Page 17 - 1899-01
P. 17
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare iji,
Administraţiunea şi Tipografia
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl.. pe şâse luni
6 f!., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
I N S E R A T E 86 primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
EINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătdrele Birouri de anunolurl:
Se prenumeră la tdte ofi-
In Viana: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax Augonfold 4 Emerloh Lasner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
InBudaposta: A. V. Qoldbor- Admmistrafiunca. Piaţa mare,
ner, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg.- Harolyl 4. Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria earmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu X. 12 fl., pe 6 luci 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. a Au 15 bani. — Atăt abo
RECLAH1E pe pagina a 3.a o namentele cftt şi insorţiunile
seria 10 or. sin 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 4. Braşov, Miercuri 6 (18) Ianuarie.
l)!n cnusa 8-telor sărbători diarul nu va pasiunile luptelor cjilnice, de car! tică duşmănosă, ce se portă înăun
npărâ pănă Vineri săra. 0 jertfă a intoleranţei maghiare.
erau atât de mult cuprinşi? trul Ungariei în contra esistenţei na
Şi totuşi acea junime maghiară ţionale a Românilor şi se portă, Faptul, că tînârul academic român
a fost nemulţămită cu el şi cu ve cum vedem, cu atâta înverşunare, şi Lucian Bolcaş a fost eliminat din tote şco-
1898-1899. ' leităţile lui de fraternisare, er în dintre politica esterioră impusă mo- lele superiore UDgurescî, este un eveni
Gestiunea serbării cţilei de 11 Aprilie narchiei nostre de adevăratele ei in ment prea grav, ca s6 nu revenim asu
ii.
a luat chiar o posiţiă ostilă faţă cu terese, i-s’a dat cea maiviuă şi con- pra lui.
Decă a mai fost lipsă de probe rectorul. vingătore espresiune în delegaţiunea Prin ce ş’a contras Bolcaş mânia ne
noue despre incorigibilitatea celor, La Oradea-mare s’a putut vedâ, austriacă, în Maiu 1898. Românul împăcată a profesorimei şi studenţimei ma
njirî conduc destinele statului un de ce era capabilă tinerimea stu- bucovinean, baronul Vasilco, adre- ghiare dela academia de drept din Oradea
gar, atunci anul trecut ni le-a dat dibsă maghiară în raporturile cu co sându-se ministrului de esterne, con mare?
cu prisos. La apariţiunile triste deja legii români. Discipulii au întrecut telui Groluchowsky, a semnalat peri- La începutul anului şcolastic, Lucian
amintite, cari denotă cea mai cum pe dascălii lor şi scenele urîte şi culul, ce se pote nasce pentru in Bolcaş a ţinut — cu ocasiunea unei întru
plită ostilitate faţa cu naţiunile ne odiose de selbătăciă a simţurilor, ce teresele monarchiei, decă guvernul niri a tmerimei ndstre academice dela Ora
maghiare şi cu causa lor de drept s’au petrecut în acest oraş, între zi unguresc va persista în atitudinea dea — un discurs, în care îndemna pe co
şi de libertate, s’a mai adaus şi alta durile Academiei de drepturi şi în sa ostilă faţă cu Românii din Tran legii şi fraţii săi români să-şî iubâscă limba
mult mai tristă, fiind-că dovedesce, afară de ele, vor remâne în istoria silvania, Bănat şi Ţera ungurâscă. şi naţionalitatea, şi însufleţiţi de acâsta iu
că acea incorigibilitate, acea păti timpului de faţă ca un esemplu în Se pote uşor întâmpla, cjise el, ca bire, să păzescă comorile scumpe moştenite
maşă înderătniciă are cele mai si grozitor al aberaţiunilor unui popor guvernul să se schimbe în România dela străbuni.
