Page 7 - 1899-01
P. 7

Nr. 2.—1899.                                                           GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                        Pagina 3 .


               gheşeftari  prin  cari  devin  âtârnătorî  se  apucară  înflăeăraţii  patrioţi,  căci            Dusă  de  curagiul  victoriei,  re­     mineţa  de  22  Martie,  după  dbuă  4'1
                                                                                                                                                                                                   0
               de  guvern  în  paguba  şi  detrimentul  în  Milan  guvernul  austriac  aşe4           a80   voluţia  cuceri  şi  mai  repede  alte  doue   deci de luptă.
               poporului şi statului.                        pe  unul  din  cei  mai  luminaţi  şi  mai  puncte  puternice,  ocupate  de  armate             Pentru  a  produce  o  zăpăcială,
                     In  curând  se  va  vede,  deca  gu­    resboinicl  generali  ai  armatei  sale,  duşmană:  palatul  de  justiţie  şi  cel  al  în  mijlocul  căreia  retragerea  să  i  fie
               vernul  şi  partida  lui  vor  primi  aceste  pe  vestitul  Radetzky,  cel  atât  de  prea­  poliţiei!  Pe  insu-şl  prefectul  poliţiei  dbr  mai  puţin  primejdibsă,  artileria
               condiţiunî,  cam  aspre  şi  grele.  Din  mărit  în  istoria  armatei  austriaco  ca  îl prinseră!                                       lui  Radetzky  îşi  îndoi  focul,  acope­
               cele-ce  scriu  foile  guvernamentale,  un  model  de  soldat  vitez,  şi  pus  ca               Radetzky,  spăriat  de  aceste  is-     rind  Milanul  cu  mii  de  bombe  şi
               s’ar  părâ,  că  nu  pote  fi  vorba  de  o  icbnâ înaintea soldaţilor de a4î.             ben4î  nevisate  de  el,  îşi  uită  mân­     ghiulele de tun!..
               pace pe astfel de base.                            Şi  Radetzky  era  forte  mândru  dria  de  mai  înainte  şi  trimise  soli                In  mijlocul  acestui  bombarda­
                                                             şi  fbrte  încrezut.  Rezimat  pe  10  ba-  la  căpeteniile  revoltaţilor  se  le  ceia    ment  fioros,  Radetzky  plecă  din  oraş
                                                             talibue  de  infanterie,  5  eseadrdne  de  un  armistiţiu  (un  repaus  de  luptă)        ascuns într'un car cu fen!
                         Pagini alese.                       călăreţi  şi  şâse  baterii  de  tunuiî,  pe  de  15  4ile,  făgăduind,  că  în  timpul          Numai  aşa  putu  scăpa!  La  mar­
                                                             cari  le  avea  în  acest  timp  între  zi­  acesta  „va  întievenl  la  Viena  se  le     ginea  oraşului  îşi  ridică  încă-odată
                       Din luptele Italienilor pentru        durile  Milanului,  —  primea  cu  un  facă  destul  cererilor  Italienilor  din           pumnii  asupra  iui,  serîşnind:  „O  se
                                 libertate.                  dispreţ  mândru  (ca  se  nu-i  cficem  Milan!“...
                                                                                                                                                        ne  vedem  noi  încă,  nu  peste  mult!
                                                                                                                                                                                                  u
                                    IX.                      îngâmfat)  tbte  cererile,  ce  i-se  lu-          Der  comitetul  revoluţionar  nu        — (Luaţi-’l de pe mine că-1 omor! .)
                                                             dreptau  din  partea  capilor  popora-       voi  se-i  dea  acest  răgaz,  în  care  el
                     - Revoluţia din Martie 1848. — Radetzky fuge                                                                                             In  fuga  sa,  la  Lodi  au4i,  că  şi
                                                             ţiunii  apăsate,  si  le  respingea  cu      putea  se  capete  întăriri,  ci  respinse
                       ascuns lntr’un car de fân! — Bravura                                                                                             în  Veneţia  isbucnise  o  revoluţie  ase­
                                                             grămada, cu mâna pe prăsea!
