Page 19 - 1899-01
P. 19
GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
redicaţiunile şi rugăciu- va putâ fi străformată în încrucişător. Ca prin intermediul disidenţilor. Despre alice. Deâreoe mă aflam forte aprope, eu
a. Raporturile sociale — lea pănă la America o pote face în 7'/ o retragere a cabinetului întreg nu puşcai din ţâva cu alicele. împuşcătura &
2
^ul — s’au schimbat. Mulţi nu jile. Corabia pote lua aţâţi cărbuni, cât pote fi deocamdată vorba. Preten- rupt aprâpe în două şârpele, care era de
xar de ar voi, să asculte predicele i-ar fi de-ajuns de-a încunjura lumea în- siunile oposiţiei cu privire la pact vre-o 19 urme de lung, şi totuşi în scurtul
,.nte de amiaji, ba chiar niol la litur trâgă fără întrerupere. sunt neadmise de Corbnă. Desnodă- timp de când apucase prada lui, a sfărîmat
_iie nu pot participa. Aşa ei, ou anii nu mentul crisei va întârŢia încă vre-o tâte âsele animalului.
ut să asculte cuvântul divin. Este prin Probe pentru balul oraşului Braşov septemână. Ochiul şârpelui, pe când îşi fixâză sâu
'rmare de folos introducerea predicelor se vor ţine în 23, 30 Ianuarie şi 6 Febr. Triest, 16 Ianuarie. Primarii din mesmerisâză prada, e straniu. Pare a scâte
e sera, şi recomandă preoţimei, ca în pri- n. totdeuna dela 7 6re sâra în Redoută. flăcări, s’ar putâ asemăna c’un amethist,
Triest, Istria, Gariţia şi Gradişca au
T inţa acâsta să procedă uniform. ori rubin, sâu cu ambele de odată, şi cu-o
Producţiune teatrală-musicală şi de- ţinut erî o conferenţă şi au decis de
clamatorică va arangia inteligenţa din a protesta în contra înfiinţcrii de sclipire de smaragd, pe când luminat de
Principele Ferdinand şi consulul sore se învârtesce în cap. Gura şârpelui în
Tlisesc din Sofia. Principele Ferdinand Viştea-inferiâră şi jur Duminecă, în 22 Ia scole slovene pe teritoriu italian. In timpul acesta era aprope închisă şi limba
.al Bulgariei s’a încurcat într’un aspru con nuarie n. 1899, în casele d-lui comerciant onorea primarilor s’a dat o repre-
Dionisie Stanciu. Venitul curat e destinat sentaţie la teatru, cu care ocasiune lui lungă juca încoce şi în încolo, ca şi în
flict cu consulul rusesc superior Bachmetjev aşteptarea plăcută a gustării prăjii aş
din Sofia. înainte cu câte-va săptămâni pentru scopuri de binefacere. Intrarea: de s’au făcut mari demonstraţiunî anti- teptate .
44
■erau cei mai buni prietini, acum însă au personă locui I 80 cr„ locul II 50 cr., pen slave.
ajuns să se duşmănâscă. Conflictul s’a is tru familie de 3 persone 1 fl. 40 cr.
u
cat în modul următor: Nu de mult s’a Program: 1) „Am plâns , solo de d-ra D I V E R S E ,
•Inaugurat în San-Stefano, aprâpe de Con I. Toflea, cu acompaniament de violină. N o u a b o n a m e n t jPălăriile lui Bonaparte. Cine va
u
stau tinop ol, o biserică monumentalărusescă. 2) „Rugămintea din urmă , poesie de G. fi, văjut diferitele coleoţiunl publice şi pri
Principele Ferdinand a cerut, ca la serba Coşbuc, declamată de d-1 A. Borzea. 3) la vate din Francia a rămăşiţelor lui Napo
44
re să ia parte şi o delegaţiune bulgară în „Gelosie pentru gelosie , comedie într’un leon I, sâu şi din alte ţări străine, i-se va
frunte eu adjutantul său Nicolajev, şi a mai act, looalisată de V. Onişor. 4) Duet de Gazeta Transilvaniei. părâ bătător la ochi, cum de aprope în
- pretins, ca la serbare generalului să i-se violină din opera „Romeo şi lulieta , B) Cu 1 Ianuarie st. v. 1899 fiă-care colecţiune se află o mulţime de
44
dea onorurile cuvenite unui locţiitor al „Zăpăciţii , comedie într’un eyct, localisată pălării. Tote aceste pălării se află într’o
14
principelui. Bachmetjev însă a pus totul în de Th. Alexi. După producţiune urmâză s’a deschis nou abonament, la care forte „deplorabilă stare. Ca esplicare se
44
invităm pe toţi amicii şi sprijini
îuişc&re, ca acesta să nu se întâmple. Ser dans. dă următârea anecdotă, care s’a aflat scrisă,
torii foiei ndstre.