gure prospecte de a-se păstra şi în sistematic aţîţat şi dus în rătăcire şi atuncî „greşeliie“, ce se comit Seim, că în urma acâsta în sînul ti
cugetele şi faptele tinerei genera- de conducătorii săi asupra adevăra din partea guvernului unguresc să nerimei maghiare din Oradea s’a produs
ţiunî maghiare. telor sale interese de pacînioă con turbure bunele raporturi ale monar mare agitaţiune şi cu sălbatecă furiă au
Crescerea, ce ’i-s’a dat acesteia, vieţuire cu poporele conlocuitore. chiei nostre cu statul român vecin. pus la cale demonstraţiunl scandalâse în
îşî aduce rodele funeste: intoleranţa Ceea ce a păcătuit junimea ma contra tinerimei române, dâr mai ales în
Afirmarea, ce a făcut’o numi
şi ura de rassă, împreunate cu esa- ghiară din Oradea în contra simţu contra lui Bolcaş. Terorismul esercitat pe
tul delegat cu acesta ocasiune, că
gerarea spre care înclină juneţa. lui de umanitate şi de dreptate, în calea acâsta a avut efect. Rectorul Acade
politica guvernului unguresc faţă cu
Fostul rector al universităţii din contra sânţeniei simţului de colegia miei a tras la răspundere pe tînărul nos
naţionalităţile stă în contracjicere cu
Budapesta îşi pusese în gând, ca litate, nu este numai opera ei. Au tru, âră faţă cu soţii săi români la prele
politica esterioră a monarchiei, a
prin apeluri pline de cuvinte dulci, torii intelectual! sunt cei ce conduc geri a insultat cele mai gingaşe sentimente
produs mult sânge rău în tabăra
ademenitore, adresate tinerimei ne politica de sistematică suprimare a românescl ale lor. Intr’aceea Ziaristica ma
contrarilor noştri, dâr a luminat de
maghiare, se o îndemne pe acesta a vieţei naţionale românesc! în acest ghiară debuta cu fel de fel de scornituri
minune situaţiunea încâlcită şi tur
fraternisa şi a-se împăca cu tineri stat. Responsabil! sunt cei ce se mârşave despre „coruploturî şi „conjura-
u
bure, în care se află poporul român
mea maghiară. El ceroa dela tinerii gândesc cji ŞÎ nopte numai la aceea, ţiunl“, ce s’ar ţese înăuntru şi înafară în
de dincoce şi de dincolo de Carpaţ!
noştri, ca cu entusiasmul lor jun şi cum să stirpescă din ţâră or! ce contra statului maghiar de cătră tinerimea
în mijlocul constelaţiunii generale
nealterat de pasiunile luptelor ci simţ naţional românesc; responsabil! română academică de pe la universităţi.
nice, se se ridice la înălţimea pa sunt cei ce cheltuesc milionele cetă politice de astăc}!. Guvernul unguresc a fost provocat să ia
triotismului modern maghiar şi se ţenilor contribuabil! pentru a ridica Tăcerea, cu care a întâmpinat cele mai severe măsuri de „apărare şi
11
se simtă una cu tinerimea ma numai şi numai şcole maghiare, car! ministrul de esterne austro-ungar es- prin rectorii universităţilor şi academiilor
ghiară. să servăscă ca întăriturî pentru a punerile delegatului bucovinean, a din ţâră să urmărâsoă pretinsa mişcare
Nu-i aşa, că cerea mult, prea purta răsboiul de esterminare în con fost mult semnificativă, şi acâsta nu duşmănâsă a tinerimei române.
mult rectorul universităţii din Bu tra învăţământului naţional româ atât pentru nemulţămirea, ce a cau- incuragiate şi împintenate de gona,
dapesta, când îndemna junimea nos- nesc; responsabil! sunt aceia, car! sat’o adversarilor noştri, cât mai mult ce s’a pornit în pressa imorală şovinistă,
tră se între alătur! cu junimea un- au oprit pe Român! de a-şî serba pentru rolul însemnat, ce l’a jucat nobilele vlăstare arpadiane din Oradea
gurâscă în „Liga naţională ma pănă şi memoria celor mai măreţe acest diplomat austriac într’un lung au arangiat o demonstraţiune monstră în
11
11
ghiară („Nemzeti szovetsâg ), între momente din istoria redeşteptării şir de anî, ca ministru plenipoten contra lui Bolcaş, pe care l’au întâmpinat
ai cărei iniţiatori densul ocupa un lor, cum a fost marea adunare na ţiar în Bucur esc! şi mai pe urmă ca cu ouă clocite şi cu huiduell, când a eşit
loc de frunte? Nu-i aşa, că pe ti ţională dela 1848, care în scrierile ministru de esterne, în politica mo dela Academiă, unde a fost citat şi ascul
nerii ungur! îi cruţa mult, prea mult, tuturor istoricilor veacului ocupă o narchiei relativă la cestiunea ro tat de comisia profesorilor, pe motiv de
când în schimb pentru frăţietatea pagină de Onore pentru poporul mână şi la stabilirea bunelor rela- „agitaţiune . A urmat părăsirea cursurilor
11
cu Românii nu le cerea nimic, nici român. ţiun! cu statul vecin român. de prelegeri din partea tinerimei române
măcar atât, ca se se înalţe peste Contrastului între acestă poli din Oradea, care prin trei representaţl ai
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. Cu citate din acâstă carte erau spi Cătră popol. Intr’acest minut sunt omenî,
cuite vorbirile tinerimei nostre la 1848. Ou care sufer mult pentru căci v’au
Acestă carte a fost făcuta mai
deosebire fu întrebuinţat un citat dela La iubit mult. Eu, fratele lor, am scris
mult pentru voi: voue o închin. Fie
menais în proclamaţia, cu care tinerimea povestirea de cele ce ei au făcut
0 carte profetică. însufleţită chema poporul la Blaşiii, la ca în mijlocul atâtor necazuri, ce ve pentru voi şi cele ce s’au făcut îm-
împresoră, atâtor dureri care ve
marea adunare naţională. protiva lor din pricina acâsta; şi
In contemplaţiunile nostre de anul apasă, fără nici un repaus se ve potă
nou am făcut amintire de o carte, care a In „Foia pentru minte inimă şi lite însufleţi şi mângâia puţin. când silnicia se va învechi de sineş!
