Page 2 - 1899-01
P. 2

Pagina 2.                                                                       TRANSILVANIEI.                                                                 Nr. 1.—1899. \
                                                                                          k
                                                                                - \ VET A ^----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—
         celor  mai  viforâse  scene,  el  n’a  mai  putut  ouaţi  pentru  restanţe  de  pe  mai  mulţi  ani  tră,  încă  din  August  an.  tr.  a  fost  pentru
                                                                                                                                                  Konigrătz.  El  tocmai  îşi  conducea  regi­
         lucra  nimic  în  direcţia  resolvării  cestiunilor,  de  câte  1B  cr.  de  fiă-care  copil  în  favorul  tot-dâuna  destituit  din  postul  sâu  prin  sen­
                                                                                                                                                  mentul  la  un  asalt,  arătând  cu  drapelul  în
         ce ’i stau înainte.                           fondului  de  pensiune  al  învăţătorilor;  în­  tinţă  consistorială.  In  un  lung  şir  de  ani   mână  direcţia,  când  calul  de  sub  el  fu
                  6
               Aş' '  1  au  ajuns  lucrurile  pănă  la  văţătorii  înşi-şl  sunt  intimidaţi  prin  cele  se  constatase  în  sarcina  numitului  preot   puşcat  şi  câdând  primi  o  rană  grea.  Scă­
                es
         starea  °la'i  ţg,  de  a(jî,  când  la  dorinţa  mo-  mai  necruţătore  mijlâce,  daţi  afară  din  abusurl  grele  în  oficiu,  purtare  necuviin-
                                                                                                                                                  pând  din  luptă,  în  anii  următori  a  înaintat
         narcF UI  8  8   .u  început  tractările  de  com­  scâlă,  cum  s’a  întâmplat  în  Feleacul  să­  ciâsă  faţă  de  superiori  etc.  etc.,  aşa  că  prin   din  rang  în  rang,  pănă  când  la  1877  a
         promis  intre  guvern  şi  partide,  pentru  a-se  sesc,  în  Chetaiii  etc.,  âr  celor-ce  primesc  purtarea  sa  comuna  bisericâscă  a  fost  total
                                                                                                                                                  fost  numit  brigadir.  Scudier  s’a  retras  peste
         garanta  pactul  şi  a-se  sana  starea  parla­  ajutâre  dela  stat,  li-se  denâgă  ajutârele  cu  ruinată.  Pentru  faptele  sale  fusese  în  tot   un  an  în  pensiune.  El  era  soldat  model  şi
         mentară putredă.                              îndrumarea,  că  unde  esistă  scolă  de  stat  timpul  suspendat  dela  oficiu.  Serviţii  nu   un rar esemplu de fidelitate militară.
               Nu  putem  scii,  în  ce  chip  se  va  re-  seu comunală, să mârgă acolo.            făcea,  der  ou  tâte  acestea  folosia  cu  pute­
         solva  crisa  mare  ce  bântue  dincâce  de        încercările  amăgitore  printre  popor,  rea  beneficiile  parochiei  (porţia  canonică,   Oficerii  pot  juca.  Multe  din  dansa-
         Laita.  Fapt  însă  este  şi  rămâne,  că  acâsta  de  a-1  face  să  nu  şl  trimită  copiii  la  scâla  casa  parochială  etc).  După  mulţi  ani  în   târe  se  împăcaseră  cu  idea,  că  în  carneva-
         crisă  îşî  are  sorgintea  nu  numai  în  neîn­  confesională,  ci  la  cea  de  stat  ori  comu­  fine  a  urmat  sus  amintita  sentinţă  de  des­  lul  acesta  nu  vor  juca  cu  oficerl,  deâre-ce
         ţelegerile  dintre  Maghiari,  oi  mai  ales  în  nală,—  căci  aci  se  îngrijesce  statul  de  sala-  tituire,  care  i-s’a  publicat  vinovatului  şi   se  scia,  că  din  causa  doliului  pentru  împă-
         ilegala  hegemonie  maghiară,  care  şi-a  pus  risarea  învăţătorilor,  —  apoi  îndemnările,  poporului  prin  delegatul  protopopese,  pa-   rătâsa-regină,  oficerilor  li-s’a  interzis  dan­
         de  ţîntă  călcarea  principiului  de  egală  în­  ca  să  se  declare  pentru  contribuirl  în  fa­  rochul  Ştefan  Rusu  din  Nasna,  cu  adausul,   sul.  Cu  deosebire  oficerilor  corpului  de  ar­
         dreptăţire  a  popârelor  nemaghiare,  din  vorul  scolei  de  stat,  au  început  să  afle  ră­  că  pentru  parochiă  s’a  numit  administrator,   mată  staţionat  în  Viena  li-s’a  intercjis  strict
         care  a  isvorît  cu  inevitabilă  necesitate  m-  sunet  chiar  şi  printre  unii  preoţi,  pentru  a  âr  fostul  paroch  Runcan  are  să  predea  şi   de  a-se  presenta  în  decursul  acestui  carne-
         duşmăuirea  elementului  dela  putere  cu  tâte  căror  corumpere  şi  demoralisare  încă  se  să  părăsâscă  tâte  ale  parochiei  în  timp  de   val  la  petreceri,  fie  publice,  fie  private.
