Page 9 - 1899-01

Nr. 2. —1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Quod non est in actis, non est in munăo. (Ce Braşov şi ZârneştI, cu care ocasiune s’au apoi apărând fericit biroul central contra cepţiunl fl. 750.85, erogaţiuni fl. 742.36,
nu stă' în aote, nu se ia în consideraţia). adunat daruri în favorul mesei studenţilor atacurilor nedemne, lansate şi pe cale pu­ restul cassei fl. 8.49. Statul activ al averii
Afară de acâsta vorbitorul înţelege sub în sumă de 419 fl. 56 cr. D-uii Dobrescu şi blică, rogă preşedintele, ca să se urgiteze este în numărar fl. 8.49, în depuneri la
„numire” tbtă procederea observată pănă Parascheva din Ploeştl au dăruit 200 lei; resolvirea cu diurnele pentru adunările ge­ „Patria” fl. 528.33, la olaltă fl. 536.82, la
la numirea făcută. Disposiţiile legei de na­ d l M. Cirlea, notar public în Abrud 50 fi.; nerale. cari mai sunt a-se adauge şi interesele de­
ţionalitate nu se ţin, deci e datoria ndstră, F. A. din Braşov 50 fl. etc. Astăcjî mai Preşedintele aduce la cunoscinţă, că punerilor. Din raport mai apare, că din
ca cetăţeni ai statului, e datoria comunei primim dela d-1 director gimnasial Ouiţiu în acest respect deja s’a făcut urgitarea la cele mai multe despărţăminte n’a întrat la
a cere stricta respectare a legii. Se va vedâ următorea: protopopiate, dela cari n’a venit încă răs­ cassa Reuniunei nici un cracer, şi anume
ce va c}ice curtea administrativă, căci ea puns. nu au satisfăcut în privinţa a9ta despărţă-
Ii arc «le seină .
0
dor de aceea a fost înfiinţată, ca să fiă un 3. Profesorul 4 la şcola de fete su- mintele: Arieş, Cătina, Cluşih, Ohichindeal,
scut în contra organismului administrativ Braşov, 2 (14) Ianuarie 1899. perioră, Aurel C. Domşa, presentă proiectele Cojocna, D.-St.-Mărtin, Ernut, Ibaşfalău,
turburat de pasiunile partidelor. De aceea Pentru 'masa studenţilor au mai de regulamet pentru adunările generale, îndoi, Ludoş, Morlaca, Mureş, Mureş-Uiora,
spriginesce propunerea comisiunei perma­ întrat următorele contribuţiunî: Ios. Puş- pentru comitetul central şi pentru comitetul Pogăceaua, Reghin, Sebeş, Odorheiu, Trei-
nente. cariu fl. 5; I. Axentie Severu fl. 1.20; despăi-ţămintelor. Ele s’au desbătut şi în scaune şi Turda.
Membrul Dr. Zakarias ia în apărare Ioan Dariu fl. 2; Ipol. UasievicI fl. 1; Va- general şi în special, şi cu puţine şi neesen­ 3) După acestea se aleg în comisiune
limba maghiară) propunert-a magistratului, sile Goldiş fl. 2; Iosif Maxim fl. 2; Nic. ţiale modificări s’au şi primit. pentru verificarea protocolelor d-nii: 6ncea
icend între altele, că la alegerile premer- Puican fl. 2; Pavel Budiu fl. 2; Dr. C. Cu aceste şedinţa la orele 12 a. m. Dămian, Orucian Simu, învăţător în Ciufud,
iore ale funcţionarilor comunei nu s’a Lacea fl. 1; Tim. PopovicI fl. 1 ; Dr. Ios. şe suspinde pănă la orele 2 p. m. şi Constantin Barna, învăţător în Spătac.
ut cunoscinţa în vorbă şi scris a limbei Blaga fl. 2; Aurel Ciortea fl. 1; Andrei Şedinţa II. La orele 2 p. m. s’a în­ La orele 5 p. m. s’a încheiat aduna­
.âne şi că cei mai mulţi nici nu o cu- Bârseanu fl. 2. Pavel Percea fl. 1; Dum. ceput şedinţa a doua, cea mai interesantă rea printr’o vorbire frumdsă a preşedintelui,
c. Nici la alegerea de primar nu s’a Lupan fl. 2 ; Ioan Socaciu fl. 2; G. Che- parte a adunărei de acjl. urmată de urări de „să trăescă!”