barea comemorativă dela San-Stefano s’a în memoriile mareşalului de Oastellane,
făcut deodată cu onomastica Ţarului. Pentru masa studenţilor Preţul abonamentului: mort la 1862 : „împăratul, când tocmai era
In săra (^ilei, consulatul rusesc din Sofia a să plece de acasă, a trebuit să primâscă 10
din Pentru Austro-Ungaria:
arangiat o serată, la care — vrând ne- soli, cari îi aduceau scirl rele. Principele
Braşov. pe un an........................................... 12 fl.
vrând — trebui să ia parte şi principele 3 de Bonevent susţine, că împăratul în mânia
Braşov, în 4 (16) Ianuarie 1899. pe şâse lnni....................................... 6 „
Ferdinand. Intre ospeţî se afla şi preşedin pe trei luni........................................ 3 „ lui şi-a trântit de pământ 10 pălării şi pe
44
tele Sinodului bulgar, metropolitul Grigo- Au mai întrat urmftorele sume. tote le-a călcat în piciore .
rie, care reîntorcându-se cătră casă s’a ră Pentru România şi străinătate: Ce este sărutarea. Paul d’Enjoy
A) In loc de felicitări de A. n, f.
cit şi la săptămâna a şi murit. La îmor- pe un an . . . . . . 40 franci, publică în „Revue Scientique un articul
44
Tim. PopovicI fl. 2; P. Broşteanu
mântarea metropolitului, principele a dis în pe sâse luni . . . . . 20 „ forte interesant asupra sărutării. El e de
fl. 2; Dr. V. Saftu fl. 2 ; Basiliu Podobă,
aucjul mai multor persone: „Acesta a fost pe trei lnni...........................10 „ părere, că nimeni înainte n’a avut o ideie
OluşiQ fl. 1.50; Dr. Gavr. Tripon, Bistriţa,
singurul meu amic, dâr şi pe acesta l’au mai clară asupra sărutului. Sărutarea, jice
fl. 2; Dr. Aurel Halic, Lipova, fl. 2. — Abonarea se pote face mai nsor
-omorît Ruşii“. Declaraţia aoâsta a princi el, este de două feluri: cu buzele şi cu na
Suma fl. 11.B0. şrin mandate poştale.
pelui a fost comunicată consulului rusesc, sul. Da, sărutarea cu nasul, care este în
care s’a mâniat foc. înainte de a merge la B) Din colindatul în presără anului nou. A dministraţiun e a us la Mongoli. Bărbatul mongol atinge mai
Petersburg, consulul rus a scris două scri D. Hallăr fl. 1 6 0 ; Chr. Orghidan fl. „Gazetei Transilvaniei. 11 întâi cu gingăşie cu vîrful nasului său faţa
sori, una cătră principele, alta cătră mi 2; Const. Voicu fl. 3; Emilia Sanciali fl. 2 ; damei; apoi îşi închide pleopele şi ia un
nistrul preşedinte Stoilov, şi a lăsat servit-o Ilie Savu fl. 3; N. G. Eremias fl. 6; Teod. respir lung şi delicios pe nas. In fine ne-
rului său să predea acele scrisori destina- Spuderca fl. 5; I. Purcherea fl. 1 ; G. Şer- tejesce de-alungul eu limba faţa damei, şi
ţiunei, numai, după-ce se va fi depărtat din ban fl. 3; I. Pricu fl. 1; M. C. Jiga fl. 1; V A R I E T A T E . este forte atent, ca să n’o atingă cu bu
Sofia. Principele însă a primit scrisârea D. Lupan fl. 1. — Suma fl. 29.B0. zele. Este perfect aşa, ca şi când tigrul se
Farmecul şerpilor. Despre modul
înainte de plecarea consulului; el telefonâ pregătesce aşi mânca prada, mai întâiQ.
