Page 3 - 1899-01
P. 3
Nr. 1.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
5) ContribuirI din partea poporenilor preoţi ne vorbesc neîncetat de nepăsarea serică. Ba în Italia mai era datina, că
din Agentura Herman fl. 8-42. religiosă a ţăranilor, dâr pentru-că nu se bisericele erau folosite spre scopuri de
intereseză de-asemenea lucruri. Alt semn e N o u a b o n a m e n t
6) ContribuirI din partea ospeţilor ro căsătoria.
neplăcerea şi nedorinţa de-a schimba obi
mâni dela Restaurantul „împăratul Roman“ la
ceiurile învechite. In alte părţi se aduc In Neapol, de esemplu, este o bise
în Braşov fl. 8.85. — pluguri şi grape de fier, seminţe bune, se rică, care odată la an, anume la sărbătorea
7) D-nii: Ion Sooiciii, profesor în lucreză zarzavat, se întrebuinţeză îngrăşă Bunăvestirei, este ceroetată de mii de 6menl, Gazeta Transilvaniei.
Braşov, Ion Săbădeanu, comerciant în Bra minte chimice; în părţile ourat agricole dintre cari cei mai mulţi se duc din curio-
lucrurile stau ca şi în vechime, plugul e Cu 1 Ianuarie st. v. 1899
şov, Ion Lăpădat, student universitar în sitate. Biserica acâsta, numită „San Maria
tot cel de pe vremea lui Adam, pământul s’a deschis nou abonament, la care
Budapesta, şi Iuliu Grofşoreanu, învăţător tot se cultivă la trei ani odată cu cereale Annunciata“, se află afară din oraş, înain
invităm pe toţi amicii şi sprijini
în Galşa (comitatul Aradului), au binevoit (grâne), ogorele tot le vecjl tăiate în făşii tea porţilor zidurilor vechi, în ţinutul cel
torii fâiei nâstre.
a înavuţ,i bibliotecile nostre poporale cu înguste etc.
mai sărac al Neapolei. In legătură cu bi
mai multe cărţi de valâre. Al treilea semn e lipsa de orl-ce in serica stă şi un Orfelinat, unde se cresc Preţul abonamentului:
Tuturor acestor prea stimaţi donatori teres la munca agricolă. Nu»i vorbă de fete pănă la etatea de 16 ani, şi în tot
le esprimâm din partea despărţământului lege, ci de-un fel de muncă tîmpită, fără anul la sărbătârea Bunăvestirei, fetele din Pentru Austro-Ungaria:
a-se gândi la 16 cesurî tragere de inimă, pe nn an........................................... 12 fl.
nostru cele mai vii mulţămirl. Braşov în
neroditore. Ară ei cu un cal, care abia acel Orfelinat, cari au împlinit 16 ani, sunt pe şâse luni....................................... 6 „
23 Decemvre v. 1898.
se tîrăsce, şi un ogor, care ar fi putut fi espuse în biserică în timpul serviciului di pe trei luni.........................................3 „
In numele comitetului desp. I al Aso- arat minunat de bine în jumătate de d.i. vin. O adevărată esposiţie de mirese se
ciatiunei pentru literatura română şi cul In asemenea împrejurări dorinţa de a uita face şi bărbaţii neînsuraţi pot să-şi alâgă Pentru România şi străinătate:
nevoia şi lipsa, e firesce, forte mare şi ve
tura poporului român. după plac, dintre fetele espuse, câte o mi pe nn an....................................40 franci,
dem rachiul şi tutunul întrebuinţându-se pe sâse luni..............................20 „
mdreiu Bârseanu. Nico/ae Bogdan, tot mai mult şi mai mult; chiar băeţii în râsă. Dela peţitori nu se pretinde alta,
directorul desp. notarul comit. cep a bea şi a fuma. u decât să aibă la sine hârtiile de legitimare. pe trei luni...............................10 „
Al patrulea semn îl află Tolstoi în După-ce peţitorul şi-a predat actele preo Abonarea se pote face mai uşor
neascultarea copiilor faţă cu părinţii şi a tului bisericei, care e încredinţat cu con- »riu mandate poştale.
fraţilor mai mici faţă cu cei mai mari, pre duoerea Orfelinatului, şi după-ce le află în
Leon Tolstoi despre ţăranii ruşi. A dministraţiun e a
cum şi nisuinţa de-a părăsi familia şi a ordine, i-se permite să-şi alâgă una dintre
căuta aiurea câştig. Arată apoi un cas, „Gazetei Transilvaniei."
