Page 14 - 1899-01

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 3.—1899.

a forma în scurt timp un comitet român mâs" din Strigon, deşi „Metropolitul din gândit, ca cu putere armată să ocupe in­ Ne rugăm tot-odată să ia la cunoa-
de bărbaţi învăţaţi, cunoscuţi prin cultura Blaşiă ou episcopii săi sufraganl sunt sub sulele. Acum însă lucrurile au ajuns aici. cinţă pe acestă cale, că obicinuitele bilete
lor superioră, şi anunţul memoriilor, ce pre­ jurisdicţiunea primatelui Ungariei, al cărui In tot momentul se pote aştepta ciocnirea de logodnă le-am rescumpdrat prin un dar de
pară pentru congresul nostru, sunt cel mai înaintaş a fost sufletul şi creatorul u- trupelor de resculaţl cu armata americană, 10 jl. in favorul mesei studenţilor români
sigur indiciu nu numai de sentimentele de nirei . care pănă acum n’a putut să pună stăpânire din loc.
44
cordială frăţie, care legă poporal român de După-ee îşi face vânt cu aceste scrîn- decât asupra Manillei. Pentru o aplanare
B r a ş o v , 3 Ianuarie v. 1899.
cel italian, der şi de progresul acelei cul­ titurl, gazeta şovinistă apeleză la Metro- a conflictului sunt forte puţine speranţe.
Maria Navrea, Aurel Ciortea.
turi, al căreia promotrice ardentă este de po'itul şi la episcopii uniţi, să îndrepteze
câţî-va ani şi Liga culturală română în lucrurile pănă când nu e prea târdiu şi să
Iu locul felicitărilor de Anul nou.
44
tote ţările, unde limba română e vorbită. suprime în germine „demonstraţia plă­ Oa rescumpărare pentru felicitării jr de anul
Va fi bună ocasiune congresul dela Rcma, nuită. SOIRILE DILEI.
nou, ara mai primit din partea d-lui Au-
ca să reveleze Europei culte gradul emi­ Acesta este în reasumat cuprinsul ar­ - 4 (16) Ianuarie reliu llalip, medic în Lipova, 2 fl. în fa­
44
nent de cultură, la care a ajuns „la nos- ticulului din „Magyar Hirlap . Am crecjut
Pedepsirea tînerului academic vorul mesei studenţilor români din Braşov.
tra cara sorella Latina . de bine să-l facem cunoscut, căci prin el
14
Bolcaş. Foia oficială maghiară anunţă, că — Din Sibiiu ne comunică biroul Asocia-
se arată patima şi ura de care sunt cu­
ministrul unguresc de culte a adus sen­ ţiunei o nouă listă a celor ce au făcut
prinse cercurile maghiare şoviniste faţă cu daruri în favorul „Casei naţionale în locul
44
Aberaţiimi şi absurdităţi. orl-ce manifestaţiune din partea nbstră a tinţa în causa tînărului student dela Aca­
demia din Oradea-mare Lucian Bolcaş, în felicitărilor de anul nou. Etă lista : Patriciu
Românilor.
De mult ne-am obicinuit să vedem urma cercetării disciplinare, ce s’a pornit Barbu advocat în Reghin 5 fl., Petru Nemeş
Credem, că o desminţire categorică a notar public r. în Braşov 6 fl , Pant. Lu-
44
publicându-se în organele de pressă ungu- în contră-i pe motiv de „agitaţiune . Sen­
falselor aserţiuni din acest articul, se va cuţa căpitan pens. în Sibiiu 2 fl., N. Stu-
rescl scirl din cele mai fantastice şi sen- tinţa ministrului este cât se p6te mai bar­
da din parte competentă. Noi din parte ne pariu locotenent în Kadstadt 1 fl., Laurian
saţionale despre Români şi mişcarea din bară. Lucian Bolcaş se escliide pentru
coustatăm numai, că şoviniştilor dela „M. Beroian şi Petru Belei din Orăştie câte 1
sînul lor, fie pe teren politic, fie pe cel tot-deuna din tote şcolele din Ungaria, cu
44
H. li-ar piăce, ca Românii uniţi să nu fl., Pomp. Piso proprietar şi Al. Oprea ca­
cultural său economic. Ţînta acestor co­ adausul, că ori ce fel de testimoniu seu
facă nici un pas fără scirea şi învoirea pelan din Săcărâmb “câte 1 fl., Fabia şi
municări (fiaristice, cari apropo tot-dâuna diplomă, ce şi-o va câştiga el în străină
„herczeg-primâs“-ului din Strigoniu, sub a Demetriu Ioviţa, inginer în Galaţi 4 fl. 80
sunt lipsite de orl-ce temeiă, nu este nici tate, nu va avă valore în Ungaria. Sen­
cărui jurisdicţiune biserieescă îi soeotesce cr., Dr. Zosim Ohirtop, adv. în Câmpeni
decum informarea publicului asupra rapor­ tinţa ministrului — spun (fiarele maghiare
şi acjl. De aici vine, că numesc „demon­ 6 fl., Mihail Bontescu adv. în Haţeg 1 fl.
