Page 10 - 1899-02
P. 10
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 29.—1899.
dinţa dela 17 1. c. a Senatului frances, preşe sa în sală, Loubet fu întâmpinat cu aplause Fără multe formalităţi, preşedintele strînsă în unitatea şi puterea ei (Vii apro
dintele Loubet a cetit rescriptul Iui Du- in stânga extremă şi în centru. Cei din clubului br. Podmaniczlcy deschide confe
bări).
puy, în care se face cunoscut mârtea pre drâpta s’au simţit neplăcut atinşi de acesta renţa, dând cuvântul ministrului-preşedinte,
Mai departe declara între aprobările
şedintelui. Loubet declara, că Senatul în manifestaţiune, despre ce au şi dat espre- „şefului partidei".
generale, că la resultatele dobândite până
treg se alătură la manifestarea condolenţei siune prin Baudry d’Asson şi prin Drumont, Br. Banffy începu prin a espune acuma, îşi are şi el partea sa. Crede a nu
esprimate şi împărtăşesee durerea, ce o cari s’au pronunţat contra-. S’a produs un celea petrecute dela ultima conferenţă a
fi nemodest, decă va Zice, că în timpul de
simte Francia întregă. Loubet lăuda inteli sgomot mare, care dură câte-va minute. partidei încoce. Deja de cinci luni, dise el,
4 ani de când are onorea a fi ministrul-
genţa şi abnegaţiunea, prin care Faure a După potolirea pasiunilor, Loubet ceti ar- dăinuesce „furia revoluţiunei parlamentare".
preşedinte al Ungariei şi şeful partidei, el
ajuns la cel mai mare rang în stat; arată, ticulul de lege, pe basa căruia se întâmplă Din punct de vedere parlamentar, el a fost
din timp în timp „a condus partida libe
că în oficiul său înalt, el a sciut totdâuna alegerea, apoi din alfabet s’a sorţit litera în contra tractărilor de învoială, în forma,
rală din victoriă în victoriă".
să ţină sus stindardul Franciei şi în tim dela care să se încâpă votarea. S’a sorţit in care s’au iniţiat. Considerând însă se-
In fine apelâză la judecata istoriei şi
puri norose a soiut de-asemenea păstra litera D şi votarea se începu în mijlocul riositatea situaţiunei, a primit a face o în
Zice, că acesta nu va putâ da vină guver
prestigiul şi vada republicei în concertul unui sgomot mare. Pe estradă apăru Derou- cercare, de-a face posibilă reluarea activi
nului, că s’au ivit stările de astădl, când
european. — La cameră preşedinte Descha- lăde, aplaudat de aderenţii săi. El, întors tăţii regulate a camerei. Precum a decla
parlamentarismul şi constituţionalismul e
nel a dat espresiunea durerei, de care sunt cătră Loubet, declara că nu votâză, „deore- rat înaintea conferenţei ultima oră, Banffy
călcat în piciore.
cuprinşi membrii ei. Patria întregă — dise ce preşedintele nu pote fi ales decât de a fost de părere, că condiţiunile, ce le-a
Col. liaclo răspunde lui Banffy. Cu
el — plânge mortea fiiului seu distins, naţiunea întregă". Loubet răspunse, că pus guvernul corespund cerinţelor îndrep
durere văd, dise el, din espunerile minis-
care a ajutat celor suferindl şi miserî, care n’are drept de a vorbi, la ceea-ce Derou- tăţite şi sunt apte a restabili pacea, liniş
strului-preşedinte, că cabinetul şi-a dat de-
cu cumpănire coptă a judecat, şi într’o lede ’i striga: JEştl un panamist. Urma la tea şi ordinea parlamentară.
misiunea înainte de ce s’ar fi terminat
epocă neuitată a representat Francia cu rândul votării Drumont, care în loc de a
Trece apoi în revistă aceste condi- tractările de învoială. Dâcă dimisiunea va
atâta demnitate şi simpatie la marele po vota striga: Jos cu Jidanii! Când votâ mo- ţiunf, ce ni sunt bine cunoscute şi termină fi primită ori nu (0 voce: Asta nu-i trâba
por amic. Fiă, ca la cosciugul lui toţi Fran- narchistul Baudry d’Asson, adause: Irăescă
dicend : „Şi astădl guvernul ţine cu tărie nostră!), şi cine va fi însărcinat cu formarea
cesii să fiă uniţi sub unul şi acelaşi stin regele! Er D’Aulan, tînăr bonapartist dise:
la aceste condiţiunî". Enumără apoi do csbinetului, despre acestea nu ne e permis
dard. Trăăscă împăratul! Când conservativul, Pre- rinţele, sâu condiţiunile oposiţiei şi Zice: a vorbi aici, acestea privesc dreptul Maj.