                             unui ţeran şchiop. —                                                         îmbiâciunea      plecată    a   mândrului     menea,  şi  că  şi  acolo  austriacii  au
                                                                  In  faţa  acestui  puternic  duşman     Mareşal!
                     Archiducele  Reiner  îşî  esprimase                                                                                                păţit’o tot ca el!..
                                                             avea  se  stea  batea  de  voluntari  înar­        Şi  merse  înainte  fără  întrerupere,
                „părerea  de  reu“  pentru  purtarea                                                                                                         Italienii  au  perdut  în  aceste
                                                             maţi  cu  lănci,  cu  pumnale  şi  cu  tu­   atacând  biruitor  punct  după  punct
               soldaţilor  beţi  şi  măcelul  ce  l’au                                                                                                  lupte  ceva  peste  1000  de  morţi,
                                                             nuri  de  lemn,  ce  făcea  pregătirile  în   locurile ocupate de armata austriacă.
               lăcut  asupra  cetăţenilor  nearmaţî,         noptea  de  18  Martie!...  Trebuia  o                                                     printre  cari  şi  vre-o  50  de  femei,—
               în  faptă  înse  nu  simţea  „păreri  de                                                         Tbte  le  putu  înfrânge,  der  ca-     er  Radetzky  a  perdut,  cum  însu-şl
                                                             mare  mesură  de  curagiu  şi  patrio­
               reu“,  căci  tot  el  ordonă  se  se  li-                                                  sarma  sergenţilor  de  poliţiâ,  care  era   spunea  mai  târ4iu,  4000  de  bmenî!
                                                             tism,  ca  cu  astfel  de  glbte  se  sai  în
               pescă  pe  păreţii  oraşului  afişe  mari,                                                 apărată  şi  de  un  despărţământ  de         Din  400  de  tunari  nu  i-a  mai  rema-,
                                                             faţa  lui  Radetzky,  cel  cu  oste  regu­
               cari  ameninţau  pe  cetăţeni  fârte  as­                                                  trupe  de  geaiu,  vecine  cu  acesta  că-    decât 5.
                                                             lată şi bine înarmată!
               pru  la  cas,  deeă  nu  se  vor  stâmpera,                                                sârmă,  —  nu  o  putea  de  loc  cuprinde!
                                                                  Şi  patrioţii  italieni  au  avut  acest                                                   Milanul  s’a  declarat  indepen­
                ci  vor  cerca  se  ne  resbune  de  bat­                                                 Pbrta  ei  era  închisă,  er  de  peste
                                                             curagiu!  Radetzky,  simţind  pornirea                                                     dent!
               jocura,  ce  li-s’a  făcut  din  partea  zbi­                                              ziduri  soldaţii  şi  poliţiştii  u  apărau
                                                             spre  o  nouă  revoluţiă,  îşi  împărţi  for­                                                                                  Spic.
               rilor streini cu chip de soldaţi!                                                          fbrte  bine.  Din  adăpost  ei  trăgeau
                                                             ţele  aşa,  că  închise  oraşul  pe  de  tote
                     Asta  aprinse  şi  mai  mult  popo-                                                  în  carne  vie  potopind  mulţime  de
                                                             părţile  cu  trupe,  ocupând  tbte  intră­
               raţiunea.                                                                                  revoltaţi,  er  dintre  ei  prea  puţini
                                                             rile,  ca  din  afară  se  nu  pbtă  veni
                     Şi  chiar  în  clipele  acestea  de                                                   puleau fi atinşi/
                                                             nimeni,  der  nici  din  oraş  înaf'ară  se                                                                          — 2 (14) Ianuarie.