C) Alte oferte. cum şerpii pun prada lor într’o stare de
îndată la gară să nu pornâscă trenul pen
Ioan caval, de Puşcariu, Bran, fl. B; fărmecare, istorisesce un Engles cu numele deşteptându-şl apetitul. C’un cuvânt, săru
tru Petersburg, apoi scrise grabnic un răs tul rassei arămie este un instinct curat
Simay Gero, Braşov, fl. B; I. Popea, Braş., Arthur Olarence, care trăesce în Africa, ur-
puns lui Bachmetjev şi l’a trimis prin ad animalic, e o moştenire a omului străvechii.
fl. 2; M. G. Stânescu, Braşov, fl. 20 \ „Ol*a- mătorele: „Mă aflam în colonia Port Na
jutantul său. Că ce a conţinut scrisorea viciana , societate pe acţii în Oraviţa fl. 25. tal ia vânătâre, când zării un mic ţap de Sărutul european ? Nici în acesta nu este
44
principelui, nu se scie. In cercurile diplo mai multă raţiune. Chinezul se înfiorâză de
— şi D-1 Const. Alexiu, fost elev al şcd- eăprioră, cunoscut acolo, sub numele de
matice din Sofia să aşteptă cu încordare el şi dâcă copilul său este rău, îl ameninţă
lelor vostre, de present advocat şi deputat în Oresbec. Ca sS-’l pot împuşca, încercai să
desvoltarea conflictului. eu sărutarea europenâscă. Sărutarea se opune
România, l<ei 900. — (= fl. 94.60). — mă apropiu de el prin încunjur, folosin-
Afacerea Dreyfus. „Ma+in“ şi „Gau- Suma fl. 161.60. du-mă de o mică colină, ce s’afla între mine hotărît higienei.
şi animal. Când eram destul de aprope şi „Beţ/atuC cerşitorilor. Intr’o pă
lois din Paris anunţă, că Curtea de cas- La un loc: fl. 192.60.
a
saţiă va încheia în curând cercetarea în mă ridicasem din posiţiă mea plecată, m’a dure din provincia japoneză Şinnanno, se
Primescă marinii, oşii donatori cele află o comună întregă de cerşitorl, care
afacerea Dreyfus. Se susţine, că Curtea de prins nu puţină mirare observând, că anima
mai căldurose mulţămite şi dea Dumnezeu, lul de când l’am zărit nu s’a mai mişcat din deja există de vre-o 40 de ani şi. numără
cassaţiă a ajuns la resultatul, că de fapt ca începutul frumos flicut de banca româ-
■s’a întâmplat o trădare, însă nu sunt do- u loc şi că acum stă într’o curiosă posiţiă cu ca la vre-o 300 de locuitori, între cari şi
nescă Oraviciana şi^Ie fostul elev al şcâ- totul nemişcat, în depărtare de vre-o 20 femei şi copii In fruntea locuitorilor cer
r)
vecjî suficiente pentru vinovăţia lui Drey
lelor nostre D-1 deputat C. Alexiu, să afle şitorl stă un „rege , un bărbat ca de 60 de
44
fus. Sentinţa, ce s’a adus contra lui Drey de paşi de mine.
o dâmnă continuare din partea celor-lalte ani, care domnesce peste supuşii săi cu o
fus, va fi anulată, şi afacerea se va preda Aceste căpriore văd estraordinar de
bând române din patrie şi a numeroşilor putere aprâpe absolută. Când timpul este
în judecarea unui nou tribunal militar. bine, sunt forte fricâse şi nu lasă să s’a-
noştri elevi ajunşi la bunăstare în Ro cald, toţi locuitorii dorm sub ceriul liber,
propie omul de ele nici la o sută de paşi,
mânia.
Politica milionarului. Lui „Daily * dâcă nu le surprindl din întâmplare dur- şi numai erna, sâu când plouă, îşi cons-
Ghronicle i-se scrie din Washington, că mind în ârba cea iuDgă. truesc nisce corturi din hârtie grâsă oleată.