         aceste popâre.                                lucrâză  ou  mari  aparate,  ameninţaţi  fiind,  16  rjile.  Dâr’  de  unde  să  asculte  Runcan!?   Acum  însă  li-s’a  dat  un  nou  ordin,  prin  care
               Guvernul  şi  cu  partidele  ce  1  combat  că  de  vor  lucra  în  contra  scolei  de  stat,  In  trei  rânduri  a  mai  fost  provocat  de  co­  începând  dela  1B  Ianuarie  încolo  li-se  per
         acll,  pot  să  se  împace.  împăcarea  acesta  nu vor primi ajutore dela guvern.           mitetul  parochial,  însă  el  răspundea,  că   mite  oficerilor  de-a  lua  parte  şi  de  a  dansa
         însă  nu  va  duce  cu  nimic  înainte  binele  şi   Aceste  ajutore  nici  cu  ocasiunea  tre­  nu-i  pasă.  A  crecjut,  că  va  putâ  şedâ  şi   la  petreceri,  dâr  li-se  recomandă  totuşi,  ca
         fericirea  ţării,  câtă  vreme  elementul  stă-  cută  nu  s’au  împărţit  după  propunerile  fă­  mai  departe,  ca  de  atâţia  ani  încâce,  în   pe  cât  se  pâte  să  nu  useze  de  atestă  pei’-
         pânitor  bruschâză,  nedreptăţcsee  şi  prigo-  cute  de  Oonsistâre,  ci  după  recomandările  casa  şi  pe  moşia  parochială  cu  puterea.   misiune.
         nesce  pe  cei  de  alt  neam,  cari  fac  majo­  vice-şpanilor,  solgăbirăilor,  ba  chiar  şi  a  Ast-fel  în  t^iua  amintită  poporul  întreg  cu   Piatra niormentala a lui Romulus.