A condolat de-asemenea întregă sttă- vost de Lannay, senator, arunca votul său
„Aceste mult trăgănate tractărî, cari n’au Sale (Aşa e). Atâta însă pot să declar, că
inăitaiea. Monarchul nostru a trimis o te în urnă, întors cătră Loubet dise: „"Rămas
influinţat tocmai favorabil asupra opiniunei ţâra (??!) va vedâ cu adâncă părere de
legramă de eondolenţă soţiei decedatului. bun, mai mult nu mă V6i vede în Elysee,
publice, n’au avut nici un resultat. Trebue rău retragerea br. Banffy şi a cabinetului
De-asemenea împăratul Germanici a condo căci d-ta eşti DreyfusistD
să constat, că oposiţia a declarat, că nu său. Stima nostră deosebită îl va însoţi.
lat prin ambasadorul german din Paris şi După-ce se sfîrşi. votarea, a fost o mai pote să cedeze nimic, că a mer3 pănă Declar, că istoricul nepreocupat va carac-
tot prin acesta a pus o coronă pe oosciu- pausă de Y oră. La redeschidere, Francii
2 la extremul concesiunilor faţă cu partida terisa regimul de 4 ani al br. Banffy cu
gul lui Faure. In camera imperială, cance Chaveau urca tribuna şi făcu astfel cunos
guvernului. Der a declarat totodată, că epitetul: „cel mai naţional guvern ma
larul Hobenlohe a dis, că representanţa po cut resultatul votării:
greutatea principală o vede în faptul, că ghiar". (Aplause vii şi îndelungate).
porului german consimte cu împăratul şi — La alegerea de ar}l a preşedintelui
tractările le conduce un ministru-preşedinte, Col. Tisza declară, că se alătură la
cu guvernele federale în esprimarea since republicei s’au dat 824 voturi. Majoritatea
seu mai bine dis un astfel de guvern, a ce a dis antevorbitorul şi crede de superflu
rei simpatii faţă de naţiunea francesă, ce absolută este aşader 413. Preşedintele Se
căruia depărtare o doresc oposiţionalii. Şi a mai vorbi. Er preşedintele Podmaniczky
plânge mortea unui bărbat, oare pururea a natului Emil Loubet a primit 483 voturi,
au declarat cu totă sinceritatea, că după încheie conferenţa, rugând „în aceste mo
lucrat la promovarea păcii, înţelegerii şi deputatul Măline 291 ; restul voturilor s’a
părerea lor soluţiunea, înţelegerea, s’ar face mente critice" partida, ca să fiă strîns
prosperării popârelor.—Ţarul şi Ţartwna au împărţit între Dupuy şi alţii. In urma acesta mult mai uşor, dâcă guvernul s’ar retrage, unită.
trimis o căldurosă telegramă de eondolenţă proclam pe Emil Loubet, ca preşedinte
şi decă în interesul pactului, tractările s’ar După aceea toţi au dat mâna cu
familiei, âr ambasadorul rusesc a depus pe ales al republicei.
continua c’un nou guvern (Mişcare). Banffy.
cosciug o coronă din partea lor cu inscrip Stânga şi centrul aplaudară, socia
Faţă cu acesta am declarat, că gu
ţia: Aliatului şi amicului nostru . A făcut liştii strigară: Arton, Arton! Panama, Pa
u
r vernul nu cere nimic neîndreptăţit (Vii SCI RIT,K BILEI.
pretutindeni sensaţie modul, în care lordul nama ! aprobări'), ba el n’a ridicat nici o preten- i
Salisbury a esprimat în numele camerei lor Soirea despre alegere s’a răspândit în B (20) Februarie.
siune, la care majoritatea să nu fiă în
zilor şi a guvernului engles eondolenţă. Salis dată în Parisul întreg. Pe strade frecuenţa
dreptăţită. Acâsta în genere s’a arătat atât Ştergerea titulaturilor în Austria.