ut în concurs cundscerea celor două lariu fl. 2 ; D. Făgărăşianu fl. 2. — Suma 1) Primul obiect al şedinţei a fost Er după finirea adunării participanţii
jbl protocolare. De ce dâr să pretinde fi. 33.20. cestţun,ea înfiinţării unei foie pedagogice. s’au întrunit la hotel „Univers”, unde au
uocmai faţă cu căpitanul oraşului, ceea-ce Direcţiunea şcolelor medii gr. or. ro­ Profesorul preparandial Ioan F. Ne- petrecut în mod plăcut şi vial.
nu s’au pretins faţă cu ceilalţi? Crede, că mâne îşi îndeplinesce o plăcută datorinţă, gruţiu presentă raportul despre paşii îutre- I. R.
Dr. Lurtz n’ar fi făcut recursul, dâeă ar fi aducând mulţumitele sale cele mai vii pen­ prinşl în cestiunea edării unei foie pedago­
fost numit şef al poliţiei un candidat Sas. tru sumele oferite. gice. Raportul accentueză, că biroul cen­
'ai (}ice, că concursul e una şi numirea Virtjil Oniţiu, tral încă dela adunarea generală consti­
e alta. Nu se pot împreuna amândouă. director. tuantă, adecă cu luni înainte de a-se fi în­ N o u a b o n a m e n t
Membrul A. Vlaicu părtinesee propu­ ceput discuţiunea foiei în diarele nostre, a la
nerea comisiunei permanente spriginită de avut înaintea ochilor numai scopul şi in­
Dr. Lurtz din punct de vedere a legei de „ A n - n o t l f e r i c i t " teresele bine pricepute ale Reuniunei şi ale Gazeta Transilvaniei.
naţionalitate, care este o lege funda­ Blaşiu, la 10/1 1899. membrilor ei, destul de clar şi precis espuse
mentală. în statute, dela cari nu a voit şi nu a pu­ Cu 1 Ianuarie st. v. 1899
Aducem la cunoscinţa tuturor prieti­
Dr. Lurtz răspunde lui Zakarias, con­ tut să se abată nici un pas. Astfel stând s’a deschis nou abonament, la care
nilor şi cunoscuţilor, cumcă în locul felici­
statând, că densul a cerut să se facă re­ lucrul, biroul central nu s’aj(identificat nici invităm pe toţi amicii şi sprijini­
tărilor de anul nou am contribuit în favo­ torii fdiei nostre.
curs contra concursului fişpanului încă în- cu unul nici cu altul dintre fraţii noştri,
rul fondului şcolarilor morboşî dela institu­
nainte de ce s’ar fi sciut, cine va fi numit, cari figureză ca corespondenţi zeloşi în ces­ Preţul abonamentului:
tele din Blaşiu, cu următorele sume:
un Sas, ori un Ungur şi propune în fine, tiunea foiei nostre pedagogice. Biroul cen­
-
I. M. Moldovan, preposit capitulai 10 Pentru Austro-Ungaria:
ca în contra propunerii comisiunei perma­ tral a rămas şi vre să rămână pururea cons­
corone, Dr. Aug. Bunea, canonic 4 corone, pe un an........................................... 12 fl.
nente să se potă face recurs numai extra tant şi fidel statutelor.
Dr. Vasile Hossu, canonic 4 cor., Dr. Vic­ pe şâse luni....................................... 6 „
dominium. Procurorul (fişealul) oraşului In consecinţă raportorul dă următorul
tor Smigelschi, canonic 4 cor., I. Brut Ho- pe trei luni . . . . . . . . . 3 „
Reich ia în apărare din punct de vedere plan referitor la edai-ea foiei:
doşiu, director la „Patria” 4 cor., Aurelia
juridic propunerea magistratului şi c^ice, a) Organul Reuniunei să apară în Pentru România şi străinătate:
n. Solomon. direct, intern, de fete 4 cor.,
că recursul nu va avă nici un resultat, Blaşiă cu începere dela I-a Februarie st. pe un an....................................40 franci,
Văd. Mari a Vlasa 2 cor., Ga vrii Precup,
căci legea nu ar admite ca să se recureze v. a. c., ca o foiă cu totul independentă de pe sâse luni..............................20 „
profesor gimn. 2 cor., Silvestru Nestor, prof.