         ritatea acestor ţări.                         notarilor,  cari  încă  dinainte  au  avisat  pe  ajutorul  pr:^  ăriei  l’a  dat  afară  din  casa   Apropo  de  150  de  ani  se  fac  săpături  în
               Crisa  e  mult  mai  mare  de  cum  şi-o  preoţi,  că  la  recomandarea  lor  vor  primi  parochială  —  şi  noi  am  avut  durerosul  as­  Italia,  dâr  mai  ales  în  jurul  Romei,  pen­
         închipuesc  cei  din  fruntea  afacerilor,  si  ea  ajutorele,  ce  au  să  le  ridice  dela  ordina-  pect  de-a  vedâ  în  chipul  acesta  sfîrşitul   tru  a-se  afla  monumente  vechi  romane.  O
         nu  se  va  pută  resolva,  decât  Drin  o  ra­  riate.  Unde  trebuesc  lovituri  mai  mari  de­  unei  renitenţe  duse  la  estrem.  —  Murc-   soire  din  Roma,  după  cum  am  arătat  şi
                                                                                                          u
         dicală  îndreptare  a  relelor,  ce  de  atâţia  cât acestea şi pentru Consistore ?        şianul .                                      erî,  spune,  că  s’a  făcut  în  urma  săpăturilor
          ani bântue fără curmare.                          Nici  cu  bisericile  nu  stăm  mai  bine.                                            o  descoperire  de  mare  însemnătate:  s’a
                                                                                                          Nou  organ  pedagogic.  Adunarea
                                                       De  mai  mulţi  ani  nu  s’a  cerut  echivalentul                                          aflat  piatra  mormântală  a  lui  Romulus,  în­
                                                                                                    comitetului  central  al  Reuniunei  învăţăto­
               O voce germană despre Ro­               îndatinat,  ci  a  rămas  în  restanţă,  âr  acum   rilor  români  gr.  cat.  din  archidiecesa  Bia-   temeietorul  legendar  al  Romei.  Monumen­
         mânii Macedoneni. D-l Goltz, inspec­          de-odată  se  cere  de  pe  câte  8—10  ani,   şiului,  despre  care  vom  publica  raport  amă­  tul  a  fost  păstrat  cu  cea  mai  mare  sfinţe’-
         torul fortificaţiilor şi corpului de pionerl   ameninţând  averile  bisericescl  şi  bisericile   nunţit  în  numărul  proxim,  a  hotărît  între   nie  de  cătră  Romani  pănă  la  finea  impe­
          din Berlin, care a petrecut 12 ani în Turcia,   însă-şî  cu  execuţiunl.  Se  pâte  uşor  prevede   altele  să  edea  un  nou  organ  pedagogic,   riului,  deşi  nu  este  absolut  eschis,  că  el  a
       s având misiunea să reorganiseze armata         şi aci intenţiunea ascunsă.                   oare  va  apăre  în  Blaşiîi  de  2  ori  pe  lună   împodobit  odiniâră  mormântul  întemeieto­
         turcâscă, publică în revista berlinesă „Bei-       Aşa  stăm  noi  pe  aici,,  în  comitatul  şi  va  costa  3  fl.  pe  an.  Noul  organ  va  fi   rului  cetăţii  eterne.  Despre  sfîrşitul  lui  Ro­
                                    a
         lage zur Allgemeinen Zeitung  un artiool, în   Solnoc-Dobâca.  Îngrijitor  este  cu  deose­  redactat  de  un  comitet  şi  va  apărâ  cu  în­  mulus  nu  vorbesce  decât  legenda  cunos­
         care vorbesce şi despre Românii din Ma­       bire,  că  în  sînul  clerului  însu-şl  au  început  ceputul lui Februarie st. v. 1899.   cută  din  cartea  lui  Livius.  După  acâstă  le­
         cedonia.                                      să  se  manifeste  corupţiunea  şi  destrămarea.                                           gendă,  la  716  pe  câmpul  Marş  s’a  născut
                                                                                                          In locul felicitărilor de Anul nou.
                                   ce
               „Cuţo-vlahii  —  4>   d-l  Goltz—sunt  Am  informaţiunl  positive,  că  în  mai  multe                                             deodată  o  mare  furtună  şi  regele  a  dispă­
         un  popor  pa  cinic,  inteligent  şi  nu  sunt  atât  comune  din  diecesa  Gherlei,  ca  de  esem-   D-l  Petru  Nemeş,  notar  public  r.  în  loc,  a   rut:  deii  l’au  răpit  în  ceruri.  6menii  mai
                                                                                                                                              14