De ani de cjilo sunt pline revistele şi cele 20, ori 30 de fete, cari îmbrăcate în
cjiarele de cercetări asupra provinoiilor din cum o proprietărâsă a voit să venejă cu negru, stau în genunchi înaintea altarului.
forte bune condiţii pământ ţăranilor, voind
partea răsăritâriâ şi dela răsărit-amiadă a
‘tU'siei. Mulţime de sfaturi şi de mijlooe au să le dea şi sămânţă, precum şi ovăz pen Se înţelege, că fata are drept, dâcă nu-i
tru cai fără plată, dâr nici un ţăran n’a convine peţitorul, să 1 respingă. Acâstă ale
fost puse înainte, dâr înzadar, şi lucrurile voit să ia pământ. D I V E R S E .
:
au rămas ca mai înainte, spune „Gaz. Săt . gere însă se ţ ne de onorifică, şi nici când
M
In Samara, provincie eu pământ ro „Acestă cădere a poporului, urmeză Tol nu s’a întâmplat, ca vr’una dintre ele să şl Falb şi anul 1899. Prorocul Falb
ditor şi cu livedl grase, în cari iarba e cât stoi, 'e pricinuită de aceia, cari cârmuesc pe respingă peţitorul, deorece ţin de nedemn spune următorele despre anul nou 1899:
omul, a isbucnit fâmetea. Fomete într’un ţărani, ddr nu vor să le cunoscă şi lor vredni a sta în aceeaşi înaintea altarului şi a In Ianuarie va fi zăpadă mare, pe [la sfîr-
district cu 48°/ pământ de arat, 34 / li- cie omendscă. Privesc pe ţărani ca pe nu fi alâsă, ca soţie, de un bărbat. şitul lunei ger. La începutul lui Februarie
u
0
0
vicjl şi păşuni, 8°/ pădure şi 12°/ păment nisce fiinţe necioplite şi proste, cari veci frig, pe la sfirşit însă frigul scade conside
0
0
nefolositor şi care în 1883 avea 900,947 nie trebue să fie ascultători şi duşi de al Cam de comun trece mult timp pănă
cai, apoi 600,135 vite albe, peste 1.500,000 ţii. Sub ouvânt de a îngriji de el, s’a luat cel dintâiă peţitor îşi alege pe fiitorea lui rabil. începutul lui Martie ne va surprinde
de oi şi 180,870 de porci şi nu mai 26 lo- poporului tâtă libertatea şi ’l a înjosit. Ou ârăşl c’un aspru frig, âr pe la finea acelei
cutorl la kilometrul pătrat. numele sunt legi anume pentru ţărani pri soţie, âr după aceea urmâză repede unul luni urmâza (file câldurose, însă va cădâ
vitore la proprietate, la lucrarea pământu după altul şi ceilalţi peţitori. Mai ales sunt
Ca să-şi facă cetitorii o idee, e bine zăpadă. Aprilie va sămăna lui Martie. Falb
să seim, că Samara are 77 locuitori ia chi- lui, la moştenire şi aşa mai departe, dâr în omeni din clasa muncitorilor şi a meseria prorocesee, că zăpadă vom avâ şi în Maiu
adevăr e o încurcătură de măsuri, de tăl
Johetrul pătrat, socotind satele şi oraşele, şilor, cari îşi caută soţii pe calea acâsta şi încă multă. In luna lui Iunie vor fi multe
‘ 57 la chilometrul pătrat, socotind numai măciri, de obiceiuri şi de hotărîrî judecă- comodă.
