Page 18 - 1899-01
P. 18
I
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 4.—1899.
u
săi, a declarat, că vărjându-se ameninţată venslci Narod dimpreună o’o scrisore adre om, legea trebue aplicată de-o potrivă, şi şi 39 fetiţe). Deoese 66 (35 bărbaţi şi 31
în siguranţa ei personală şi morală, nu mai sată locţiitorului, şi c’un manifest în care tocmai aceea ar fi periculos îu aceste ţi femei). Decese între locuitori străini, cari
poţe cerceta cursurile, pănă când ordinea alegătorii sunt provocaţi a sta gata pentru nuturi locuite da naţionalităţi, dâcă jude
nu aparţin comunei bisericesci (întâmplate
la Academie nu,,va fi restabilită. tdte eventualităţile. cătoria, jertfiindu-şl independenţa, s’ar pune în spital) 10. Cununii: 11.
Ou tote avertisările superiorului Aca în serviciul scopurilor şi consideraţiunilor
demiei, tinerii maghiari continuară a brusca politice . In fine preşedintele tribunalului 0 societate română de lectură în
11
şi insulta pe colegii lor românî. Ba au în Cine ocrotesce pe defraudatori? dă espresiune consternaţiunei, ce l’a cu Alba-Iulia. Ni-se comunică, că între Ro
ceput să ameninţe cu nouă demonstraţiunî, prins vătjend, că fişpanul în adresa sa că- mânii din Alba-Iulia s’a pornit o îmbucu-
Am făcut cu altă ocasiune amintire
dâcă ministrul nu se va grăbi cu aducerea tră ministeriu pretinde făţiş, ca tribunalul rătore mişcare pentru înfiinţarea unei so
despre descoperirile, ce le face „Budapesti
sentinţei în causa lui Bolcaş. Ei cereau în să fie condus în procederea sa' de anumite cietăţi de lectură pe sâma economilor şi
Hirlap" într’o serie de articull cu privire meseriaşilor români de-acolo. S’a şi ales în
gura mare eliminarea „păcătosului" dela consideraţiunl politice eto.
la administraţia din comitatul Torontalului.
Academie. Atât de mare fu terorismul eser- Destul, că lucrul a ajun9 în fine la scopul acesta un comitet. Lipsa unei ast
F6ia ungurâscă continuă cu descoperirile
citat de tinerimea maghiară, încât acade Curiâ, care pe notarul Ivănovits şi pe soţii fel de societăţi e mult simţită în Alba-
arătând, cum clica dela cârma acelui co Iulia, unde se află peste 60 meseriaşi de-ai
micii români — cari reluaseră cercetarea să i-a liberat de inchisore şi mai târeţiu i a
mitat, în frunte ou fişpanul, risipesce ave noştri, 15 sodall şi mulţi economi români
cursurilor — s’au vădut siliţi a declara, că achitat de acusaţiunile ridicate contta lor.
rile publice, înfluinţâză justiţia şi ocrotesce cu carte.
numai armaţi pot să cerceteze prelegerile. Sistemul a învins!
pe mişei şi defraudatori. Etă încă câte-va
In tot timpul acesta actele de inves In locul felicitărilor de Anul nou
din descoperirile ce le face foia amintită: „Bud. Hirl". publică în privinţa a-
tigare în contra lui Bolcaş steteau la mi oâsta date autentice, aducând textul întreg au mai sosit la biuroul Asociaţiunei urmă-
In comuna Perlas era notar Ivănovits'
nistrul de culte şi instrucţiune publică torele contriburî în favorul fondului „Casei
Miksa, un favorit al elicei din fruntea co al corespondenţei purtate în cestiune.
Wlassics, căruia ’i-s’au fost trimis, ca pe naţionale" : Dr. Nio. Comşa, medic în Să-
mitatului. Comuna însă, care are aprope „Alkotmany", comentând într’un ar-
basa lor să aducă sentinţa. S’a întâmplat lişte 1 fl., Dr. Dem. Ciuta adv. în Bistriţa
cinci mii locuitori germani şi şerbi, nu se ticul de fond aceste descoperiri, esclamă:
însă, că Bolcaş a luat parte la Congresul 5 fl., Dion. Login când. de adv. în Bistriţa
bucură de graţia fişpanului şi a elicei sale, „Der pentru Dumnedeu, la atâta am ajuns!
internaţional studenţesc din Turin, unde a 3 fl., Nic. Racoţa medic în Şeica 2 fl., N.
