Page 15 - 1899-01

Nr. 8 —1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

grevă generală, cerând reducerea orelor de iova, Ioniţă Frateş comerciant în Brăila. Budiu, Elena Brenciu, Ecaterina Urcjică, D I V E R S E .
lucru în ateliere şi proporţionalitatea ele­ Maria Gâgă, Susana Nan văduvă preotâsă Reveica Bârsan, Reveica Găitan câte 1 fl. Ce este sub păment? Etă o pro­
vilor. 0 comisiune dintre grevişti a mers din Râşnov şi Ana Almăşian văduva preo- R. Bâdiţoi 80 cr., Efrosina D. Râş­
blemă ou a cărei deslegare omenii îşi fră­
pe la patroni şi li-a propus condiţiile de tâsă din Alma. De-asemenea fratele răpo­ novean, Taţiana Spuderca câte 60 cr. mântă mintea din cele mai vechi timpuri.
pace, cari au şi fost primite de patronii satului, parochul Alexe Frateş din Preş­ Traian H. Pop, Elena G. Ioan, D-naBe- De mii de ani lumea caută cheia acestui
14
tipografiilor „Gutenberg“, „Epoca şi „Vo­ mer, precum ş’ număroşl nepoţi, nepote şi lisimus, Neculae Stinghe, P. Bidu, Elena secret, şi o căută pănă oând în cele din urmă
14
inţa Naţională , şi astfel lucrul a fost re­ alte rudeni’. Puiu, N. N., Maria Ştefan, Ecaterina Moisi, scrutătorii ajung şi ei sub glia rece a pă­
luat. Iu oelelalte ateliere însă greva con­ Serviciul funebru s’a săvîrşit în fru- Efrosina Acsentie, Iudita Vătăşanu, Paras­ mântului. Pălpăe ore sub pământ flacăra nes­
tinuă încă. mâsa şi spaţiosa biserică din Bacîfalu. Cu­ chiva N. Roncea câte 50 cr. tinsă a focului, care din când în când is
vântarea funebrală a rostit’o D-l protopres­
Tragerea la sorţi pentru tinerii din biter tactual Ioan Petric, care, deşi încă Elena Râşnovean 40 cr., Marina bucnesce prin culmile munţilor, pentru ca
cercul de reîntregire al oraşului Braşov o- Furnică 20 cr. Catinca Puşcariu haine prin uriaşa lui putere să facă omenimea a
runţit şi gârbovit de numărul anilor, a
bligaţl la miliţie (ol. I.), cari la primăvară vechi. înţelege superioritatea materiei? Ori dâră
vorbit cu mult avânt şi a făcut o bună im-
vor trebui să stea la asentare, se va face presiune asupra ascultătorilor. Suma banilor colectaţi este 293 fl. inima pământului este o piatră nemişcată,
MercurI, în 18 n. c. la 9 bre a. m. în sala 10 cr. nemişcată de simţiri, ci numai de gravitaţiu-
Din acesta cuvântare însemn urmă-
magistratului. Tragerea sorţilor are să o Din suma acesta s’au îmbrăcat com­ nea, care ţine la olaltă juni versul ? Nu cumva
torele: Răposatul paroch Nicolae Frateş,
facă tînărul obligat la asentare însu-şl, e- plet 41 de fetiţe şi s’au dat ajutore la 8 sub pământ se ascunde lumea fantastică a
prin tactul şi înţelepciunea sa a câştigat
ventual altul în locul lui (tatăl, fratele, tu- văduve şi la un şcolar sărac. Domnii Spu­ lui Verne, cu lacurile ei verc}î,£cu strălucirea
parochiei române gr. or. din Sânpetru mai
torul etc.) derca şi Temeşvari, an dat haine pentru 5 răpitâre a cerului ei, cu iarba uriaşă şi cu
multe venite dela comuna politică. Prin
fetiţe, âr Reuniunea li-a dat încălţăminte, monştri săi înspăimântători ? Seu dâră sub
stăruinţa lui neobosită se edifică în Sân­
Sanatorii pentru tuberculoşî. In Domnii: Schiltz, Simay, Martin et Theiss şi piciârele nostre se cască golul negru şi
petru o şc61ă frumâsă cu două classe şi
străinătate se gândesc serios la înfiinţarea Weber au contribuit cu diferite stofe. infinit, prin care străbate uneori echoul
c.uartire pentru învăţători, er la mârtea sa
de sanatorii pentru tuberouloşii săraci, de tîmpit al vre-unei stânci în cădere, care
răposatul lăsa parochiei din Bacîfalu 2000 Tuturor Dâmnelor şi Domnilor, cari
ore-ce aceştia neputându-se căuta cum tre- pricinuesce cutremure de pământ? Ei, cine
corâne pentru ameliorarea posiţiunei materiale au binevoit a contribui pentru acest fru­
bue, ca cei bogaţi, sunt condamnaţi la pote să descopere tainele din sînul pămân­
a, parochului. mos scop subscrisul birou al Reuniunei fe­
morte. A îngriji pe tuberculoşî la spital, meilor române esprimă mulţămită publică, tului? Omenii, pănă acum, n’au putut stră­
flice d-rul P. Reille, a-i ameliora e bine, Aceste fapte vorbesc de sine, şi din bate decât la 1000 metri adâncime, unde
ele putem învăţa cât pâte face un păstor
der a-i vindeca ar fi şi mai bine. Vindeca­ Agnes Duşoiu, Bazar Nastasi, au aflat aurul şi argintul, care, prefăcut în
sufletesc vrednio, a cărui inimă este învă­ preşedintă actuar.