11
fost mult cetită între Români la 1848 şi ratură au fost reproduse precuvântarea şi Voi, care purtaţi sarcina cjilei, atuncî le voiu publica, şi voi le veţi
în Ardeal încă cu câţl-va ani înainte de câteva capitule din cartea amintită sub aş! voi ca se potă fi pentru bietul ceti cu lacremî mai puţin amare,
11
1848. titlul: „O carte profetică din vâcul nostru . obosit suflet al vostru, ceea-ce este şi veţi iubi pe acei omenî, care v’au
w
Acâstă carte era scrisă de preotul şi Introducerea în „Foiă se începe cu cu în amiacjî, în mijlocul unei holde, iubit aşa de mult.
filosoful franees A. F. de Lamenais. Ea vintele : „Care este acea carte profetică, umbra unui copac! cât de ticălos ar Acum de aş! vorbi de dragostea
apăru în Francia la 1834 sub titlul: „Pa- ce scutură puterile despotice din temelii? fi, pentru acela care a muncit totă lor şi de pătimirile lor, m’ar arunca
u
roles d’tin croyante“ (Cuvintele unui cre Aceea este „Cuvintele unui credincios etc. .. împreună cu denşii în temniţă.
diminâţa sub arcjetorele raze ale so-
dincios.) Puterea şi însemnătatea acestei Ya fi, credem, de interes pentru ceti M’aşî coborî acolo c’o mare
relui.
cărţi pe acele vremuri se dovedi prin aceea, torii noştri de afii, dâcă vom reda acum, bucurie, decă ticăloşia vâstră ar
Yoi trăiţi în timp! cumpliţi, der
că tote guvernele o opriră, âr Papa o după cincî-decl de anî, unele părţi din putâ fi 6reşî-ce uşurată; dâr n’aţî
aceştî timp! vor trece. După aspri dobândi nici o uşurinţă*); de aceea
afurisi. i câstă interesantă şi însemnată carte, care
mea iernei, provedinţa aduce un timp
Intr’un târejiu cartea lui Lamenais în acea epocă de redeşteptare şi rege trebue se aşteptaţi şi se rugaţi pe
mai stemperat, şi păserica binecu-
ajungând şi în Ardeal, ea fu tradusă de nerare a esercitat o influenţă atât de pu Dumnecţeu, ca se scurteze ispita.
vinteză prin cântările sale mâna cea Acum sunt omenii car! judecă
I. Mani în Blaşifi pe la 1842 şi circulă în ternică asupra spiritelor pe tot continentul
făcetore de bine, care i-a adus căl şi lovesc, curând va judeca El. Fe
manuscrise printre Români din mână în europen şi le-a însufleţit la luptă pentru
dura şi îmbelşugarea, şi pe tovarăşa
mână. libertate. ricit cel ce va vede dreptatea lui.
ei şi dulcele ei cuib.
11
La 1848 „Cuvintele unui credincios Etă precuvântarea la „Cuvintele unui
*) Fiă de învăţătură mare acelora, cari de
11
a fost traduse în românesce de „Un che- credincios , după cum a apărut în „Foia Speraţi şi iubiţi. Speranţa în-
vin marti-i fără timp ^ a fi siguri, că marti
11
11
novit din MânăstireaNâmţului şi tipărite pentru minte inimă şi literatură nr. 33 dulcesce t6te, şi dragostea face tote riul lor va frupti ' 1 (Notă apărută în
în tipografia Conainig în Bucurescî. dela 1848: lucrurile putincibse. 'fc’Gă" nr. f ^ vi
