Page 11 - 1899-02

Nr. 29.—1899. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Szabo a fost numit episcop, se vede că a Dâr se vedem, ce forţe pot opune als diejenige ansehen, wo die Verwendung d lui Haşadeu în al 2-lea volum al Cuvin­
4
von pre als Accusativzeichen sicii ausbildet, telor din bătiânl, pentru-că „provenienţă*
fost o simplă scornitură, care însă îşi va fi revoltaţii din Filipine? Mult, răspund cei
1
und auch in immer weiterem Umfange in rofnânesce însâmnă atât cât „origine *. D-ta
avut şi ea scopul său. „Unirea** află, că care cunosc aceste insule populate. 60.000
der Schrift sprache eindringt; daher wird însă ai voit să dicl, că timpul când s’a scris
în Gherla nu se scie absolut nimic despre de omeni cel puţin pot fi recrutaţi numai auch der Leviticus, den Herr Haşdeu in acest text, aşadâră datul provenienţei nu e
un asemenea jubileu. în nordul arehipelagului; 40.000 Tagali ţin das Jahr 1560 setzt, erst unmittelbar vor, destul de sigur pentru d-ta. Va fi fârte
Reuniunea femeilor române din deja armata americană blocată în Manilla oder wahrscheinlioh nach 1580 enstanden bine aşadâră, dâcă cel puţin de aci înainte
u
nu vei mai confunda noţiunea de „pro­
Blaşili va arangia Sâmbăta viitore, în 25 şi împrejurimi. Populaţiunea Filippinelor sein. Acesta e paaagiul principal din totă venienţă** cu noţiunea de „dat**, căci, cre-
Febr. n. sorţirea de obiecte, pentru oare fiind de 9—10.000.000 omeni, se pot so­ lucrarea d-lui Stinghe, âr ce conţine am de-mă, aşa-eeva numai bine nu-i stă unui
a dobândit concesiune ministerială. Ou acea coti pănă la 500.000 cei hotărîţl a respinge relevat tocmai mai sus. Resultă din acest candidat de doctor în limba română; va
ocasiune se va da şi o petrecere, pentru cu preţul vieţii lor jugul străin. pasagiu confusiunea între graiul viu şi limba fi deci forte consult, ca de aci înaiDte să
care invitări speciale nu se trimit, ci cum­ De aci se pâte conchide, că Ameri­ scrisă bisericâscâ, s’au nu? Pentru dl nu mai folosescl cuvinte, cari nu le pricepi.
părătorii de losurl se consideră invitaţi. canii, care reclamă sus şi tare anexarea Stinghe să vede, că nu resultă, pentru Iţi dau sfatul acesta, ca unui vechii! cunos­
Filipinelor, nu-şî dau semă de ceea-ce omeni cu judecată însă resultă cea mai cut al meu.
0 mare catastrofă pe linia ferată. flagrantă confusiune. D-1 Stinghe ne reca- Ca încheiare mai adaug, oâ d-1 Wei­
sunt populaţiunile acestui frumos archipe-
Din Bruxella se anunţă, că la gara Forest pitulâză în pasagiul de mai sus, drept re- gand promite în prefaţa anuarului al V-lea,
lag, nici din punctul de vedere politic şi sultat al închipuitelor sale cercetări, că în i c ă î n al 10-lea anuar se vor rectifica diferitele
s’a întâmplat o mare catastrofă, căreia au
religios, nici din punctul de vedere al for­ restimpul dela 1580—1600 se desvoită, se greşeli — firesce nu de tinar, căci în punc­
cădut jertfă şi vieţi omenescl. Trenul ac­ u
ţelor lor de apărare. Ca şi Spaniolii, prea închâgă usul preposiţiunei „pre pe lângă tul acesta anuarele d-lui Weigand pot servi
celerat, care venea din Mons a intrat cu acusativ, firesce în graiul viu de tote cji- de model — şi aberaţiunl, câte s’au afir­
târdiu luminaţi, Yankeii încep a înţelege, că
mare celeritate în gara Forest şi s’a isbit lele, şi de aici strebate în acelaşi timp şi mat până atunci. Acelaşi lucru ni-1 promite
Filipinii nu sunt fiinţe de vândut ori de
de trenul de persâne, ce venia din Tournai. în limba scrisă din acea epocă. şi d-nul Stinghe în răspunsul său faţă de
cumpărat, cum erau bieţii negri din Africa, preposiţiunea „pre**. Sunt sigur însă, că
Ciocnirea a fost grozavă. Locomotiva tre­ Apoi rogu-vă, esemplele, pe cari îşi
ci âmenl, cari se pot asămăna prin inteli­ rectificarea să va face în sensul următor:
nului accelerat a isbit în ultimele vagone ale baseză d-1 Stinghe conclusiunea acâsta,
genţa lor cu vecinii lor cei mai apropiaţi, sunt tote scose, fără nici o escepţiune, din S’a aflat un diletant în ale limbei române,
trenului de persone oare erau pline cu pa­ un anumit N. Sulică, care ni-a deschis
Japonezii. cărţile bisericescl din restimpul dela 1580
u
sageri. In urma acesta 30 de omeni au fost ochii în cestiunea preposiţiunei „pre ca
Filipinii prevedeau atât de puţin —1600; aşadâr d-1 Stinghe pentru stabi­
miorîţl, 60 greu răniţi, şi 153 mai uşor ră­ lirea epocei, în care îşi închipue, că s’a des- semn al acusativului. Rectificăm deci aşa,
ţransformarea liberatorilor americani în cum ni-a documentat acel diletant, căci aşa
niţi. Ciocnirea a produs o panică indes­ voltat usul prep. „pre“ pe lângă acusativ,
cuceritori, încât după predarea Manillei stă lucrul, şi nu aşa cum ne-am închipuit
criptibilă. Ajutorele au putut să se dea a luat drept basă limba scrisă bisericâscâ
s’au reîntors cu toţii la ocupaţiunile lor a ttxtelor din epoca dela 1580—1600. Nu mai ’nainte şi am scris noi, specialiştii în
numai forte cu greu; mulţi şi-au dat su­ în limba română .