rea este cu putinţă, ea trebue încercată. bani, a provocat lupta mare dintre om şi
Singurul mijloc, care actualmente ar fi la păiată de dorul înaintărei neamului său. om; au descoperit diamantul, a cărui stră­
Fiă-i ţărina uşâră şi memoria eternă!
•disposiţia nâstră, e tratamentul prin repaus lucire orbitâre amăgesce inimile; descope-
şi igiena practică în chip raţional într’un L. rit’au cărbunele de piatră, prin al cărui foc
: N o u a b o n a m e n t
sanatoriă. Creaţiunea sanatoriilor pentru omul capătă aripi; ferul, din care se fău •
tuberouloşii săraci se impune dâr, pentru Dare de s e m ă ş i mulţămită publică' la, reşce arma ucigătâre — âr mai la supra­
ca şi ei să pâtă beneficia de resultatele Gazeta Transilvaniei. faţa pământului miile de cosoiugurl, cari
mângăitâre date de statistica bolnavilor Braşov, 2 (14) Ian. 1899. cuprind cenuşa generaţiilor trecute. Supra­
trataţi în sanatorii. Astfel să scie, că mor­ La colecta iniţiată de Reuniunea fe­ Cu 1 Ianuarie st. v. 1899 faţa pământului este prea îngustă pentru
talitatea în unele sanatorii, ca la Falkenstein meilor române pentru înbrăcarea fetiţelor s’a deschis nou abonament, la care scopurile omenimei; pentru ceea-oe nu
unde este instalaţiune pentru săraci, la Go- sărace s’au făcut următârele contribuirl: invităm pe toţi amicii şi sprijini­ este loc, se ascunde sub pământ. Varieta­
ebersdorff, la Dawos, la Wiugab (Statele- Filiala „Albina fl. 25, Elena Mocanu torii fâiei ndstre. tea minunilor technicei de acil este ascunsă
44
Unite), a scăcjut pănă la 4 la sută; în al­ 32 colaci şi 10 fl. Diamandi Manole 10 fl. sub pământ: mulţimea de tuburi de abur,
tele, ca la Reiboldsgriim mortalitatea nu Elena |A. PopovicI, Fraţii Stănescu, Preţul abonamentului: conduoturile de apă, canalurile, trenurile
e decât de 2,50 la sută; âr în altele ca la Irina Birea, Petru Nemeş, Zoe Damian, Pentru Austro-Ungaria: electrice, stimele electrice etc. Decă lumea
iHalila (Finlanda), unde e pentru săraci, la Elena Săbădeanu, Fraţii Mihalovits, Maria pe un an........................................... 12 fl. va merge tot aşa înainte, vom ajunge acuşi
Nordxae, la Bobenhonnef şi altele, morta­ i Stănescu, Laurenţiu Macsimiliau, Maria de pe şâse luni....................................... 6 „ să le seim tâte ascunse şi aşeejate sub pă­
litatea nu trece de 4,36 la sută. In Ger­ mânt. Pe curierii poştali vor să-i înlocu­
Steriu, Vilma G. Popp câte 5 fl. pe trei luni.........................................3 „
mania sunt 25 sanatorii, cu 2,500 paturi, Maria Burduloiu şi Petruţ al lui To- iască prin o nouă invenţiune, care să ducă
cari pot da îngrijiri la 10,000 de ofticoşi. dor câte 4 fl. Pentru România şi străinătate: posta prin ajutorul aerului pe sub pământ.