               aprindere  sosi  în  17  Martie  vestea                                                          Atunci  un  ţeran  şchiop,  sevîrşi  un
                                                             nu  pbtâ  merge  nimeni  spre  a  vesti                                                         Cu  ,ocasiunea  Anului  nou  am  pri­
               despre  isbucnirea  revoluţiei  în  Paris                                                  fapt  de  curagiu  aprope  neasămenat:  Prin
                                                             împregiurimea  despre  lupta  cruntă,                                                      mit  din  sinul  românimei  din  tote  părţile
                la  15  Martie!  Vestea  atinse  ea  o                                                    tot  şiroiul  de  gldnţe  ce  veneau  de  peste
                                                             ce se pregătesce în oraş!                                                                  numărbse  felicitări  şi  îmbărbătări  do  a  con­
               elec'trisareinimile  Italienilor  îndârjiţi.                                               ziduri,  el  înainta  şchiopând  pănă  lângă
                                                                  Aşa  stăteau  lucrurile  în  dimi-                                                    tinua  lupta  pentru  ajungerea  marei  ţînte,
               Nimic  nu-i  mai  pută  opri  se  se  re­                                                  părlă, o stropi cu apă tare şi îi dete foc!
                                                             neţa  de  19  Martie,  după  nbptea  de                                                    ce  o  urmăresce  organul  nostru  de  publici­
               volte şi ei!                                                                                     Puţin  după  asta  nu  numai  pbrta,
                                                             fabricaţiuni  de  arme.  Din  4°rî  de  4i                                                 tate  de  şâse-4ecl  de  ani  şi  mai  bine.  Mul-
                     Cu  o  ferbere  şi  o  grabă  de  ne-   revoltaţii  se  apucară  se  ridice  baricade   ci  zidire  i  întregă  era  în  flăcări  .'Sol­  ţămim  din  inimă  amicilor  şi  sprijinitorilor
               crecfut  se  apucară  se  pregătescă  cele                                                 daţii  de  geniu  se  predeteră.  Sergenţii
                                                             (stavile,  ziduri  de  apărare)  în  stra­                                                 noştri  pentru  amicabila  aducere  aminte  şi
               de  lipsă.  Frind-că  comitetul  revolu­                                                   însă  aperară  şi  mai  departe  casarma
                                                             dele  principale,  er  după  baricade                                                      pentru  căldurbsele  cuvinte  de  încurajare,  ce
               ţionar  nu  avea  armele  şi  materiile       aşe4ară  pe  cei  mai  buni  trăgaci,  bine   pănă  nbptea  târ4iu,  când  apoi  o  pă­    ni-le  adresâză,  şi-i  asigurăm,  că  numai  dela
               de  resboiu  necesare,  iotă  noptea  de  18   provă4 ţi cu pusei şi muniţiă.              răsiră  retrâgendu-se  prin  un  drum         zelul  şi  însufleţirea  cu  care  ne  vor  da  pre­
                                                                    0
               Martie  se  lucră  pe  întrecute  la  fabrica­     Spre  a  vesti  cumva  împrejuri­       subpămentean,  în  cetate,  —  er  po­        ţiosul  lor  concurs  în  greua  nâstră  luptă,
               rea  de  lănci  şi  de  pumnale;  âr  pentru                                               porul  cuprinse  şi  acesta  fortăreţă  a
                                                             mea  despre  ce  e  în  oraş  şi  a-o  chiă-                                               va atârna şi succesul ei.
               a  pută  sta  şi  în  faţa  tunurilor  ini­   ma  într’ajutor,  Italienii  slobo4iră  tbtă   inimicului.