ceea-ce S9 pote vedâ şi din faptul, că deşi Autoritatea administraţiunei comitatense a de
fost ales vice-preşedinte. Faptul acesta i-a Mihailă din Vinerea 1 fl., Aug. A. Nicoară
locuitorii dispun de 26.700 jugăre de pă venit asilul, în care înşelătorii şi defraudanţii
iritat şi mai mult pe şoviniştl, ei începură când. de adv. în Deva 1 fl. Cu totul s’au
mânt, abia 50 din ei 9unt introduşi în lista găsesc ocrotire chiar şi faţă de judecătoria*.
să strige din nou după vindictă. incassat dela 58 persone 127 fl. 30 cr.
alegătorilor, cu tote că după censul legal, ar In fine adauge: „Aici nu e vorba numai
Oeea-ce au cerut li-s’a şi dat. Minis
trebui să fie în aeestă comună de c}ece ori de nisce stări ca la Pojun, Neutru, Hont,
trul Wlassics a adus în causa lui Bolcaş Mandatul din Bogşa. Din Lugoş li se
u
mai mulţi alegători. „Ideia de stat maghiar Moşon, Neugrad, seu Torontal. Acestea sunt
sentinţa, pe care am împărtăşit’o în numă anunţă foilor ungurescl, că Sâmbăta tre
o representă în Perlas primăria, âr sufletul stările din Ungaria, — stări, al căror cuib
rul de erl al fâiei nostre ; el a cedat furiei cută noul candidat la deputăţie, Pachomiu
acesteia e notarul Ivănovits, pe care „din şi isvor este a-se căuta şi afla în Buda
şovinismului destrăbălat, s’a făcut compli Avramescu, şl-a ţinut vorbirea-program îna
u
motive politice , nu este permis a-1 clinti pesta, în bărbaţii, cari conduc guvernul
cele demonstranţilor şi teroriştilor maghiari, intea alegătorilor, după-care cei de faţă —
din post nici chiar în caşul, când locuito ţerei şi în sistemul dominant. Acesta e co
cari acum nu întârclie a-1 răsplăti atât pe între ei şi câţl-va rătăciţi alegători ro •
rii îl acusă la judecătoria pentru defrau- rupţia oficială, ce se esercită de jos, âr de
el, cât şi pe corpul didactic dela Acade mâni— l’au proclamat de candidat al cer
dărî, âr judecătoria pornise cercetare dis sus se sprijinesce şi se maschâză. Acesta e
mie. Se anunţă adecă din Oradea-mare, că cului electoral. Alegerea, cum am mai spus,
ciplinară contra lui, ba îl şi condamna. sistemul de guvernament de astâdl, ca mi
tinerii maghiari pregătesc ovaţiunl şi con se va face în 24 1. c.
Ast-fel când direcţiunea financiară din niştrii săi, cu majoritatea sa, cu fişpanii,
duct cu torţe rectorului şi profesorilor, âr
Becleherec, în urma unei arătări, a consta vice-şpanii, solgăbirăii şi notarii săi, care Institutul-pensionat Vautier din
pe ministrul Wlassics vor să-l felicite prin sistem, dâcă nu se va nimici, atunol căsul Braşov a dat ârăşl un frumos semn de
tat, că Ivauovits Miksa, fostul notar din
telegrame şi adrese. viaţă şi de prestaţiune pe terenul educa-
Perlas, a comis defraudărî în oficiu, şi des din urmă al acestei ţări a sunat deja“.
Cu astfel de faptă provocătore ni-a
pre asta a făcut arătare la autorităţile co- ţiunii şi instrucţiunii. Sâmbătă sâra-, cu
salutat de anul nou ministrul şovinismului ocasiunea unei serate musicale-declamato-
mitatense, în loc de pedâpsă, aceste auto
maghiar. rice, s’au produs elevele acestui pensionat
rităţi au făcut ca notarul defraudant, care
într’un mod forte lăudabil în musică, tea
abejisese la Perlas, să fie ales ca notar la
Slovenii din dieta triestină. Am Brestovaţ. — 5 (17) Ianuarie. tru şi declamaţiunî. S’au esecutat mai multe
fost anunţat la timpul său, că deputaţii Slovacisarea Ungariei nordice. cântări, în cari s’a representat o comediă
Ou tote acestea însă tribunalul din
sloveni din dieta din Triest declaraseră, că Paneiova a pornit cercetare contra notaru Sub titlul acesta a publicat directorul ofi în limba francesă : „La Robe de bal", o
nu vor mai lua parte la şedinţe câtă vreme lui defraudator. £>in causa acâsta s’a iscat ciului statistic din Budapeşta Dr. losif prea frumâsă operetă : „Frâu Holle", şi s’au
ei sunt insultaţi şi huiduiţi de publicul ita un conflict între tribunal şi autorităţile co- ICOrdsy o broşură asupra „luptei pe viaţă declamat poesii, în limba română, frenoesă
lian de pe galerie. Locţiitorul contele şi morte", ce o portă maghiarimea din şi maghiară, t6te spre mulţumirea şi ad
mitatense. Judele instructor a ordonat a-
G o e s s i a rugat cjilele acestea să renunţe restarea notarului Ivănovits. Atunci proto- părţile nordice ale Ungariei „in contra slo- mirarea publicului număros, ce a asistat la
la politica lor de abstinenţă, care nu pdte vacisârei*. El începe cu Pojunul şi se es- serată. Poesia românâscă: Ultima scrisdre
notarul comitatului, baronul Feilitsch (de
decât să turbure şi mai mult raporturile tinde pănă la confiniile comitatelor Zemplin de H. Lecca, declamată de d-şora Radu-
ore-ce vice-şpanul Delimanits nu se afla
dintre poporaţiune. Deputaţii sloveul au acasă) adânc cătrănit a adresat o scrisore şi Ung. Broşura se ocupă în special ou ra lescu, a avut un succes de tot frumos.