pe un an....................................40 franci,
Agnes Duşoiu, Maria Dr. Baiulescu, Fantasia omenâscă vede prin perspectiva
Comitetul parocliial român gr. or. pe sâse luni..............................20 „
Smaranda Poteca, Elena E. Safranc, Eu­ timpului, că în vâcurile viitore viaţa de
(lin Caţa învită la producţiunea tinerimei pe trei luni...............................10 „
genia Zănescu, Niculae de Şuştai, Librăria asupra pământului va muri aprâpe cu to­
adulte împreunate cu joc, ce se va da
Oiurcu, Elena Blebea, Prof. G. Chelariu. Abonarea se pote face mai uşor tul, omenii au vor mai umbla pe strade,
MercurI în 6 (18) Ianuarie sub conducerea
N. Mănoiu câte 3 fl. prin mandate poştale. totul se va strămuta sub pământ. Pote că
părintelui capelau P. Pintea. Venitul curat
acolo nu vor mai fi atâtea dureri şi nea­
e destinat pentru biblioteca şcolară şi pen­ Lucia Bologa, Elena Mureşianu, Maria Administraţiunea junsuri; născându-ne, crescând şi trăind sub
tru abonarea unui cjiar săptămânal pentru de Lemeny, Susana Laslo, Cornelia Henţel, „Gazetei Transitaiei."
-tinerimea adultă. Ofertele şi suprasolvirile C. Trandafilides, Prof. N. Bogdan, Prof. pământ, pâte că vom suporta mai uşor
-se vor chita pe cale cjiaristică. Ioan Socaciu, Elena Baiulescu, Maria Du­ greutăţile vieţii.
şoiu, Eremias Nepoţii, Dr. Eugeniu Meţian, lionia şi poporaţiunea ei. Oficiul
Victoria P. Stătescu, Ludovic Roman, Maria ÎL I t e r a t u r ă . statistic din Roma spune, că numărul po-
Corespondenţa „Gaz. Transilvaniei". poraţiunei ei a trecut acil peste o jumătate
N PopovicI, Eugeniu Precup, N. N., Prof.
Dionisiu Făgărăşan, Luisa Popescu, Vir- TJn capitol din Contabilitatea duplă de de milion. Sporul acesta este surprinzător,
Bacîfalu (Săcele) 31 Dec. v. 1898. giuia Vlaicu, Surorile Wagner, G. Şerban, 1. G. Banţu, prof. la şcâla comercială su- 44
periâră din loc. O broşură de 82 pagini 8° fiind-că la 1870 „cetatea eternă avea nu­
*j* Nicolae Frateş. Stimate D-le N. Furnică, Elena Voina, Efrosina Avri- mai 226,000; aşa-dâr în timp de 28 ani
mare, în care se tracteză principiile conta­
Redactor! Ac}! am avut durerea a da pă­ geanu, Sofia Engh rliu, Viola Goldiş, Ana s’a sporit cu 274,000. Cu ocasia acâsta este
:
bilităţii duple ilustrate cu diferite esemple,
mântului rămăşiţele pământesci ale unui Christodorescu, Maria I. Munteanu, Maria de interes o scurtă privire retrospectivă
pe cari studiindu-le cu atenţiune, pâte ori
veteran şi vrednic parooh din protopresbi- D. Stinghe, Sofia Săniuţă, Octavia Mazuchi, asupra poporaţiunei Romei în diferitele
şi cine să înveţe contabilitatea, adecă ţi­
teratul Braşovului, Nicolae Frateş, născut Maria D. Lupan, Paraschiva Dariu, Alec- epoce. La începutul vâoului, cu prilejul
nerea socotelelor în economia proprie şi în
în Preşmer la 1810, fost paroch gr. or. în sandrina Danielopol câte 2 fl. invasiunei napoleonide, în 1812, Roma
afacerile comerciale. O recomandăm tutu­
■Sânpetru la 50 de ani, âr acum de doi ani Gregoriu Maior, Victoria Ouiţiu, Elena avea cu totul 47,882 locuitori; la 1527,
rora, cari au daraverl comerciale. Preţul
de cjile pensionat; a trăit retras la fiiul său, A. Refta câte 1 fl. 50 er. după asediul lui Ferdinand V şi după ja­
60 cr. 5 cr. porto. — De vândare la
parochul Toma Frateş din Bacîfalu, unde ful oomis de trupele lui, poporaţiunea a
Maria Popea, Iulia Lemeny, Prof. Ni­
’i-se şi curma firul laboriâsei sale vieţi. Administraţia foii nostre, la librăria N. 1. scăcjut la 33,000, pe când la 1377, când
colae Puican, Prof. George Vătăşan, Eca-
Ciurcu, Braşov, şi la Tipografia archidiece-
înmormântarea vrednicului şi evlavio­ terina Rădulescu, N. N., Elena Dr. Blaga, Papii s’au reîntors din Quiquon se numă­
sană în Sibiiu.