torescl, care numai întăresc credinţa ţăra
sie — şi totuşi în Samare e foirete! vifore, ploi, ruperi de nori, âr pe la mij
nilor, că atârnă cu totul de nenumăraţi Dintre fete cel mult dâcă rămân vre-o locul lunei vom avâ şi câte-va (fii 0 rec *-
Un preot protestant al coloniştilor slujbaşi. Ţăranul nu vede numai în poli
0
mani atât de număroşl în Samara, ţist, în primar, în notar, în prefect, dâr şi 5 ori 6 nealese, cari apoi plângând se re Trei-spre-cjeee elfi critice ne prorocesee
ie la Moscova următorul apel. care a în agentul societăţei de asigurare, în vete întorc în Orfelinat, pentru-ca în cjiua ur- Falb în acest an, în cari se vor întâmpla
't publicat de corespondentul ui „Daily rinar şi ajutorii lui, în doctor, în popă, în mătore să-şî caute vre-o ocupaţiune în furtuni mari, cuti’emure de pământ, catas
u
ws din Londra. Intre altele lice: „Am judecător şi slujbaşii dela judecătorie, ba afară. trofe şi nenorociri de tot felul. Aceste dile
ut pane din cea din urmă mâiă de făină chiar în proprietari şi omeni mai bogaţi,
peste câte-va cj'le spăimântăbrea vede- tot numai şi numai slujbaşi, cari pot face Părechile nouă, după serviciul divin, critice sunt următorele: 12 Ianuarie, 10
i a fometei va bate la colbele nostre. cu dânsul ori ce ar pofti. Der ceea ce tâte de-odată sunt cununate în mod sărbă Februaarie, 11 Martie, 10 Aprilie, 21 Au
ortea de fome ne neaştâptă. Au şi înec apasă mai mult, decât ori-ce sufletul no toresc înaintea altarului. gust, 22 Iulie, 19 Septemvre, 18 Oetomv-e;
at copii plângând a cere pâre, âr părinţii rodului, e ruşinosa peddpsă cu bătaiă. Asta dile critice de rangul al doilea: 25 Fe
’i li-o pot da. Pentru minele lui Dumne- atârnă ca o sabie ameninţător© de-asupra Oumcă aceste căsătorii sunt fericite,
c i, trimiteţi-ne ajutor!“ despre acâsta nu se spune nimic. La tot bruarie, 27 Martie, 25 Aprilie, 9 şi 25
capului fie-cărui sătean. M&ih, 23 Iunie, 5 Septemvre, 3 şi 17 Noem-
Ţarul a trimis da oficerl înalţi din caşul acest mod de a face esposiţie de mi
st ta sa în ţinuturile tântuite de fomete. Dâcă nu vom tredi sufletul norodului rese în biserică, este forte original. vre, 3 Decemvre; (file critice de rangul al
Ar fi fost mai nimeri să întrebe consiliile — nici o măsură alta nu va fi în stare a-1 treilea: 26 Ianuarie, 8 Iunie, 27 August,
ajuta. Nici ministrul agriculturei, nici es-
judeţene, zemstvurile cari sunt mai în 7 Iulie şi 17 Decemvre. Anul 1899 este al
stare să scie adevărul.Nu vorbim de pressă, posiţiile şi şcolile de agricultură, nici 7770-lea dela crearea lumii, al 7470-lea după
schimbarea tarifului vămilor, nici desfiinţa
căci se scie, că în Rsia acâsta n’are voie ULTIME SCI El.
să scrie ce vrâ şi ce:rebue. rea vămurilor de fier, nici mult lăudatele căliudarul grecesc, şi al 5660-lea după ca
şcoli sâtescl nu vor putâ schimba starea lendarul mosaic, — dela înfiinţarea Ro
Leon Tolstoi, nvrele scriitor rus, şl-a de ac)I nenorocită, dâcă nu se va schimba Budapeşta, 11 Ianuarie. Tractă-
dat şi el părerea priir’o serisore, care însă sufletul norodului. rile de pace continuă şi preocupă mei al 2649-lea, dela înviierea lui Iisus al
n’a putut fi publicaţi făţiş în întregime în tote cercurile politice parlamentare. 1866-lea.
Rusia, ci o cunoscei numai în Europa. Nu cjic, că măsurile acestea ar rămâ- Când începe vecul al XX-lea ? S’a în
nâ fără folos, dor că poporul nu va trage Oposiţia şî-a stabilit condiţiunile. Ea
£t& ce (jLe acit om mare :
din ele nici un folos, pănă ce nu i-se va cere mai înainte de tâte retragerea cins o discuţie fârte vie îu Austria asupra
„Cercetările a dovedit, că poporul schimba cugetarea şi sufletul, până nu vor lui Banffy. Privitor la pact, ea cere unui punct forte simplu şi aprâpe neccn-
rusesc întrebuinţezăn mijlociu 30 la sută fi ridicate acestea pe o trâptă mai înaltă. troversat. E cestiunea de a se sci, când
mai puţină hrană, ccât s’ar cuveni pentru încheierea lui pe cale constituţio
a pute fi sănătos şîn putere. Se mai scie, Răspunsul meu la întrebarea: ce e de nală în Austria, adecă cu eschide- începe vecul viitor, la Ianuarie 1901, seu
că tinerii din pronciile ou „pământ ne făcut pentru a întâmpina răul, care se în rea §. 14. Oa maximum al provizoriu la 1 Ianuarie 1900? „Neue Freie Presse“
gru" (cele mai rhtore părţi ale Rusiei) tinde mereu, este: „Nu mai priviţi popo lui pactului se fiă 6 luni. Oposiţia oare s’a pronunţat că vecul viitor îucepe