44
NB. Tot aci rectificăm o erore din Diminâţa cât ce se scolă, îşi pachetâză tot
senatorul şi milionarul Carnegie — oare a Multă vreme am stat pe loc şi am
mulţămita publică din nrul 286 al „Gaz. ce au în lădî şi îşi perd urma, împărţin-
fost contra anectărei Filippinelor — a de privit la animal, oredând, că trebue să fiă
Trans. , unde în lista contribuenţilor din du-se în grupe de cerşitorl prin comunele
44
clarat lui Mac Kinley, că plătesce Spanio- boltfav. Mai târdiu am voit se ’ncerc a mă
ZârnescI cu prilejul colindatului studenţilor
lor B milione de dolari pentru insulele Fi- apropia de el, un muşoroiîi înalt de furnici vecine, âr sâra se întâlnesc ârăşî în pădure,
noştri, s’a publicat cu o contribuţie de 2 fl. unde în comun oineză, beau şi îşi petrec
lippine, dâcă America garanteză autonomia îmi dădu prilegiti pentru acâsta. Mă târîiii
Nic. Pârvu, în (loo de D-1 învăţător Nicol. veseli în jurul focului. Despre aceşti cer
insulelor. pănă la el. Când însă îmi ridicai capul, ca
Pană, care împreună cu D-1 învăţător Nic. şitorl, pănă câţl-va ani înainte, n’a sciut ni
să mă uit peste colină, mă înspăimântai,
Noul COI* al bisericei române gr. or. Spirchez au mare merit pentru succesul con- meni nimic. Dâcă vr’un nou cerşitor voesce
căci văjui un mare şârpe, un Boa Con
din Braşovul vechili ne va da ocasiunea tribuirilor. Tot-odată — pentru a ocoli ori să între în tagma celor vre-o 300, atunci
strictor, care se afla nu departe de colină
<16 a-1 audi pentru prima-oră la concertul ce susceptibilitate — ţin să comunic şi pe acesta trebue să-şi istorisâscă „regelui pe
44
încolăcit şi cu capul ridicat. Ţapul sta ne
-de mâne sără, MercurI, în sala otelului acâstă cale, că dâcă colindătorii nu au a- larg tâtă biografia, care apoi hotăresce.
mişcat cu capul întors spre o parte şi
44
„Orient Nr. 1. Atragem încă-odată aten juns să mergă pe la tote acele familii, cari „Regele mai are drept a eschide din so
44
privea aşa de aţintit asupra duşmanului
ţiunea publicului nostru asupra acestui cu drept s’ar fi aşteptat la asta, causa este cietatea lor pe membrul, care nu se portă
său de mârte, încât nici că mă zări. Eu
concert, împreunat cu teatru şi urmat de numai imposibilitatea fisică: lipsa de timp bine, el împacă pe cei certaţi şi pedep-
mă retrăseiă cu mare precauţiune, având
petrecere poporală. Intrarea 60 er. de per-' şi eşofarea cântăreţilor. sesce pe cei vinovaţi. Autoritatea „regelui
44
intenţiunea de a aştepta desnodământul
.■aână. Venitul curat e destinat pentru fon Virgil Oui ţiu, acestui spectacul estraordinar. Trebue, că stă într’aceea, că el e îutemeiătorul acey-
dul noului cor. Românii braşovechenl merită directorul şcoielor tui „stat şi a fost cel dintâiii, care şi-a
44
ţapul s’afla în acâsta posiţiă nemişcată deja
-a fi încuragiaţl în nobilul zel, ce arată pen medii gr. or. române. aflat adăpost în acea pădure, mai alâtu-
de mai multe minute. Perii de pe spinarea
tru progres. rându-se la el pe rând tot câte unul. De
lui erau sburliţi, ochii îi erau înholbaţl, pă
amintit mai este, ca ceva curios, că cerşi-
Cea mai mare corabie din lume. ULTIME SCI EI. rea, că e înţepenit şi făcea o impresie ne
Din Londra se anunţă, că în Belfast a fost naturală. De-odată îl văjui trântit la pă torii îşi permit şi luxul unei băi calde,
oeea-ce pentru Japonezi este un lucru ne-
]pusă în circulaţiune cea mai mare corabie Viena, 16 Ianuarie. Aici dom- mânt şi corpul şi piciorele sale cuprinse
înounjurat de lipsă. Anume, cerşitorii sapă
din lume, botezată „Oceanic . Corabia are nesce părerea generală, că Maj. Sa de inelele grâse negre ale şârpelui.
44
un conţinut de 17.040 tone, e lungă de monarchul a primit tote proposiţiu- In acel moment am dat foc, âr şâr- grope în pământ, păreţii îi cbduc cu hârtiâ
oleată, varsă apă în gropă, apoi aruncă
'704 piciore, lată de 70 şi adâncă de 60. Ea nile guvernului unguresc, şi că pe pele începu să-’şl lărgâscă încet inelele, ră
petri încăldite şi astfel baia caldă e gata*
va servi pentru transportul de persone în basa lor se vor continua tractările pus de-o putere superioră. O ţâvă a puscei
tre Anglia şi America ; în timp de răsboiîi cu bărbaţii din oposiţia maghiară mele era încărcată cu glonţe, cealaltă cu
