Page 13 - 1899-01
P. 13
.0'
„sazeta* iese în uscare ji.
RET) ACŢIUNEA,
Âdiinistraţiunea şi Tipografa. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
iO-~
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate na N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
bc primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
IHSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SIWSTRAŢIUHE tn Braşov şi 1» N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri do anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Oukes Naohf. oiele poştale din întru şi din
8ax Augenfeld A Emerloh Lesner. afară şi la d-nii ooleotori.
Hslnrloh Sohalek. Rudolf Moaşe. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellka Naohf. Anton Oppellk. A d m miei raţiunea, Piaţa mare,
In Budapesta : A. V. Ooldber-
per, Ekatoln Bernat. In Ham- TArgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marnlyi & Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o BO luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
Cu dusui în oasă: Pe un an
riiv garmond pe o col6nă 6 or. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
şi 30 or. timbru pentru o pu A ^ T T J L sci-r. luni 3 fl.—Un esemplar 5 or.
blicare. — Publicări mai dese v. a. său 15 bani. — Atât abo
după tarifă şi învoială. namentele cât şi inserţiunile
RECLAME po pagina a 3-a O sunt a se plăti înainte.
seriă 10 or. său 30 bani.
Nr. 3. Braşov, Lunî-Marţl 5 (17) Ianuarie. 1 3 9 9 .
tenţiunî ale Maghiarilor, când unui comiteau acele acte, ne vorbea de oblige la nimic. Cu alte cuvinte, Szâll vrâ
1898-1899.
deputat al lor, care s’a plâns asupra bunele şi amicabilele relaţiunî din se se susţină dreptul la teritoriu vamal au
maghiarisării făţişe prin presiune de tre monarchia nostră şi România, tonom, însă representanţa înafară a comer-
sus, i-s’a strigat în dietă: „Să-ţî fiă dintre guvernul ungar şi guvernul ciului separat să nu cadă în combinaţie,
Anul aniversării a cinc!-4ecea
ruşine, că eşti Sas aşa de sălbatic!” român şi ne 4i° • De ce nu fiind-că acâsta n’o permite §. 8 din art. de
ea
dela 1848 s’a început înăuntru pen r
tru noi Românii cu macbinaţiunile Se presenta ca un câştig pen ţelegeţî odată, că trebue să încetaţi lege XII—1867.
poliţailor secreţi ai guvernului Banffy tru oposiţiunea din ţâră a naţiona de a mai fi contrarii regimului, care Privitor la celelalte proposiţiunl ale
şi ale pressei plătite de el, cari lităţilor exodul celor vre-o 4 ece de trăesce în cea mai bună amiciţiă cu oposiţiei, Szâll crede, că s’ar pută elimina
aveau ca scop de-a unelti în corn putaţi saşi din partida guvernului România?” tot ceea-ce ar fi de prisos. Ca lucru prin
tra preoţimei nostre, răspândind asu şi se părea, că în sînul Saşilor în- Până şi legăturile politice es cipal el e de părere, că oposiţia să se li
pra ei tot feliul de minciuni şi şi-şî s’a operat o schimbare în favo .terne cu guvernul României le-a in miteze numai la: garantarea pactului, la ju-
calumnii reutăciose. rul solidarităţii lor, der cu tote, că vocat şi a căutat să le folosâscă dicatura curiei cu reforma electorală şi la re-
acţiile acesteia s’au mai urcat odată ministeriul Banffy numai şi numai visuirca pănă la anumită măsură a regulamen
începuse guvernul unguresc se
cu ocasiunea sărbărilor săsesc! din spre a ne face imposibil de a purta tului camerei. Guvernul n’ar ridica contra
fia strîmtorat de oposiţia maghiară
Braşov în memoria lui Honterus, nu mai departe lupta nâstră de apărare acâsta nici o pedecă, er oposiţia încă n’ar
din dietă, care ridică tot mai grave
s’a putut delătura antagonismul din naţională cu orecare succes. pierde mmic din garanţiile principiare ce
acusaţiunî în contra lui. Pentru a-se
tre Saşii „moderaţi” şi „vercjî“ şi le cere.
face o diversiune, ca se sparie opo
anul 1899 i-a aflat tot faţă în faţă Signatura situaţiunei este prin urmare
siţia cu gogoriţa peliculelor, de cari
11
ar fi ameninţat statul din partea na în aceste două tabere. Situaţiunea politică interioră. nesiguranţa şi nouăle „pourparlc - uri ce se
ţionalităţilor şi în deosebi a Româ încât pentru înţelegerea dintre (Lupta pentru împăciuire). vor face după reîntdrcerea miniştrilor un
nilor atât de mult suspiţionaţî, s’a Saşi şi Român!, despre care s’a fă guresc! din Yiena.
lansat faima, că s’ar face mari pre cut multă vorbă în anul espirat. ofi Cetitorii noştri cunosc deja condiţiu-
gătiri în secret pentru o „revoluţiă cioşii guvernului au fost cu mare nile de pace puse de cătră oposiţia unită, Regele Carol cătră armată.