                                                                                                     contribuit  şi  d-sa  pentru  „Cassa  naţională
         de  nemulţămiţî,  cum  s’a  susţinut  despre  ei  plu  în  Szâsz-Nyires,  Chetiu-Bozieş,  Câţlcău,                                       sceptici  însă  învinovăţesc  pe  conducătorii
                                                                                                     B  fl.  ca  rescumpărare  pentru  gratulaţiunile
         adese-ori.  Ei  doresc  o  situaţie  mai  liberă,  Stoiana,  Arpaştin,  îaşi-şl  preoţii,  între  aarî                                   senatului  cu  pierderea  lui  Romulus.  Afla­
                                                                                                     de  anul  nou.  —  Din  Blaşiîi  primim  tocmai
         care  să  corăspundă  inteligenţei  lor  reale  şi  doi  sunt  administratori  protopopescî,  au                                         rea  pietrii  mormântale  a  lui  Romulus,  a
                                                                                                     la  ÎDcheiarea  foi  ei  lista  mai  multor  frun­
         gândirii  lor  progresiste,  âr  pentru  inde­  lucrat  pe  sub  mână  cu  câţl-va  din  sat,  ca                                        produs  pretutindeni  sensaţie  în  Italia  şi
                                                                                                     taşi  de-acolo,  cari  de-asemenea  au  contri­
         pendenţa  lor  religiosă  ei  pretind  a  ave  un  sâu  să  se  închidă  scâla  confesională,  sâu                                       acum  mulţi  istorici  şi  archeologl  îşi  bat
                                                                                                     buit  în  favorul  fondului  şcolarilor  bolnavi
         metropolit  român  Ei  au  un  Jiceiu,  au  şcoli  să  se  ridice  scolă  de  stat,  punându-li-se  în                                   capul,  să  afle  cum  a  murit  întemeiătorul
                                                                                                     anumite  sume  în  locul  felicitărilor  de  anul
         poporale  bune  şi  biblioteci;  cei  cu  dare  de  prevedere,  că  seu  vor  primi  câte  100  fl.                                      imperiului roman.
         mână  sprijinesc  interesele  culturale,  mulţi  ajutor  (Ananiă  Hossu  din  tractul  Buzei  l’a   nou. Lista o vom publica.                  Predici.  Duminecă,  în  3  (16)  Ian.
         dintre  aceştia  au  trăit  la  studii  în  Atena,  şi  primit  deja),  sâu  vor  căpăta  câte  100  fl.   Pentru  masa  studenţilor  români   va  predica  în  biserica  S-tului  Nicolae  din
                                                                          11
                         14
         ori în străinătate ...                        ca  „remuneraţiune   pentru  catechisare  în   din  Braşov  au  mai  intrat  următâreie  su­  Seheiii  părintele  capelan  militar  Nicolau
               D-l  Goltz  socotesce  numărul  Româ­   scâla de stat.                                me  :  Dela  D-l  Mazucehi  fl.  B.  In  loc  de  fe­  Fizeşanu.
         nilor din Macedonia Ia BOO—600,000.                 Cam  aşa  o  păţim  şi  cu  învăţătorii.  licitări  de  anul  nou:  Dela  d-nii:  L.  Nastasi
                                                       Unii  slabi  de  ânger  se  lasă  ademeniţi  a  fl.  2,  N.  P.  Petrescu  fl.  1.60,  C.  Aisăr   Un  uriaşi.  Din  Londra  se  scrie  ur­
                 îngrijiri asupra viitorului.          trece  la  scolele  de  stat,  a-se  pune  în  co­  fl.  1.B0,  Y.  Oniţiu  fl.  2.  Suma  fl.  12.  —   mătâreie:  In  stabilimentul  Olympia,  unde
                                                                                                                                                  de  present  se  află  circul  Larnum  şi  Bailey,
                                                       respondenţă  de-a  dreptul  cu  inspectorii  reg.,  Banii  intraţi  se  chitâză  cu  mulţămită.  Di­
                Comit. Solnoc-DoMcn, finea anului 1898.  ou solgăbirăii etc.                         recţiunea scâlelor medii gr. or. române.     se  pote  vedâ^un  ora  înalt  de  8  urme.  Acesta