şi în contra procederei înainte de numire. ori-ce altă foiă, pentru-ca astfel cu atât pe trei luni...............................10 „
gimn. 2 cor., Dr. luliu Maniu, advoc. ar-
Mai vorbesce Dr. Arpâd Papp, care mai cu folos să potă contribui la înbună-
chidiecesan 3 cor., A. 0. Domşa, compt. la Abonamente mimai la numeral poporal
dice, că numirea este o faptă împlinită şi tăţirea învăţământului nostru şi la prospe-
cassa centrală 2 cor., Sofron Stan, compt.
că printr’asta, numindu-se un Ungur, s’a rarea educaţiunei şi instrucţiunei în spirit de Dumineca:
la „Patria” 2 cor., Emil Viciu, prof. şi rec­
luat în consideraţia şi interesele locuitori­ religios şi moral, de-o parte; er de altă
tor la intern. Vancean 2 cor., şi Ioan Fo- Pentru Austro-Ungaria:
lor maghiari ai oraşului, căci şi aşa func­ parte * pentru-ca cu atât mai independent
dor, profesor gimn. 2 cor. Total: 47 cor. pe un an............................................. 2 fl.
ţiunile oraşului sunt aprope tote în mânile să se potă sprijini şi apăra interesele Reu­
Saşilor. Este în contra recursului. niunei în general şi ale învăţătorilor noş­ pe ş6se luni....................................... 1 „
Dr. Flechtenmacher răspunde, că decă A d u n a r e a tri în special, servindu-le causa, şi ca o Pentru România:
statul ar ţinea sâma la ocuparea funcţiuni­ stea condueătore luminându-i în tote ces- pe un an....................................... 8 franci,
comitetului central 8l Reuniunei învăţătorilor români
lor cum să cuvine de naţionalităţi, atunci tiunile şcolare şi private ale lor. pe şâse luni . . * . . . . 4 „
din Archidiecesa gr. cat. de Alba-lulia şi Făgăraş.
acest principiu s’ar valora mai mult pretu- b) Organul Reuniunei să apară de-o-
Blaşiu, 10 Ianuarie n. 1899: Abonarea se pote face mai uşor
tindenea. 5 7 camdată de două-orî pe lună, la l-a şi 15-a
prin mandate poştale.
Senatorul Schnell observă, că nici o- A dl, în 10 Ianuarie n., comitetul cen­ a lunei.
dată Maghiarii n’au competat ca practi­ tral al Reuniunei învăţătorilor s’a întrunit c) Să se redacteze de cătră un comi­ A dministraţiun e a
canţi la primăriă, că vor să între numai într’o adunare de tot interesantă. Afară de tet redacţional, âr editor şi proprietar să „Gazetei Transilvaniei."
de-adreptul în posturile cardinale, fără a membrii din centru, au fost 16 învăţători. fie însăşi Reuniunea.
face mai întâiă serviciul şi praxa cuvenită, Şedinţa 1 s’a început la orele 9 a. m. d) Preţul de abonament să fie pe an
deci nu se pot plânge, că nu au fost con­ 1) Adunarea a deschis’o preşedintele 3 fl. v. a. pănă când starea Reuniunei şi
sideraţi la funcţiuni. George Muntean, valorosul şi preameritatul statutele ei vor permite să se dea gratuit U L T I M E SCIBI.
După-ce mai urmeză câte-va replici director dela preparandia, normele şi şcola tuturor membrilor săi.
Budapesta, 13 Ianuarie. Minis­
se aduce la vot propunerea comisiunei per­ de fete din. Blaşiă, care cu o vorbire După-ce raportorul a arătat şi preli­
trul preşedinte Bantfy, ministrul de
manente, ca să se facă recurs la curtea ad­ plină de erudiţiune şi însufleţire, a arătat minarul de spese al foiei înfiinţânde, adu­
honvecjî Fejervary şi ministrul de
ministrativă în contra numirei căpitanului celor de faţă scopul măreţ al adunării de narea a aprobat şi a primit întreg raportul.
fiuance Lukacs plecă mâne la Viena,
oraşului şi se primesce cu mare majoritate. adl. Vorbirea d-sale a produs mare însu­ Apoi pentru alegerea comitetului re­
ca se raporteze Maj. Sale asupra re-
Mai departe se primesce şi propunerea, ca fleţire în toţi cei presenţl şi a fost vid dacţional se esmite o comisiune de cinci,
sultatului tractărilor cu partidele.