sunt din ce în ce ai puţin destoinici pen rul, ca pe vite. Daţi-’i libertatea religiosă, la 1901, a cerut şi părerea şefului institu-
tru slujba ostăşâscăDin cercetările privitore puneţi’l nu sub legi deosebite, ci sub drep mai cere: revisuirea legii electorale,
la număratul popoilui, se scie, că de unde tul obştesc, daţi-’i libertatea de a-se mişca, scărirea censului şi pe cât e posibil tutului meteorologic din Viena şi âtă răs
acum 20 ani spiia mai mult decât ori de a se lumina, de a-şl arăta ideile prin uniformitatea lui corespuncjetor ra punsul d-lui Dr. Palisa : „Domnule redactor
unde în ţinuturileurat agricole, acuma nu scris şi prin graih şi înlăturaţi înainte de porturilor esistente; lărgirea drep aveţi dreptate. In cercurile sciinţifice se
se mai vede ni un spor, ci o stare tote pata ruşinâsă a tuturor guvernelor tre tului electoral; regularea incompa consideră, că înoeputul văcului al XX-lea
pe loc. cute şi de astăcjl, dreptul sălbatec de a e la 1 Ianuarie 1901. Dâcă s’ar începe la
Der ce mai nevoie de cercetări ca- bate generaţia ce cresce acuma, numai şi tibilităţii şi stricta observare a ei; 1 Ianuarie 1900 s’ar face aceeaşi greşală,
tagrafice? E dejuns să privim pe ţăran numai pentru-că e alcătuită din fii de sistarea abusurilor, ce se comit în
ţăran“. comitate şi oraşe prin candidările ca şi cum s’ar considera actualul secol ca
cu trupu-i slăbăog şi nesănătos şi să i
asemănăm cu v>-un servitor ori visitiu Gum-că în ideile lui Tolstoi sunt şi discreţionare din partea fişpanilor; secolul al 18-lea pentru-că nu vedem cifra
dela vra-un bog&ş. Pe dată vom vede ce unele luorurl greşite, e neapărat sigur, dâr regularea pensiunilor. Ţliarele vie- 19! Sâu va crede cineva care posedă 99
deosebire uriaşă! atât în privinţa hranei, ar fi, orl-cum, de dorit să se ţie în sâmă, franci şi 93 bani, că are deja un buzunar
cât şi a putereile-a munci a acestor doi că şi pe calea arătată de dânsul trebue de nese mai spun, că oposiţia pretinde, ca începutul celui de al doilea sutar? Tocmai
omeni. mers, dâcă voim să se potă folosi ţăranii după 1903, cândespiră convenţiile cu
de legile făcute chiar cu gândurile cele diferitele sate, Ungaria se figureze precum se împlinesc 100 franci prin eom-
Militarii spiiali sciu apoi, că având
-chiar soldaţi be hrăniţi şi bine armaţi, mai bune în vederea lor. la încheierea pactului — dâcă acesta plectarea celor 99 de bani, astfel se sfer-
tot n’o să potă păra o posiţie, dâcă le va nu se va putâ încheia definitiv — şesce veacul al 19-lea de abia la miecjul
lipsi acel cevanehotărît, ce se numesce ca individualitate economică inde nopţei de 31 Decemvre 1900“.
„spiritul armate. Tot aşa este şi în luptă V A R I E T A T E . pendentă.
cu natura... Ţanul simte, că starea sa,
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
ca agricultor, cgospodar ţăran, este rea, Fxposiţie de 'mirese. La timpul Viena, 11 Ianuarie. Lui „Na-
-dâr nu crede, c s’ar putâ îmbunătăţi. Şi Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
său ministrul de interne italian a dat un rodni Listi“ ’i-se anunţă, că tribu
deprmejându-sem ideia, că starea-i e lip
sită de orl-ce idejde de îmbunătăţire, nu decret, prin care a interdis, ca bisericele nalul suprem a decis în plin consi
se mai luptă, ă trăesce şi lucrâză numai să se mai folosâscă pentru scopuri profane. liu, că ordonanţele pentru limbă se
întru cât îl silce imboldul păstrărei de Decretul ministrului a produs multă irita- întemeiâză pe base legale şi că Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
•sine . ţiune între poporaţiuaea italiană. Anume, limba cehă şi germană au drepturi
Nu lipse semne de cădere a min ministrul a interzis să se ţină pe viitor în egale în Boemi a. IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
ţii ; unul din de mai de căpetenie e ne biserici adunări religiose, politice şi de Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi eu
păsarea cea maiesăvârşită faţă cu Gestiunile specialişti dela facultatea de medicină
sufletesc!. CeiunI rel’giose nu sunt- în natură economică, ceea-ce era şi lucru urît, din Viena.
iuuturile nost agricole.,Nu dor, că ţăra- căci băncile şi alta reuniuni îşi ţineau adu
ar fi praxslavnic, căol. sâirrle date de nările lor, adese-orl forte sgomotose, în bi <0