turilor dintre Români, ci esolusiv agitarea — a produs mai’e însufleţire între tinerii
44
straţie în contra patriei şi a regelui o Dr. Emil Gerasim adv. în Aiud 2 fl., Liviu
şi pasionarea masselor inconsciente ale po- maghiari dela Academia oradană. Ei au
serbare biserieescă, care de s'ar şi face, Tămăşdan şi Ludovic de Ciato, candidaţi
poraţiunei maghiare în potriva nbstră. Sa­ plănuit îndată ţinerea unei adunări, în care
n’ar avă nimic cu politica militantă şi ar
lahorii pressei maghiare îşi fac chiar o să aducă ovaţiunl corpului profesoral şi să de advocat în Oluşifi câte 2 fl. Dr. I. Mar-
fi cu totul străină chiar şi de umbra unei
plăcere din a-ne calomnia şi grăi de rău, arangeze în onorea acestuia un conduct cu ciac adv. în Alba Iulia 2 fl., I. Danciu
demonstraţiunl. protopresb. în Ofenbaia 1 fl. B0 cr., 3lie
bine sciind, că nu vor fi traşi la răspun­ torţe, âr ministrului Wlassics să-i trimită
44
dere, ci din potrivă lăudaţi, pentru că in­ o telegramă de felicitare. „Peşti Naplo Moga învăţător în Sibiiu 1 fl. 50 cr., Dr.
sultând pe „Valahi îşi fac o datorie „pa­ Nou ambasador austro-ungar la mai adauge, că toţi ascultătorii români vor Liviu de Lemenyi aşesor consistorial în
14
triotică . Bucurescî. „N. W. TageblatC anunţă, că părăsi Academia. Sibiiu 1. împreună cu listele publicate mai
14
Cel mai nou debut în privinţa acâsta contele loan Pallavicini, consilier la am­ înainte, suma totală a contribuirilor face
este un infect articul ce-1 publică gazeta basada au9tro-ungară în Petersburg, va fi t Al. Balş, consulul superior ro­ IU ii. 30 cr.
archişovinistă „Magyar Hirlap din până numit în locul baronului d’Aerenthal, care mân din Budapesta, a răposat alaltă-erl Omor bestial. In comuna ungurescă
u
2
veninosă a unui pretins corespondent din dela Bucurescî va merge la Petersburg. noptea la ora 12Y . Deja de mult consulul Ciovaş (Szâsz-Csâvâs) din comitatul Terna-
Cluşiii. Sub titlul „Demonstraţiune în contra Contele Pallavicini s’a născut în Martie se simţia slăbit şi bolnav, cu tote acestea vei-micl s’a întâmplat o crimă îngrozitore,
patriei şi a regelui , numita fbie se ocupă 1848 în Miut, a funcţionat la ambasadele nimeni nu se aştepta să se sfîrşescă atât despre care etă ce ni-se scrie: „Locuitorul
44
într’un mod nespus de perfid cu aşa nu­ austro ungure din Berlin, Paris şi Londra, de grabnic. Al. Balş suferia de tuberculosă. ungur Erdos Pista, care trăia rău cu socrii
mitul jubileu, ce biserica română gr. cat. de unde la 1894 fu numit consilier de El a zăcut însă numai 4 (file în pat. La săi, în noptea de 28 Decemvre pândi pe
ar voi să-l serbeze, ca a 200 aniversare ambasadă în Petersbug. scirea despre mortea lui a sosit la Buda­ socrul său şi, când acesta eşi din casă pen­
dela unirea ei cu Roma. pesta ministrul plenipotenţiar român din tru a merge să dea de mâncare la vite,
Viena, Em. Ghica. Defunctul a fost aşeefat
Ar fi o pierdere de timp, dâcă am îl toca cu săcurea în cap, omorîndu-1 mo­
pe catafalc la locuinţa sa din strada Dam-
face cunoscut întreg cuprinsul ad literam Revistă externă. mentan. Bătrâna socră, aucfend loviturile
al articulului din cestiune, care geme de janich. Cadravul îi va fi transportat în Ro­ crâncene, a eşit şi ea să vadă ce s’a în­
cele mai mari aberaţiunl şi absurdităţi. Congresul internaţional de pace. mânia, unde se va depune spre veclnică tâmplat. Ginerele bestial însă se aruncă
Vom arăta dâr în reasumat cuprinsul lui. O depeşă din Londra afirmă, că Rusia va odihnă în cripta familiară. Al. Balş a îm­ asupra ei şi, pentru-ca să nu strige, o su­
adresa încurând tuturor guvernelor o notă- plinit anul 37-lea din viâţă.