               mice,  ei  fabricară  tunuri  de  lemn,  che-   4iua  în  văzduh  un  fel  de  balbne  mici,     De  aci  încolo  revoluţia  era  bi-         Presera Anului nou în Braşov.     ’
               miştii  pregătiră  la  praf  de  puşcă,  er   în  cari  erau  scrisori  cătră  fraţii  din  ruitbre.  Cu  atât  mai  vârtos  biruitbre,   Ca  în  toţi  anii,  aşa  şi  de  astă-dată  presera
               femeile  topiră  la  plumb  şi  turnară  glănţe   afară,  ca  balonele,  duse  de  vânt,  să  că  împrejurimea  află  despre  cele  ce   anului  nou  a  fost  serbată  de  societatea  ro­
               din el!                                                                                                                                  mână  din  Braşov  printr’o  întrunire  la  pe­
                                                             cadă  în  comunele  vecine,  şi  aflate  se  întâmplă  în  Milan,  şi  tdte  satele
                     Când  se  făcu  .cjiuă,  armata  vo­    să dee vestea despre ce e în Milan !         vecine,  în  frunte  cu  preoţii  lor,  deteră,   trecerea  de  dans,  ce  a  fost  arangiată  din
               luntară  de  patrioţi  revoltaţi  era  deja        In  dimineţa  de  20  Martie,  po­      înarmate  năvală  spre  Milan,  spre  a  veni   partea  „Reuniunei  femeilor  române  pentru
               bine  provecjută  cu  arme,  aşa  cum         porul  înarmat  dete  asalt  asupra  pa­     întru    ajutorarea    fraţilor   revoltaţi   ajutorarea  văduvelor  sărace  din  Braşov-
               se putea şi cu muniţiă.                       latului  municipal,  ocupat  de  trupe       pentru smulgerea libertăţii!                  Săcele“.  Petrecerea  s’a  dat  în  sala  otelului
                                                                                                                                                        central  Nr.  I.  Deşi  mai  slab  cercetată,  ca
                     Şi  armata,  ce  se  adunase,  nu  austriaco,  fiind  acest  palat  unul  din              Mareşalul  Radetzky  trimise  de
                                                                                                                                                        în  alţi  ani,  ea  a  fost  destul  de  veselă  şi  a
               era  neînsemnată,  căci  însa-şî  muni­       punctele  unde  mai  tare  se  înţepe        nou  soli  pentru  a  cere  o  încetare  a
                                                                                                                                                        durat  pănă  târ4iu.  Costumul  naţional  încă
               cipalitatea  făcuse  apel  câtră  cetăţenii  nise  Radetzky  cu  ostaşii  săi,  ca  bun  luptai  pe  un  timp  brecare.  De  fapt
                                                                                                                                                        a  fost  representat  prin  câte-va  dame  din
               din  Milan,  ca  toţi  bărbaţii  harnici  loc de apărare!                                  dorea  să  aibă  pace,  ca  să  se  retragă
                                                                                                                                                        societatea nostră.
               de  arme  dela  20  pănă  la  60  de  ani          Der  avântul  poporului  revoltat  fără  primejdii  cu  trupele,  ce  i-au
               se  sară,  aducând,  cei  ce  au,  şi  ar­    iu  aşa  de  mare,  că  după  o  luptă  de  mai rămas.                                          Cine  va  fi  văcar  în  Făgăraş?  In
               mele  cu  ei,  sub  stăgul  de  liberare  a  câteva  cesurl,  palatul  îi  căcţu  în  mâni,      Nu i-s’a dat!                           numele  mai  multor  FăgârăşenI  ni-se  adre­