declarat, că sunt gata a întră erăşl în dietă, judelui instructor, în care-i comunică, că porturile limbistice din comitatele Barş şi D-ş6ra Vautier consideră seratele aceste ca
dâcă li-se vor da garanţii, că scandalele nu pâte lua la cunosoinţă disposiţia lui Hont. La ea sunt alăturate două charte et un bun mijloc de educaţiă şi instrucţiă şi
n’au să se mai repete, âr acâsta declaraţie nografice, în care cu colori se arată acele cu drept cuvânt, căci ele şi au, fără îndoâlă,
(de-a aresta pe defraudator) şi „în numele
s’o facă în plină şedinţă. Locţiitorul însă comune, pe cari Slovăcimea le-ar fi cucerit o bună înrîurire asupra desvoltării însuşi
publicului din Comitatul Torontalului" pro
neputând să le promită aşa ceva, deputaţii testâză în contra disposiţiunei luate de ju dela Maghiari, şi dimpotrivă. Scopul bro- rilor bune ale elevelor.
sloveni au subscris o declaraţiune, îu care şurei este a arăta — cum dic şoviniştii —
dele instructor, declarând tot odată, că cei
dic, că se văd scoşi cu forţa din dieta tries asupra luptei pe viaţă şi morte, ce o portă Adunare de muncitori disolvată.
dela comitat au esaminat socotelile comu Alaltăerî muncitorii din Braşov au ţinut o
tină, la care nu mai pot lua parte. Ei însă nei Perlas, şi le-au aprobat. Prin urmare maghiarimea de pe teritoriul locuit de Slo
protestâză în contra tuturor hotărîrilor, ce Ivănovits este un cavaler îu t6tă forma, şi vaci în contra slavismului, care nisuesce a adunare într’un restaurant din loc. La adu
le va aduce dieta îu absenţa lor şi le de merge înainte. Oauselă; că Maghiarii s’au nare a fost de faţă şi noul căpitan al po
tribunalul n’are de-a cârti nimic în contra liţiei Farkas M. Au vorbit mai mulţi, în
clară pe tote de ilegale. Declaraţiunea a rărit aşa de mult în Slovăcime, le caută
lui, deşi a dat de urma unui „şir întreg de
fost publicată şi în organul naţional „Slo- defraudări comise de el. statistic'anul ungur în timpuri vechi. El tre altele la punct 3 al programului şi des
u
merge îndărăt pănă la dominaţiunea semi- pre oprirea Ziarului socialist, ce era să-l
Acâsta s’a întâmplat în August 1896. redigieze comitetul muncitorilor, dâr căpi
bmei în Ungaria, în care timpuri mulţi
Preşedintele tribunalului din Paneiova a tanul poliţiei, pe motiv, că cestiunea opri-
Suntbetrân. Ascultaţi cuvintele răspuns protonotarului comitatens arătând, dintre Maghiari au fost duşi în selăvie, er rei diarului nu este pusă în program, a de-
unui bătrân: pămentul e trist şi us că descoperirea adevărului este un interes locul lor l’au ocupat mai târejiu Slovacii. tras vorbitorului cuvântul. Intr’acestea ceru
cat, der va învercţi. Suflarea celui public, la care comitatul încă este dator O altă causă o găsesce Korosy în contra- cuvântul un alt vorbitor, care începu v( .