Foia maghiară spune la început, că grumă de gât, apoi o terî în casă, unde o
circulară cu privire la Congresul interna­
incidentul acesta jubilar este „o nouă do­ Bibliotecă poporală în Tolianul spenefurâ de grindă. Ucigaşul a fost prins.
ţional de pace şi desarmare, plănuit de
vadă pentru mărinimia cu care patria ma­ veclliu. Agentura din Tohanul vechiă a La întrebarea judelui instructor, cum de a
Ţarul Nicolae. Circulara ia cu satisfacţie la
ghiară s’a îngrijit de fiii ei nemaghiari, despărţământului Zârneştean al Asociaţiu- putut el să spânefure pe soeră-sa, răspunse
cunoscinţă împrejurarea, că tote guvernele
cărora regii şi legislaţiunea maghiară li-au nei, prin stăruinţa preşedintelui său, a d-lui ast-fel: „Am legat’o cu un ştrâng, am t.â-
aprobă nobila ideie a Ţarului şi s’au de­
împărţit cu mână largă mijloeele, cu cari preot Moise Brumboiu, a înfiinţat şi ea o rît’o în casă, m’am suit pe-o ladă şi de aci
clarat gata de-a conferi asupra măsurilor,
să-şi satisfacă lipsele religiose şi de cul­ bibliotecă poporală după sistemul bibliote- cu mare greu am spencjurat’o de grindă .
44
ce ar fi de luat în contra treptatelor înar­
tură, şi dimpreună cu ceilalţi să se potă celor ambulante. Bibloteca constă din 78 Cei presenţl au rămas înmărmuriţi aucfend
mări. Nota-circulară mai desfăşură ideile
44
validita liber pe o basă comună . cărţi alese şi potrivite pentru popor, tote aceste mărturisiri ale ucigaşului. El e ares­
fundamentale ale programului conferenţei,
De aici deduce „M. H. , că Românii legate şi aşedate într’un dulap. Inaugura­ tat. Acasă a rămas tînăra sa soţiă cu cinci
u
din care este eschisă discusiunea asupra 44
gr. cat. au multe cause de „a ridica jubi­ rea ei, după cum ni-se scrie, s’a făcut Vi­ copii mici .
ori căror cestiunl teritoriale. Ca loc al
leul acesta la o serbare de mulţămită faţă neri, în d'ua de anul nou. Poporul a pri­ 44
congresului se recomandă capitala vre-unui Societatea academică „Junimea
cu regele şi patria maghiară", mai ales mit cu multă bucuriă noua bibliotecă la a
stat mai mic. din Cernăuţi în vită la Serata cu dans, ce
decă vor oumpăni, că tote bunătăţile ce căreia deschidere s’a adunat în număr forte se va arangea Luni în 6 Februar n. c. în
le are acum biserica lor, înainte de a-le Statele din tripla alianţă au for­ mare. D-l preot Brumboiu ţinu cu acestă
sala de gimnastică (Strada Iosif Nr. 14). Pen­
avea au stat curat în serviciul instituţiuni- mat obiect de vorbire în şedinţa dela 13 ocasiune o potrivită vorbire, arătând în tru comitet: stud. fii. Iancu I. Nistor, pre-
44
lor ungurescl. . . Ianuarie a „Reichstag -ului din Berlin. Ba­ semnătatea cotitului şi îndemnând pe po­
sident; stud. jur. Octavian Scalat, secretar I.
ronul Hertling luând cuvântul asupra situa- por, mai ales însă pe tinerime, să caute a
Insă ce se vecjî ? G-azetarii dela „M. începutul la 8'/ bre sâra. Intrarea pentru
2
H. au desooperit un lucru mare, ce stă în ţiunei politice, a accentuat simpatiile sale se lumina prin învăţătură, pe care o vor o personă fl. 1.B0.