contra acestei hotărîrl să se p6tă face re­ aplaudat. şi anume : Dumitru Zah, învăţător în Nireş, Bogşa-montană, 13 Ianuarie. Clu­
curs numai extra dominium. In continuarea 2) îndată după deschiderea adunării, Cornel Crişan, învăţător în Teiuş, Ioan Su-
bul partidei liberale maghiare a pro­
desbaterii asupra ordinei de cli se resolvă profesorul preparandial Nicolae Fop cetesce ciu, înveţător în Căcuciii, Oncea Dămian,
clamat unanim ca candidat de de­
şi cestiunea reconstruirei scaunelor măce­ Raportul biroului central al Reuniunei des­ învăţător în Roşia şi Ooman Gligor, învă­
putat pentru cercul electoral al Bog-
larilor în sensul propunerii magistratului, pre activitatea sa dela înfiinţarea Reuniunei ţător în Sibiiu.
şei, pe Dr. Pachomiu Avramescu.
după care locul, ca şi pănă acuma, va ră­ şi pănă adl. Raportul începe cu cele mai După o deliberare de 10 minute, Cor­
Alegerea ae va face in 24 1. c.
mâne proprietatea oraşului, âr nouele scaune frumose, mai sublime şi mai avântate idei, nel Crişan în numele comisiunei propune
Viena, 13 Ianuarie. „Narodni
se vor construi în anul 1899 după sistemul continuă şi sfîrşesce în modul cel mai de- în comitetul redacţional pe d-nii: George
Listy“ află, că reconstruirea cabine­
halelor moderne cu o cheltuială de 28,000 fi. taiat desfăşurând frumos şi fidel din pas Muntean, director şi profesor preparandial,
tului austriac e în ajun a se face.
în pas tote măsurile întreprinse de biroul Ioan F. Negruţiu, Aurel P. Bota, Ioan Ra-
Se va numi câte-uu ministru ceh şi
Daruri pentru masa studenţilor central în interesul Reuniunei. In specie ţiu şi Nicolae Pop, profesori preparandial!; polon făiă portofoliu, er un alt de­
arată paşii biroului făcuţi în cestiunea Aurel 0. Domşa, prof. la şcola superioră
din Braşov. diurnelor delegaţilor la adunările generale. de fete şi Teodor Vandor şi Petru Ungu­ putat polon va face parte din noul
cabinet.
Frumosa ideiă, de-a înfiinţa aici în Din acest raport reesă, că biroul central, rean profesori normali.
Braşov o masă a studenţilor, la care elevii deşi însu-şl nemulţămit pentru moment cu Adunarea primesce cu aplause alege­
români săraci dela scdlele ndstre să potă resultatul activităţii sale, totuşi este deplin rea comitetului redacţional, care se între- leftera tură.
căpăta mâncarea gratuit, e întîmpinată cu liniştit în consciinţa sa, că a făcut tot, cât gesce încă cu următorii membri esternl: ,,lintea, Viteazultradiţiunl, le­
gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Rete-
multă căldură din partea publicului româ­ numai a putut şi i-a stat în putere a face Dumitru Zah, Cornel Crişan, Ooman Gligor,
ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com­
nesc. In cjilele din urmă s’au făcut în sco­ în cadrul Statutelor, pentru ajungerea sco­ şi Ioan Pampu, învăţător în Alba-lulia. Şe­
pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
pul acesta forte frumose daruri din partea pului Reuniunei. ful foiei şi-l va alege comitetul redacţional se cuprind forte interesante tradiţiunl şi
mai multor familii şi bărbaţi generoşi ai După cetirea Raportului, ia cuvântul din sînul său. istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
noştri. In ajunul Crăciunului, studenţii ro­ învăţătorul Dumitru Zah şi prin o vorbire 2) Profesorul Aurel 0. Domşa cetesce blat Pintea. Se află de vândare la tipo­
grafia „A. Mureşianu” în Braşov şi la au­
mâni împărţiţi în mai multe grupuri şi de tot inteligentă şi în tote motivată pro­ raportul cassarului Reuniunei, care din mo­
torul în Beteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
ub conducerea câte unui profesor au um- pune, ca raportul despre activitatea birou­ tive ponderose nu s’a putut presentă. Din
posta 23 cr.).
’at la colindat pe la familiile române din lui central să se ia spre sciinţă aprobătore, acest raport reesă următorul resultat: per-