ren nu va trece vecinie peste densul şâ-şl dea concursul. Pe teritoriul acelui reformâţiune, când boerii catolici au cerut hement să critice purtarea căpitanului de
ca o suflare arejutore. tribunal „defraudările săvîrşite de notarii dela jobagii reformaţi, ca sâu să-şl pără- poliţie. Acesta, după-ce provoca la ordine
Ceea ce se face, provedinţa comunali şi de primării sunt forte dese şi sescă religia, sâu să plece. Cei mai mulţi de mai multe-orl pe vorbitor, care însă n’a
u
voesce a se face spre a ndstră în întru urmărirea lor „tribunalul nu pâte au ales calea din urmă, âr cei rămaşi s’au ascultat, a disolvat adunarea.
văţătură, ca se învăţaţi a fi buni şi ţinâ sâmă de patriotismul unuia, ori de contopit cu Slovacii şi Germanii. Esemple
drepţi când va veni ceasul nostru. aspiraţiunile de naţionalitate ale altora", despre acesta a dat chiar şi secolul pre- Mlllţămită. Din Blaşiii ni-se trimite
După ce cei cari intrebuinţăză căci o asemenea inrîurinţă ar fi îu detri sent. Tote acestea le pune „patrioticul" pentru publicare următorea mulţămită pu
statistician la inima guvernului unguresc,
rău puterea vor trece înaintea vostră mentul dreptăţii. blică : „Casina română din Blaşiii are deo
ca tina păraelor într’o cji de vifor, După acest răspuns al preşedintelui dela care aşteptă remedii de îndreptare, sebită bacurie de-a putâ aduoe viile sale ,
atunci veţi înţelege că numai binele adecă remaghiarisarea Ungurilor slovacisaţî. mulţumiri Ilustrului Dn. Ioan Kalinderu,
de tribunal Vozary, a păşit la luptă însu-şî
este statornic, şi vă va fi frică ca Korosy dă planul, ca maghiarisarea să se membru al Academiei române din Bucu-
fişpanul Eugen Ronay, luând posiţiă pen
se zmreduiţî aerul, pe care ventul începă dela periferie spre centru, pent.ru- rescl, precum şi stimabilei domne văd.
tru notarul defraudator. Fişpanul a denun
cerului va curaţi. ca cei maghiarisaţî din centru să aibă tot- Polcheria Radu, din Galaţi, cari ţinând
ţat tribunalul la ministeriu, acusîndu-1 pen
Gătiţi-vă sufletele pentru vremea dâuna un sprijin în cei dela periferie. — semă de apelul nostru, au dăruit pentru bi
tru neregularităţl şi adăugând, că „tribu
aceea, fiind-că nu este departe, se nalul ar face bine, dâcă din motive politice Cât de nimerit se pdte aplica aici povestea blioteca oasinei: D-l Kalinderu 29 cărţi,
apropie. ar proccde alt fel în ctstiunca acăsta . lupului cu mielul! Domna Radu 4 cărţi. Dorind, ca fapta
u
Christos răstignindu-se pentru d lor să găsâscă mulţi imitatori, semnăm
In urma arătărei făcute la ministeriu, Mişcarea poporaţiunei între Românii
voi, a tăgăduit, că ve va desrobi. pentru comitet: Blaşiii 10 Ianuarie. 1899.
preşedintele tribunalului din Paneiova a greco-orientall dela biserica Sf. Adormiri
Credeţi făgăduinţa lui, şi ca se-i trebuit din nou să răspundă. In răspunsul din Braşov-cetate în anul 1898, se presentă President: Dr. A. Bunea; Secretar: G.
siliţi împlinirea, reformaţi tot ce în Precup.
său, preşedintele arătă, că hotărîrea jude ast-fel: Căsătorii 3, caşuri de mdrte 6. Fa
voi are trebuinţă de prefacere; de-
lui instructor, de-a aresta pe notarul Iva- milii 112, suflete 406 (234 bărbaţi şi 172 Predici de sera. Episcopul romano-
prindeţi-vă la tote virtuţile şi iu-
noyits, a fost studiată şi aprobată de tri femei). Copii umblă la scolă 46 (30 băeţî, catolio din Alba-Iulia a dat de curând o
biţi-ve unii pe alţii, precum isbăvi-
bunal însu-şl, căruia singur îi compete de-a 16 fete). Sciu ceti şi scrie 313 (152 bărbaţi, circulară câtră preoţime şi credincioşi, în
torul nemului omenesc v’au iubit pe
judeca în asemenea cestiuDÎ şi, prin ur 161 femei). care le reamintesce mişcarea internaţională
voi pănă la morte
mare, autorităţile comitatense nu pot ave — Intre Românii dela biserica Sf. catolică, ce se pregătesce în ajunul espi-
-----------\ cuvânt în punctul acesta. p„Faţă cu orl-ce Treimi de pe Tocile: Nascerl 81 (42 băeţî rării secuiului XIX. Din incidentul acesta