valahă” şi s’a pus la cale comedia grijă, ca nu cum-va, după-ce Saşii maghiară guvernului. Alaltăerl s’a ţinut un
cu cele 80,000 de „proclamaţii re s’au stricat cu partida guvernului, să consiliu de miniştri, er după amiadî baro (Ordin de di.)
voluţionare”, ce se (ţicea, că au ve se facă o apropiere a lor de Ro nul Banffy şi cu colegii săi Lukacs şi Fe Din incidentul Anului nou, Regcde
nit din Bucurescî şi s’au împărţit mân!. Penele plătite ale lui Banffy jervary au plecat ărăşl la Viena. Cu cfiua Carol al României a dat următorul ordin
de alaltăerl s’a început aşa-dâr un nou ca
între preoţii noştri. aţîţaupănăşi în „Politische Corespon- pitul al crisei, ce se trăgănăză de luni de de (fi cătră armată:
Der aceste machinaţiuni mişe- denz” din Viena pe Saşi în contra
lescî, cari mai în urmă au fost re nostră, cjicend, că Românii sunt şi (file în Ungaria. „ O s t a ş i !
cunoscute ca atarî chiar de pressa vor fi totdeuna cei mai mar! inimic! Privirile tuturor sunt îndreptate acum „Ou deosebită plăcere Me folo
oficiosă ungurâscă, au mai avut şi ai lor. Pe aceia dintre Saşî, car! nu ârăşl spre metropola imperiului austriac, sesc de prilejul anului, care în-
L un alt scop, de a pregăti adecă s’au mulţumit cu protestările în adu unde au alergat miniştri unguresci, ca să „cepe, ca se ve trimit ale Mele fe
ii# •raporteze coronei asupra isprăvilor, ce au
opiniunea publică maghiară pentru nările electorale, contra maghiari licitări.
noua mesură legislativă, prin care sării forţate, ci au trimis deputa- făcut pănă acum în direcţia sanării stări „Mulţumită jertfelor îndeplinite,
11
guvernul a intenţionat a „patriotisa ţiune de femei la Viena, să pe- lor putrede parlamentare. Ministrul-preşe „armata şi-a câştigat titluri neperi-
preoţimea necatolică cu mijlocul tiţioneze la piciârele tronului ca să nu dinte — după cum asigură t6te foile ce „tore la recunoscinţa Patriei şi a
distribuirei de ajutore printre ea, aprobe legea, oficioşii lui Banffy îi am primit adl — va desfăşura monarchu- „Mea; dâr tocmai acesta ve impune
punendu-o tot-odată sub o suprave- batjocureau, ameninţau şi-i aruncau lui proposiţiunile de compromis ale oposi- „îndatorirea de a păstra neatinsă o
ghiere specială poliţienescă; e vorba într’o 61ă cu „agitatorii român!”. ţiei şi îi va face cunoscut părerile şi ve „reputaţiune câştigată cu atâta muncă
aici de darul danaic al lui Wlassics, fir ca nu cum-va să mai ră derile membrilor mai distinşi din majori „şi stăruinţă.
tate, cu cari a conferit asupra acelor pro-
de legea privitore la întregirea ve mână cine-va în dubiu despre ţînta „Pe drapelele vostre stă scris:
posiţiunl, în fiae va espune punctul de ve
nitelor preoţesci. finală a guvernului unguresc faţă cu „ Onore şi Patrie, nimic se nu desmintă
dere al guvernului, stabilit în ultimul con
Pentru-ca guvernul se potă es- naţionalităţile, acesta a sciut să re- siliu de miniştri. „acestă mândră devisă! Remănând
ploata, în favorea estinderii puterii solve problema sa de apărare în piarele, cari se cred bine informate, „de a pururea vrednic! de dânsa,
sale şi a politicei sale de corupere contra răsvrătirei socialiste din Un „veţî fi îndeplinit o sântă datorie
şi destrămare, şi cestiunea ajutorelor garia aşa de bine, încât cu măsurile susţin, că corona va autorisa din nou pe „cătră ţâră, care, ca şi mine, în voi
cu
guvernul
Banffy
continuarea
pour-
de stat date preoţimei, trebuia se se ce le-a luat, a lovit mai mult în parleurilor si că decisiunea definitivă va „numai şi în Dumne4eu şi-a pus totă
arangeze acea comediă inscenată cu aşa numita agitaţiune a naţionalită întârrjia eventual mai multe săptămâni, „credinţa.
scop de a timbra ca nepatriotică ţilor, decât în agitaţiunea socialistă. „însufleţiţi de aceste sentimente,
pănă când adecă între guvern şi oposiţie
preoţimea română. Ordonanţarea libertăţilor publice, „şeful vostru suprem trimite tuturor
se va fi stabilit o deplină înţelegere.