bury Zise, că Faure a fost un om, care cu era estraordinar de mare. Deodată apar
de concesivă, încât n’a putut merge mai Din Viena se anunţă, că ministrul-preşe-
greu va pută fi înlocuit, pişe, că deceda mai mulţi călăreţi, cari mergeau în direc
departe, fără a-şî subscrie propria ei ab dinte austriac, contele Thun, a dat o or-
tul a avut o mare capacitate de judecată, ţia gărei Saint Lazare, ca să primâscă, la
dicare. Totodată am Z* cătră d-nii disi dinaţiune, prin care introduce democra
8
a fost imparţial şi totdeuna şi-a ocupat sosire, pe noul preşedinte şi să-l conducă denţi mijlocitori, că retrag mandatul dat tismul în lumea „Escelenţelor" şi „Uustri-
oficiul cu demnitate. Pierderea lui tocmai la ministeriul de esterne, unde Loubet tre
lor (Vii aprobări) şi am declarat, că prin- tăţilor". El dispune adecă, ca în viitor să
acum când raporturile interne şi esterne buia introdus oficios, deore-ce palatul Elysee
tr’asta s'a încheiat ori-ce tradare de pace se omită ori-ce titulatură, începând dela
sunt atât de grele, este o pierdere seriosă. din causa doliului nu se putea folosi spre (Aprobări). Geea-ce urmâză acum, este pro- „Escelenţa“ şi pănă la „Stimat“ ; de-ase
— In camera din Borna ministrul-preşe- acest scop. Când Loubet sosi la gară, mai
cederea guvernului, pentru care numai gu menea să se lase afară espresiunile „umilit“
dinte Pelloux dise, că Italienii au motiv în mulţi tineri aclamară armata şi strigară : 1
vernul e responsabil. şi preţuit' (d. es. „preţuita D-vostră scri-
r
doit de a fi părtaşi la doliul Franciei, de- Jos cu Loubet, jos cu panamistul. In Champs
„Şi acum vin la cea mai grea parte sâre" etc.), precum şi espresiunea „gata
ore-ce Faure în scurtul timp cât a condus Elysâe de asemenea s’a făcut demonstra spre serviciu“. Titulatura se va face în
republica, raporturile dintre Francia şi Ita ţie în contra lui Loubet. a declaraţiei mele", Z'se Banffy arătând, că viitor d. es. astfel „Domnului Locoţiitor c.r.
a
lia s’au îmbunătăţit di de di pănă la în Pressa anti-revisiouistă scrie în con ceea-ce pretinde oposiţia, nu este îndrep u
tăţit. O minoritate nu are dreptul de-a „.Domnului ministru c. r. etc. La încheia-
cheierea tractatului comercial. tra noului preşedinte, numindu-1 „regele rea scrisorilor oficiale sunt a se lăsa afară
Dreyfusiştilor, panamist, membru al sindi prescrie condiţiunî unui guvern, care se obicinuitele cuvinte de curtuasiă: „Pn-
razimă pe majoritate. Ea nu are dreptul,
Noul preşedinte al Franciei. catului, âr alegerea o înfierâză, ca pe un faţă cu voinţa majorităţii, a face aternă- mesce ... etc. OrdinaţiunI de acest 3ens au
u
atentat în contra Franciei.
( E m i l L o u b e t . ) * tore posibilitatea desbaterilor camerei de dat şi cei-lalţî miniştri. Despre inovaţiunea
condiţiunî, etc. introdusă au fost încunosciinţate ministeriile
Mortul preşedinte zace încă pe Umil Loubet s’a născut în Decern - comune, precum şi celelalte oficii centrale.
catafalc, Francia înse îşi are deja un vre 1838 din părinţi ţărani în Marsanne. Prin urmare cu tâte că consecenţa Instalarea noului vicar al Făgă
nou preşedinte. După ce a făcut studiile în drept, şi-a deschis ar fi fost de a întră în luptă cu oposiţia raşului, a d-lui lacob P. Macaveiu, s’a să-
Urmaşul lui Faure a fost ales cancel&riă advocaţială în Montemilar. La căutând a înfrânge obstrucţiunea turbu vîrşit, după cum i-se raportâză „Unirei",
1876 a întrat ca deputat în cameră şi s’a lentă — căci aveam opiuiunea publică a ţării
alaltăerî Sâmbătă de cătră adunarea cu frumosă pompă. Noul vicar a fost pe
alăturat la stânga republicană. In 1885 fu pentru noi, ea condamnă obstrucţiunea şi
naţională formată din Senat şi Ca trecut jdela D. St. Mărtin pănă la noua reşe
ales membru în Senat. La 1887 făcu parte, marea majoritate a ţării aprâbă, ca să res
meră. Ales a fost Emil Loubet, tabilim ordinea în parlament — totuşi dinţă de vre-o opt credincioşi fruntaşi ai
preşedintele Senatului, care a primit ca ministru al lucrărilor publice, în cabine săi, între cari advocaţii Zehan şi Căluţiu,