               patriei, de scuturare a jugului strein.       şi  austriacii  fuiă  goniţi  cu  totul  din-      Atunci  a  început,  şi  fără  ar­      sâză  următârele  rânduri,  cu  rugarea  de-a
                     Dăr  nu  era  uşor  lucrul  de  care tr’ensul!                                       mistiţiu,  retragerea  din  Milan,  în  di-   le da loc în colonele foiei nâstre: „Iu nu-



               de  sub  pământ,  bubuituri  de  tunuri.  Era  cum  de  am  cutezat  să  venim  tocmai  în  St.  şi  de  departe  a  strigat  haiducilor:  (taka-  Au4end  poporenii  mei  din  Ohirileu  dela
               bătaia  dela  Iod,  ori  Jad,  lângă  Bistriţa.  -Mărtin.  Li-am  arătat  paşaportele  şi  scrip­  rodjatok  be  gaz  emberek)  Căraţi-vă  înăun­  nisce  YidrăsenI,  cari  erau  în  St.  Mărtin
               Nu  sciam  nimic  ce-i  în  lume,  n’aveam  cu  tele, cari le aveam dela comisarul ţării.  tru  âmenl  de  nimica,  cine  v’a  poruncit  să  când  m’au  benignisat  fibirăul  Yita,  că  am
                                          M
               nime  comunicare.  „Gazeta   ca  ’n  palmă.                                                infestaţi  pe  aceşti  6menl  de  omeniă,  cari  sosit  şi  mă  aflu  în  Ceuaş  la  socru-meu,  au
                                                                  De  aici  am  mers  drept  la  curtea  pro­
               Era  16  Iunie,  noi  pornisem  din  Deva  în  6                                           îşi au scrisorile lor legitimâtore .          mers  la  groful  din  St.  Paul  cerând  sfat,  că
                                                                                                                                       u
                                                             curorului  Izlaj,  ne-am  dat  paşapbrtele  şi
               Iunie; atâta timp am tot venit.                                                                  A  venit  la  noi  Elekes  Farkas,  ni-a  chema-mă-vor  acasă,  sâu  ba?  Li-s’a  dat  sfat
                                                             alte  scripte  ce  aveam,  şi  l’am  rugat,  după
                    De  cătră  seră  a  venit  şi  preotul  To-   cjisa  lui  Galfi,  să  mă  apere  de  va  fi  de   întins  mâna,  ba  ne-a  luat  de  subsuori,  ne-a  să  mă  cheme.  Au  şi  sosit  a  4  4i  doi  âmenî,
               mas  Aron,  a  bătut  în  pălml  şi  în  frica  sa   lipsă.  Mi-a  promis,  şi  luând  scriptele  a  mers   condus  în  oasa  pârcălabului  Szonyi,  ni-a  Cergizan  Toder  a  Giluci,  prim  curator,  şi
               era  desperat  despre  viitorul  nostru.  Cerem   la  casa  comitatului  îndrumându-ne,  că  până  dat  chare  să  cetim  şi  ni-a  4   fim  în­  Chereches  Ştefan  fătul,  mi-a  uspus,  că  au
                                                                                                                                          1S
               la  el  adăpost  peste  nopte  şi  ne  denâgă.  ~   se  va  reîntorce  sâ  stăm  în  crîşma  sa  dela  credinţaţi, că nu vom ave nici o bântuială.  fost  la  groful  şi  i-au  sfătuit  să  mă  cheme
               „Ce  hantătar,  de  vă  temeţi  de  noi  ca  de   portă.  0a  cârciumar  era  uu  oismar  honved   St.  Mărtinul  în  acele  timpuri  era  un  acasă.  Cergizan  Tâder  a  căruia  casă  nu
               draoul“  am  dis.  —  „Mâi  frate,  şi  de  umbra   şi  el.  Avea  multe  arme  acăţate  de  păreţi.  simplu  sat;  pănă  lângă  oasa  comitatului  arsese,  mi-a  4is,  câ-mî  dă  sălaş  şi  întreţi­
               mea  mi-e  frică,  der  am  o  casă  jelerâscă  aici   Un  Ungur  din  St.  Mărtin,  Molnar  Mihai,   tot edificii cu paie coperite.     nere.  Ve4l  bine,  eu  nu  aveam  nimica,  nu­
               aprope  de  pădure,  acolo  veţi  pute  odihni,   îşi  bea  iute  vinul,  iese  şi  merge  la  oasa   După-ce  abia  a  doua  4'  ni  s’an   mai  îmbrăcămintea  desolată  ce  era  pe  mine.