44
contracjicere cu sanguinicele lor preten- faţă cu monarchia austro-ungară, precum găsi în cărţile bune şi folositbre. S’au dis­
şi speranţa, că acâstă monarchie, care stă tribuit după aceea cărţile. Dorul de lec­ Memoria lui loan Huss. Represen-
siunî. Au descoperit, că factorii principali
în raporturi de alianţă şi amiciţie cu Ger­ tură — dice corespondentul, care ne comu­ tanţa oraşului Praga desbate astâcfl propu­
ai Românilor greco-catolicl lucrâză pentru
mania, va învinge cât mai curând greută­ nică acâstă soire — s’a putut vedâ numai nerea consiliului orăşeneso despre ridicarea
jubileul de 200 de ani un program, care
ţile interiore. Privitor la Italia clise, că ar decât, căci în câte-va minute dulapul a unei statue reformatorului ceh loan Huss
ar fi „o directă negare a gratitudinei da­
fi de lipsă, ca ea să se emancipeze de ele­ rămas cu totul gol de cărţi. înaintea primăriei oraşului. Propunerea a-
torite şi ar fi o muşcare incalificabilă a
mentele revoluţionare, brmai întâiu ar tre­ oesta, după tbte probabilităţile, va fi pri­
mânei binefăcătbre, căreia pot să-i mulţă- 41
bui se resolve cestiunea romană. „Biserica si Scola din Arad cu în- mită. Alaltă-erl după amiacfl contele Adal-
mâscă totul . Apoi—continuă visionarii dela
14
ceputul acestui an a primit redactor nou, bert Schtinborn, metropolitul catolic din
„ M . H.“ — programul nu cuprinde nici un Fierberea în Filippine. Statele pe d-l JDr George Proca, profesor de teo­
punct, care ar face amintire de bineface­ nord americane au de lucru acum cu Fi- logia la seminariul de acolo. Praga, s’a presentat în fruntea unei depu-
rile date şi primite. Cuprinde ce-i drept o lippinele. Ocuparea insulelor Filippine aşa taţiunl la primarul Podlipny o’o adresă ce
adresă cătră casa domnitore, pe care vor s’o se vede, că va costa jertfa de sânge pe Logodnă şi încă ceva. Alaltăeri, purta 32,000 de iscălituri, în care protes-
trimită prin o deputaţiune la Vicna, „adecă Americani, pote că mai mult decât în de­ Sâmbătă, s’a logodită în Braşov d-l profe­ tâză în contra ridicării statuei în apropierea
cu ocolirea tronului regelui maghiar înco­ cursul răsboiului cu Spaniolii. Vorba este, sor dela scolele nostre Aurel Ciortea, cu monumentului Măriei, care se bucură de-o
14
ronat . că indigenii nu vor să lase pe Americani a gentila d-ră Maria Navrea, fiica d-lui George mare stimă. Deputaţiunea a rugat pe pri­
Der ce e şi mai mult. S’a plănuit ri­ debarca şi a lua insulele în posesiunea lor Navrea. Ou acestă ocasiune tinerii logod­ mar, să scutâscă sentimentele religiose ale
dicarea unui monument, care nu arată ni­ Situaţia e cât se pote de anormală. Ame­ nici, cărora le adresăm căldurosele nostre catolicilor cehi. Primarul Podlipny a răs­
44
mic din „patria maghiară , în schimb însă ricanii învinueso acum pe nedreptul pe felicitări, au luat şi o frumbsă iniţiativă, puns declarând, că atât el, cât şi represen-
se vor lua de basă a monumentului legio­ Spanioli, că au evacuat teritoriile prea în pănă acum unică în felul său, care ar fi tanţa orăşenescă respectă de-opotrivă ori ce
narii romani ai lui Trajan, căci sciind, că grabă, de6re-ce Statele-Unite nu dispun de dorit să găsescă cât mai mulţi imitatori fel de sentimente religiose, însă pe loan
autorităţile maghiare nu vor permite aşa dacât de 1200 soldaţi faţă cu 7000 de răs­ între Români. In locul obicinuitelor bilete Huss nu vor să-l sărbătorescă ca reforma­
ceva, să ridice erăşl acuse de barbarie în culaţi conduşi de dibaciul Aguinaldo. In de logodnă, tinera păreche ne trimite adecă tor bisericesc, ci ca mare patriot şi martir
contra Maghiarilor. portul lloilo ancorâză o canonieră spaniolă spre publicare următorea: naţional, âr poporaţiunea cehă are o veche
dorinţă, ca statua lui Huss să fie ridicată
Ca pupăză pe colac, „M. H.“ mai de pe care Spaniolii pot fi martori oculari, Incunosciinţare Ou plăcere aducem
în mijlocul oraşului.
scie se spună, că la serbarea jubilară nu că uşile, cari au fost siliţi ei să le închidă la cunoscinţă iubiţilor noştri amici şi cu­
sunt invitaţi nici papa, nici guvernul un­ dinafară, sunt închise acum şi dinaintea noscuţi logodna nostră, săvîrşită Sâmbătă Grevă. In Bucurescî lucrătorii tipo­
guresc, ba chiar nici domnul herozeg-pri- Americanilor. Nimeni dintre aceştia nu s’au în 2 Ianuarie v. 1899. grafi au provocat săptămâna trecută o