Intr’aceea guvernul, setos de-a cum am numit şirul de măsurî reac In general vorbind, domnesce încă o „urările sale cele mai calde şi ve
câştiga noi lauri în combaterea na ţionare ale guvernului, a fost espli- mare nesiguranţă privitor la pacea defini „4ice din inimă: An! mulţî şi fe
ţionalităţilor, pentru ca se potă cată destul de lămurit de cătră în tivă. Punctul mai dificil îl formeză şi de liciţi”.
masca cu atât mai bine intenţiunile suşi ministrul de justiţiă în dietă. rendul acesta cestiunea pactului. Partidele Dat în Bucurescî, în 1 Ianua
şi planurile sale relative la pactul Ca să arate, că guvernul va sci să din oposiţie cer, ca espirând provisoriul de rie 1899.
economic cu Austria, a pus la cale pună capăt agitaţiunei socialiste, mi 6 luni, — pe care sunt aplecate a-1 vota Carol.
c’un cinism epocal maghiarisarea de nistrul s’a lăudat cu înfrenarea agi — dâcă în timpul acesta pactul nu s’ar în
nume în stil mare. Acţiunea nebună taţiunilor naţionalităţilor cjicend, că cheia definitiv eu Austria, Ungaria să Dela fraţi la fratî. Diareic italiene
de maghiarisare a numelor proprii ministrul-preşedinte ţine în mâna sa susţină stările de faţă pănă la 1903 pe din Roma — scrie „Drapelul” — iau oca
de persone, prin presiunea asupra firul acestor agitaţiuni şi că justiţia basa disposiţiunilor art. de lege XII din siunea din faptul aderărei a peste două-
funcţionarilor subalterni, mergea pa şi-a făcut şi ea cu prisos „datoria”, 1887 şi I din 1898, âr dela 1903, când es- decl de Români, bărbaţi învăţaţi şi profe
ralel cu acţiunea pentru maghiari curţile cu juraţî sprijinind cu tăriă piră tractatele vamale, Ungaria să-şi regu sori, la congresul orientaliştilor, ce se va
sarea numelor de localităţi (toponi guvernul prin aceea, că faţă cu agi leze afacerile sale economice cu Austria pe ţine cum se soie în Octomvre 1899 la Ro
mice), care şi-a aflat expresiunea cea taţiunile naţionalităţilor, pretutinde- basa teritoriului vamal autonom. ma, ca să şl manifeste sen+imentele lor fră-
mai înaltă în cunoscuta lege adusă nea ele „şi-au dat verdictul lor con- Faţă de acâstă pretensiune, punctul ţescl pentru naţiunea română. Marele cjiar
de dieta ungurescă. damnator”. de vedere al guvernului este pactul din lschl. „77 Popolo Bomano dela 6 Ianuarie 1899,
u
Primirea legei pentru maghia Aşa s’a întâmplat cu juriile un El cere anume, ca Ungaria să întroducă pănă publică întrega scrisore a d-lui V. A. Ure-
risarea numelor localităţilor a dat guresc!, er de altă parte ministrul la 1903 un provisoriu de pact, pe basa chiă, comunicând comitetului dela Roma
prilegiu Saşilor ardeleni se facă o de interne se putea ' lăuda, că gen- proiectelor lui Badeni, şi să se învoiaseă, numele aderenţilor la congres, şi adaugă
parţială schimbare de front. Depu darmii lui fac minuni de terorisare ca proiectele acestea să fiă introduse în (ficend: „E speci&lmente consolator pentru
taţii saşi fura adecă constrînşî de a poporului, puşcând în omenii ne Austria cu ajutorul §. 14. noi Latinii, de a vedă cum nobilul şi căl
alegătorii lor se iasă din partida gu vinovaţi şi măcelărindu-i fără milă, Intre aceste două proposiţiunl, Coloman durosul popor român, adorator al Italiei şi
vernului şi afară de trei au şi pără- ca la Doi. Szell a păşit o’o treia proposiţiune interme- al Romei, a îmbrăţişat cu inimă reuniunea
sit’o toţi ceilalţi. Saşii s’au putut Văcjurăm aşa-der în anul 1898 dia ă, care pe de-oparte basâză pe prinoi- nostră, constituind un anume comitet pen
v
convinge a suta şi a miia-oră des o potenţare a prigonirilor, terorisă- piul susţinerii dreptului, er pe de altă tru a provoca concursul poporului român
pre prietinia şi lealitatea guvernului, rilor şi brutalităţilor, der întâlnirăm parte tinde la susţinerea intactă a măsuri la Roma în acea ocasiune şi a aduce o
în a cărui tabără intraseră; s’au pu din nou şi machiavelismul ungu lor art. de lege 1867 referitor la afacerile contribuţiune de lucrări, cari vor fi bine
tut convinge despre adevăratele in- resc, care în acelaşî timp, când se oomune, şi mai ales după 1903 se nu apreciate de congresistl.... Posibilitatea de