               Stimată  Redacţiune  !  Nu  pot  lăsa  oca-   Când  vecii  cu  ochii  acâstă  durerâsă                                             este  un  egiptean  cu  numele  Hassan  Aii,
                                                                                                          Comitetul  naţional  studenţesc  din    născut  în  suburbiul  El.  Korufisch  al  ora­
          siunea  binevenită,  fără  să  Yă  poftesc  din  stare  de  decadenţă,  c| 6U  nu   fâră  ore-care
                                                                                                     Iasî  a  lansat  un  călduros  manifest  că
          inimă  :  An  nou  fericit,  darul  şi  binecuvân­  îngrijire  trebue  să  intrăm  în  anul  nou.                                       şului  Cairo.  Mărimea  esactă  a  acestui  uriaş
                                                                                                     tră  cetăţenii  români,  în  care  arată,  că
          tarea  oerâscă  în  lupta  pentru  binele  nemu-  Dee-vă  Dumnecjeu  putere  şi  tărie,  ca  să                                         e  de  6  urme  şi  11  policari.  Când  uriaşul
                                                                                                     în  urma  însărcinărei,  C9  ’i  s’a  dat  de  cătră
          lui românesc !                               continuaţi  şi  în  noul  an  şi  în  tot  dâuna  cu                                       stă  lângă  un  om  de  rând,  formâză  un  ta­
                                                                                                     studenţimea  română  naţionalistă  din  Iaşi,   blou  forte  hazliu.  Mâna  uriaşului  e  lată  de
               Arare-orI  s’a  simţit  la  noi  mai  tare  aceeaşi  bărbăţiă  lupta  pentru  deşteptarea,   a  căutat  să  pătrundă  în  tâte  colţurile  Mol­
          lipsa  de  a  sta  la  pază  şi  a  veni  în  ajutorul  luminarea  şi  însuîleţirea  poporului  întru   dovei,  îndreptându-şl  privirile  în  primul  loc   12  policari.  Piciârele  nu  apar  de  tot  mari,
          poporului  nostru  cu  cuvântul  şi  cu  fapta,  apărarea  bunurilor  sale  naţionale,  cu  care   asupra  comunelor  rurale  şi  punându-se  în   cu  tâte  că  sunt  de  26  policari  de  late.-
          ca  în  aceste  timpuri  grele,  când  mai  pe  aţi  urmat’o  şi  pănă  acum,  căci  de-ooamdată   raport  direct  cu  sătenii  români  pentru  a-i   Ali e încă tînăr şi pote că va mai cresc e.
          tote  terenele  începe  a  scăpăta  cu  paşi  re­  cel puţin în acâsta găsim mângăerea!    lumina  şi  deştepta  în  ei  ambiţia  naţională.   3.  Un  mijloc  de  casă  ieftin.  Pentru  refularea
          ped!,  aşa  că  în  ochii  omului  pesimist  tote                                * * *     Membrii  comitetului  au  cutrierat  vre-o  20   şi  conservarea  unei  mistuiri  bune  se  recomandă
          apar  ca  nisce  peri  cule  ameninţătâre  în  cel                                         de  sate  mai  ales  din  judeţul  Iaşi  şi  Co-   cunoscutele  prafuri  Seidlitz  a’elui  Moli.  Cutii  ori­
                                                                                                                                                                                        0
                                                                                                                                                  ginale  1  fl.  bucate.  Se  pote  căpăta  (lihd   prin
          mai apropiat viitor.                               Deschiderea  camerei  irancese.  vurlui,  unde  au  aflat  pe  ţărani  mult  sub­    postă  de  cătră  farmacistul  A  Moli,  liferentul
                Se  pâte,  că  vederile  mele  vor  fi  ta­  La  10  Ianuarie  n.  s’a  deschis  în  Paris  ca­  jugaţi  materialicesce  Jidovismului,  dâr  to­  curţii  din.  Viena  Tuchlauben  9.  In  farmaciile  din
          xate  ca  temeri  neîntemeiate  ale  pesimis­  mera  fraucesă  prin  preşedintele  de  etate   tuşi  destul  de  însufleţiţi  pentru  aspiraţiu-   provincia  sS  se  ceră  preparatul  lui  Moli  provăcjut
          mului.  M’aşI  bucura  din  inimă,  dâcă  acum,  Boysse.  In  discursul  de  deschidere  Boysse   nile  naţionale.  Manifestul  termină  cu  un   cu marca de contravenţie şi subscriere.