               şi  eu  vă  voiţi  provedâ  cu  celea  de  lipsă,   comitatului  şi  provâcă  pe  haiduci  să  mârgă  revidat  paşaportele,  m’am  despărţit  de   Am  primit  sfatul,  mi-am  luat  rămas  bun,
               cu  mâncare,  beutură  şi  haine  de  paţ“.  Am   la  crişma  lui  Izlaj,  că  vor  face  prinsâre  popa  din  Ernut.  El  cu  mumă-sa  a  mers   dela  ai  mei  şi.  cu  băţul,  soţul  meu  de  că­
               mers  cu  toţii  la  casa  desemnată  şi  preotul   bună,  că  acolo-s  două  paseri:  prefectul  din  cu  oăruţa  la  Ernut.  Eu  sciind,  că  soţia   lătorie,  am  plecat  cătră  Ohirileu,  unde  so­
               Tomas  ş’a  ţinut  cuvântul.  Popa  din  Ernut   Ohirileu  Moldovan  şi  popa  din  Ernut.  Nu  mea  se  află  la  părinţii  săi  în  Ceuaş  cu  co­  sind,  m’au  primit  cu  bucurie  poporenii  câţi
               vrând  a  sci  cum  stau  lucrurile,  a  trimis  un   peste  mult  es  dela  casa  comitatului  patru  pila  ce  o  aveam,  Maria,  ca  de  3—4  ani  în   mai  erau  în  viaţă.  In  Octobre  1848,  când
               om  să  cheme  pe  diminâţa  pe  preotesa  lui,   haiduci  cu  patru  pusei,  vin  drept  la  mine  etate,  am  mers  într’acolo  şi  am  trecut  Târ-   au  trecut  Mureşul  cu  frate-meu,  au  perit
               care  pe  când  ne-am  sculat,  a  fost  sosit.  I-a   şi  mă  întrâoă,  că  cine  sunt.  —  „Preotul  nava-mică  într’o  luntre  din  sus  de  Deaş   numai  doi,  der  în  Febr.  venind  nescari
               spus,  că  cu  tistul  curţii,  Bogdan,  nu  stau   din  Ohirileu  Isaia  Moldovan“  răspunsei.  —  (Desfalva)  şi  pe  sâră  am  ajuns  în  Ceuaş   venetici,  cum  le  <fi cea  e '  altcum  jăfuitorl,
               chiar bine, ce nu i-a prea convenit.         „Intră  în  casă   ’ml  (fi &'  Am  întrat,  apoi  Socrul  meu  era  scos  din  oasa  sa  proprie   au  puşoat  pe  judele  Sas  Maxin,  pe  juratul
                                                                           u
                                                                                   ser
                                                                                                                                                        Oros  Ioau;  cu  altă  ocasiune,  au  dus  cu
                    Cam  pe  la  9  bre  a.  m.  am  luat  dru­  întrebă  pe  popa  din  Ernut,  că  cine  i,  şi  şi  locuia  într’o  căsuţă  închiriată,  unde  îmi
                                                                                                                                                        sine  alţi  venetici  pe  7  inşi,  pe  ceri  nu  se
               mul  peste  dealuri  şi  prin  Valea  Sasului  pe  după-oe  ş’a  spus  numele  a  dis:  „Luaţi-vă  aflai  preotâsa,  copila  Maria  şi  încă  un  pruno
                                                                                                                                                        soie  linde  i-au  omorît,  căci  mai  mult  nu
               la  preotul  Câpucianu,  unde  am  mai  odihnit  ce  aveţi  şi  ne  urmaţi.  Am  eşit,  şi  ei  doi  născut  în  Aprilie  şi  botezat  Alexandru.  Co­
                                                                                                                                                        s’au  întors.  Aşa  din  Ohirileu  au  perit  11
               puţin,  am  ajuns  în  Dicio  St.  Mărtin  şi  mai'  înainte,  doi  dindărăt,  âr  noi  Intre  ei,  ne-au  pila  nu  mai  scia  românesce  nici  un  cu­
               aprâpe  de  piaţă  am  întrat  într’o  boltă  să-mî  condus  la  casa  comitatului.  Când  întram  vânt.  Conversând  tot  ou  copii  de  ungur,   inşi.
                                                                                                                                                                                         (Va urma.)
               cumpâr  tăbac.  Acolo  era  Simon  Ios'ţj'  pro-  pe  portă,  venia  în  fuga  mare  asupră-ne  şi a uitat limba maternă.
               tonotar  şi  încă  un  domn,  oarl  s’au  minunat fiscul  comitat.  Elekes  Farkas  cu  capul  gol,  Am şefiut în Ceuaş v”                                     \
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12