sului preot a fost demnă şi corăspunijătâre N. N., Maria Bărbuceanu, Emilia Sanciali, rau numai 17,000. Pe timpul lui Romulus
vieţei piâse şi pline de activitate a lui. Susana I. Popoviol Maria Ungur, Dumitru Roma avea 16,000 de locuitori, âr în zeni­
Serviciul funebru s’a îndeplinit de 14 I. Pascu. Maria Branisce, Amalia Chifla, ULTIME SCIRl. tul gloriei imperiului roman, poporaţiunea
preoţi din vecinătate, pontificând Reveren­ Ludovica Popp, G. Furnioă, Marina Chi- — după datele lui Vossio — se mişca în­
da sa D-l Protopresbiter traoţual Ioan Pe- roiu, Maria Spuderca, Arsenie Orghidan, Budapesta, 15 Ianuarie. La Me- tre 8—14 miliâne. Acesta însă este aprope
tric. învăţătorii din Săcele mai toţi au luat D. Haller, Ecaterina PopovicI, Polecsini etingul de acjî au luat parte peste o poveste, dâr totuşi după numerisarea
parte la înmormântare. De-asemenea popo­ Ilasevicî, Maria Macsim, Maria Râşnovean, 10,000 persone, între cari mai mulţi mai modestă a lui Hoch, numărul locuito­
rul credincios din Bacîfalu, şi cu deose­ Elena Russu, Zoe Petric, Maria D. Mun­ socialişti. Adunarea a protestat în rilor Romei pe timpul imperiului se eva­
bire bine au fost representaţl credincioşii tean, Elena Muntean, Paraschiva Cioflec, contra proiectului Tisza, a cerut lua la 2 miliâne 265 de mii.
noştri din Sânpetru, ca foşti fii sufletesc! Eleftera Alesiu, Marina Câmpian, Marina dreptul de votare secret şi apoi s’a
ai decedatului-. Parochul, învăţătorul, comi­ PopovicI Elena Bogdan, Lucre(ia I Lupan, împrăştiat, cântând cântecul lui Kos-
tetul parochial, şi alţi creştini din Sânpe­ Elvira G. Navrea, Reveica Neguţ, Stănica suth şi Omenii încăerându-se ici colo POSTA REDACŢ1UNEI.
tru au alergat a da fostului lor părinte su­ Iarca, Carolina Teclu, Paraschiva I. Lupan, cu poliţia. D-lui G., de sub munte. V6 mulţumim. Aţ
fletesc onârea cea de pe urmă. Represen- M. Coliban, Maria Nastase, Maria Oncioiu, Viena, 15 Ianuarie. Maj. Sa a fost însă prevenit de altul.
tanţa comunei politioe din Sânpetru încă Maria Prişcu, Valeria Stcicovicî, Maria D. primit în audienţă pe Banffy şi pe
a trimis o deputaţiune de doi membri din­ Ronoea, Paraschiva Vlaicu, Elena Gărtner, ceilalţi miniştri. După ascultarea lor
tre conlocuitorii Saşi, cari au esprimat fa­ Eleftera Orghidan, Maria D. N. Stinghe, asupra resultatului tratărilor de pănă Dr. Sterie IST. Ciurcu.
miliei condolenţe din partea comunei poli­ A. Bârsan, Efrosina Furnică, Paraschiva acum cu oposiţia, monarchul i-a avi-
tice şi au asistat la săvîrşirea actului fu- Zamfir, Paraschiva Grădinar, Reveica Pul- sat se facă noue propuneri. Miniştrii IX Pebkangasse Nr. — 10, Viena.
nebral. paş, Reveica Neguşi, Paraschiva Pernea, vor avO mâne încă o audienţă. Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
Intre membrii familiei decedatului pa­ Elena F. Preşmerean, Teodora Literat, specialişti dela facultatea de medicină
roli am văcjut pe fii: Toma Frateş pa­ Maria Constantin, Maria Bănciiă, I. Gă- din Viena.
roch în Bacîfalu, Alexandru Frateş, di­ mulea, D. Pulpaş, Elena Marcia, D. Lupan «AA/VVVVVVVVNAAAA#
rectorul unui institut de crescere din Ora- junior, I. Aron, Soriea Câmpean, Filotea |