tul Tirard. In Februarie 1892 căcjend mi Banffy abătându-se dela acesta cerinţă a
483 de voturi. Contra-candidat a fost preoţii M, Dascăl şi M. Migia etc. La gara
nisteriul Freycinet, din încredinţarea pre logicei, n’a procedat aşa, ci s’a hotărît pen
Meline, fostul ministru-preşedinte fran tru contrarul (Mişcare). S’a hotărît aşa, cre- din Sâmbăta inferioră poporul din Voila
ces, cunoscut pentru direcţia sa po şedintelui republicei Loubet forma noul în frunte cu preotul Al. Şerban a salutat
cabinet, luând el însuşi portofoliul inter Zend, că dâcă în adevăr causa greutăţilor
litică agrară şi protecţionistă. El n’a este antipatia personală, marile interese pe noul vicar, însoţindu-1 pănă la Făgăraş,
primit decât 291 voturi. nelor. Ministeriul său fu de scurtă durată unde asemenea era aşteptat de număros
şi căclu în cestiunea Reinach. A făcut însă ale ţării vor afla o soluţiune favorabilă,
Cei doi candidaţi erau membrii decă va scote din luptă acest oontrasfc per public. Aci îl bineventâ în numele preo-
parte şi din viitorul cabinet Ribot, din
aceluiaşi partid, partidul republica sonal. Şi deci s’a decis a-şî depune postul ţimei d-1 paroch Receanu din Vaida-rece,
care a repăşit in urma atacurilor îndrep
nilor moderaţi. Despre Loubet amicii de ministru-preşedinte şi a anunţa dimpreună după care într’un şir lung de trăsuri ple
sei cţic, că este extrem moderat, tate în contră-i. După acâsta dela 1896 fu cară spre casa vicarială, âr de-acolo la bi
preşedinte ales al Senatului, post care l’a cu întreg cabinetul dimisiunea sa. (Viuă miş
liniştit, cu înclinaţiunî pacinice, con care. Voci: păcat). serică. S. liturgiâ s’a oficiat de fostul vi-
ţinut până acum la alegerea sa ca preşe
ciliant din lire şi bărbat de caracter dinte al republicei. Alaltăerî, Zise, a făcut Maj. Sale în cariu B. Raţ însoţit de 6 preoţi. Dânsul a
şi înţelept. Adversarii înse îl pre- rostit şi vorbirea de introducere, la care a
acâsta privinţă o declarare verbală şi mâne
sentă, ca pe-un filosemit şi erou al va presenta dimisiunea în scris şi în formă răspuns noul vicar. In urmă s’a dat un
Panamei, er cercurile clericale ved Dimisiunea cabinetului Banffy. oficială. banchet, la care au luat parte vre-o 70
în alegerea lui o provocare a bise- Ou multă încordare aşteptau membrii Rogă conferenţa de a lua acesta la persâne. In capul mesei era noul vicar
ricei catolice francese, faţă cu care lacob P. Macaveiă, având la drâpta pe
clubului guvernamental, — vestiţii mame- cunoscinţă. Pănă-ce Maj. Sa va lua o de-
el totdeuna şi-a manifestat sentimen luci ai lui Banffy, c-arl au fost chemaţi cisiune şi va dispune cel9 ulteriore, el fostul vicar B. Raţ, âr la stânga pe pro
tele sale ostile. Nemulţămite sunt toţi cei absenţi telegrafic la conferenţa de (Banffy) va considera de a sa datorie, ca topopul gr. or. Iuliu Dan. S’au ţinut mai
mai ales cu acesta alegere elemen Vineri sera — enunciaţiunile şefului lor. acea conducere, pe care aşa dicend a avut’o multe toaste şi s’a trimis o telegramă
tele antirevisioniste. Etă, pe scurt, omagială Escelenţsi Sale metropolitului
Erau neliniştiţi, fiind-că cea mai mare parte în mâna lui, ca ministru-preşedinte, va ţi
cum s’a petrecut actul alegerii: din ei, afai'ă de câţi va, nu sciau nimic ne-o şi mai departe în mâna sa (Sgomo- Mihalyi. •
Adunarea naţională s’a întrunit în despre celea-ce s’au petrecut la Viena în tâse „âljen“-urî). Acesta va dura pote nu Jubileul episcopului Szabo. Soirea
Versailles. Ea a fost presidată de Loubet, Zilele din urmă. Nu sciau mai ales, că mai scurt timp, dâr o crede de a sa dato răspândită de foile ungurescl, după care
care ca preşedinte al Senatului, trebuia să Banffy a anunţat deja verbal dimisiunea rie, pănă-ce va fi instituită o nouă condu în Gherla s’ar face mari pregătiri pentru
presideze şi Congresul electoral. La păşirea cabinetului. cere a partidei, care doresce să rămână serbarea jubileului de 20 de ani, de când