          când  sunt  şi  eu  înaintat  în  cjde,  mi-ar  li-  a  provocat  pe  deputaţi  să  pună  capăt  sfâ­  apel  sincer  şi  călduros  cătră  toţi  cetăţenii
          curi  încă  radele  de  speranţă  într’un  viitor  şierilor  durerâse  şi  periculose,  şi  alături  de   români,  ca  uitând  certele  politice  perso­  ftftu Iţă mită publică»
          mai  bun,  dâr  judecând  lucrurile  după  cele  vitâza  armată  francesă  să  se  reîntârcă  cu  nale,  cari  îi  desbină,  să  se  unâscă  într’un
                                                                                                                                                        Pe  sama  bibliotecilor  poporale,  iniţiale
          ce  se  petrec  în  jurul  nostru,  trebue  să  măr­  toţii  la  ordine.  Din  discursul  de  deschidere  singur  partid:  partidul  naţional  român,  care                  44
          turisesc  cu  sinceritate,  că  mă  îngrozesc  de  este  remarcabil  şi  pasagiul,  care  făcând   să  urmărâscă  înălţarea  şi  întregirea  neamu­  în  desp.  I.  (Braşov)  âl  „Asociaţiunei ,  s’au
          viitor.                                      alusiune  la  Anglia,  vorbesce  despre  puterea,  lui românesc şi a sfintelor lui datini.  făcut  în  timpul  din  urmă  următâreie  con­
               Poporul  a  sărăcit  şi  pe  c)i  ce  merge  care  faţă  de  Francia  s’a  purtat  cu  atâta   Mortea unui general austriac. In    tribuirl :
          se  cufundă  în  datorii  pe  la  multele  insti­  înfumurare,  încât  Francia  Jeannei  d’Arc   Viena  a  fost  condus  la  locul  de  veclnică   1)  Diletanţii  români  din  Braşov,  în
          tute  de  bani,  înaintea  cărora  acjl  nu  mai  numai  cu  dispreţ  pâte  protesta  în  con­  odihnă  generalul  Scudier,  care  a  lăsat  în   urma  producţiunei  teatrale  din  12  Nov.  st.
          are  creditul,  ce-1  avea  în  deceniile  trecute.  tra ei.                               urmă-i  esemple  rare  de  virtute  militară.   v. a. c. fl. 199.48 cr.
          Deşi  a<jl  nu  se  mai  dau  împrumuturi,  de­                                            Scudier  s’a  născut  în  Padua  la  1827.  In     2)  Domnii:  Arseniu  Vlaicu,  director
          cât  pe  lângă  multe  formalităţi  greâie,  rari   SOIRILE DILEI.                         etate  de  20  de  ani  a  ajuns  la  rangul  de   la  şcâla  comercială,  Yaleriu  Morariu  can­
          comune  vei  afla,  unde  cea  mai  mare  parte                                            locotenent.  El  a  luat  parte  în  1848  la  ase­  didat  de  advocat,  Yasile  Goldiş,  profesor
          a  moşiilor  să  nu  fie  cufundate  în  datorii,                         — 31 Decemvre.   diul  dela  Veneţia,  âr  în  1849,  ca  oficer  în   gimnasial,  au  binevoit  a-se  înscrie  cu  con­
          a  căror  urmare  este  licitaţiunea  şi  vinderea   Nemesis. Din Sângeorgiul de Mureş     statul  major,  a  participat  în  lupte  dela  No­  tribuirl  succesive  ue  1  fl.  lunar  pe  sâma
          averilor strămoşesc!.                         ni-se scrie: „Erî, în 9 Ianuarie n., am fost   vară.  In  1862  a  fost  transferat  la  Milano   numitelor biblioteci;
                Scâlele confes’          urnai că t     martori unui trist şi caracteristic spectacul.   în  regim,  de  infantarie  44,  unde  a  avansat   3)  D  l  Dr.,  ‘.Nicolae  PopovicI,  advocat
          ameninţate, ci *■                             Fostul paroch gr. or. de aici, cu numele     la  1869  ca  colonel.  După  lupta          în Bucures^' fl. 2-
          chiar închise, c                                n Runca     lespre a cărui conduită în     genta,   Scudier   -luptat   vitejesc*                          Şusu, econom în Ghimbav,
          scolele de sta'                                   mult         "I  s’a  scris  în  foia  D-vâs- boiul dela 1866 fu *
   1   2   3   4   5   6   7