul. Cu mult haz copiii lor le sunt o sarcină. Ei se lipsesc lui Christos, âmenii nu se omorau de loc-,
fiii răposatului este şi d-1 George Papp,
u
s’au jucat comediile Remăşagul şi „Un
v de buouria de a trăi cu ei; căci, după între dânşii. Când omul ar fi încetat de a
om buclucaş ; atât d-şorele: M. Cristolovean, fost profesor la gimnasiul din Beiuş, er acjl principiile lor, ei trebue să-i încredinţeze crede în ideile lumei, care impune salânelc
11
M. Roncea, P. Sulică, cât şi d-nii G. Saftu, profesor de limba română la gimnasiul din altora, străinilor mai întâiu, veniţi din alte nefolositâre, lanţul la ora» , când se va con­
-
Arad. — Fiă-i memoria binecuvântată!
N. Ardelean, G. Stinghe, Florea Pîrvu, 0. ţări, învăţătorilor în urmă, aşa că familia vinge de necesitatea de a evita prostiile,
"Voicu, G. Muntean şi A. Benigal, s’au este pentru ei un isvor de greutăţi şi de pe oarl lumea le cere, el nu va mai cu­
achitat pe deplin de rolurile, ce au avut, Cele cinci condiţinni ale fericirei. nenorociri. Copiii sunt, din tinereţea lor, nâsce nici suferinţe, nici grjl statornice,
âr în deosebi d-1 Chr. Frunză a escelat prin tot atât de nenorociţi ca şi părinţii lor, ei muncă fără odihnă şi fără scop. . ,.
jocul său original, în rolul ţăranului-servitor. Renumitul scriitor rusesc, contele Leon nu nutresc în ei alt sentiment, decât do­
Producţiunea s’a încheiat cu „Căluşe- Tolstoi a scris între altele un studiu forte rinţa de mârtea lor ca să se buoure de
14
rul şi „Bătuta , jucate frumos de un grup interesant a-upra condiţiunilor fericirii. Etă moştenirea lor. Ceoa-ce e de mirat este de MULTE ŞI DE TOTE.
44
de 8 tineri sodall. Peste tot ea a fost bine ce fiice el despre acesta: a aufii pe părinţi justificându-se prin ra­
s ccâsă şi a dat dovefil de progresul, spre Una din primele condiţiunl, admise ţionamentul următor: „Eu n’am trebuinţă
Anul nou la diferite popore.
care tind sodalii noştri. Public a fost forte de toţi, este integritatea legăturei, care Ugă de nimic, viâţa ’ml este o sarcină, dâr eu
mult, aşa, că era îndesată spaţiâsa sală pe om cu natura, adecă cu lumina sârelui, trăesc şi lucrez pentru copiii mei . Adecă: Anul nou începe aprâpe la tâte po-
44
dela o'el Nr. 1. Inteligenţa fruntaşă însă cu aerul liber, cu câmpiile, plantele, ani­ „Eu sciu prin esperienţă, că viâţa nâstră pârele creştine cu 1 Ianuarie. Pe lângă a-
a lipsit aprâpe total. malele. Pretutindeni şi tot-dâuna omenii au este nenorocită ; în consecinţă, eu cresc cest început de an, mai erau întrebuinţate»
44