11
agricole. In provinciile Bulacan, Panga- va să 4i°ă acâsta a identifica sân mai bine
fletul în deoursul operaţiunilor de salvare. De altmintrelea mai avem noi la ră­
rinan, Cavite Union, Rocos şi Zambales, dis a confunda limba scrisă bisericâscâ dela
Printre ruinele vagonelor zăceau părţi de 15S0—1600 cu graiul viu contimporan? vaş câteva aberaţiunl din anuarele d-lui
câmpurile de orez se confundă cu orison-
trupuri şi cadavre mutilate, cari dedeau un Pentru d-1 Stinghe nu, pentru noi însă, Weigand, şi-’l vom face în curând ser­
tul. In Pampanga, trestia de zahăr pro­ viciul acela d-lui Weigand, că-i vom
■aspect infiorâtor. Causa ciocnirei a fost, cari mai seim judeca ceva, confusiunea e
mite o recoltă îmbelşugată. Tote astea re­ evidentă şi incontestabilă. atrage atenţiunea asupra lor, pentru ca să
că fiind o negură dâsă, conduoătorul loco aibă ce rectifica.
clamă braţe multe. Apoi, poporul acesta e
moţi vei dela trenul accelerat n’a putut ob­ D-1 Weigand a însoţit lucrarea d-lui Er acum la fiinea contemplaţiunilo
mare amator de întruniri; abia se trăsese Stinghe cu câte-va adausuri (în al IV-lea
serva semnalele de oprire. nostre nu pot decât să repet verdictul pro­
ultima puşcă contra fostului său stăpân, anuar), în cari după-ce ne aduce la cu- nunţat asupra primei încercări scienţifice
A păpat „patriotul** banii. Comp- şi el revenise la plăcerile lui obicinuite : noscinţă, că lucrarea din cestiune s’a năs a d-lui Stinghe: da, e un stângacii! şi neîn­
tabil al băncii unguresol din Neoplanta serbări locale, slujbe bisericescl pompose, cut la îndemnul său, aprobă întru tote demânatic începător d-1 Stinghe în cestiunl
(„Ujvideki Takarekpânztâr**) era pănă îna­ luxâse procesiuni, baluri, representaţiunl absurdităţile discipulului său, âr drept cu­ de felul acesta; âr în urma răspunsului
nună a acestor aberaţiunl declară cu multă
inte de asta cu trei clile Weisz Yilmos, un teatrale, pelerinajurî la Notre-Dame dela convingere scienţifică, că „ar fi de forte d-lui Stinghe trebue să fac o nouă consta­
patriot clc cel mai greu calibru, ehiâmat Antepolo şi alte sanctuare; totul cu acom­ mare importanţă pentru oestiunea nostră, a tare : e un stângacii! şi neîndemânatic în­
cepător d-1. Stinghe şi în ale polemicei.
să represente’„ideia de stat maghiar** printre paniament de orchestră, căci orl-ce sat mai studia un număr mai mare de esemple în De altmintrelea d-1 Stinghe se pote mân­
Slovacii din Ungaria. A şi representat’o important îşi are musică. monumentele din prâjma anului 1580, pen­ gâia şi cu aceea, că sârtea acesta au
cu demnitate, căci după ce a furat 27,000 Gustul musical pare în adevăr forte tru de a stabili în mod hotărît, în ce fel mai avut’o şi alţii în faţa primului debut;
fl. a luat’o la sănătâsa, âr poliţia după el. pronunţat la aceşti insulari, deşi nu destul de caşuri s’a aplicat mai întâiu şi esclusiv şi cine scie, decă d-1 Stinghe nu va păşi de aci
preposiţiunea „pre(Al 4-lea anuar pg. 248.)
înainte cu lucruri mai de Dâmne-ajută. De
jPănâ acum însă nu i-s’a dat de urmă. Cine de fin. In privinţa acesta un corespondent Resultă mai clar decât lumina sorelui astâdatâ însă s’au scremut munţii, şi s’a
va fi urmaşul său, oare să representeze ou al cjiarului „Temps“ povestesce un fapt în­ de amâclăcji, că d-1 Weigand, întocmai ca născut.. .răspunsul d lui Stighe — ridiculus
aceeaşi bravură „ideia de stat** între Sâr­ veselitor. Ou mult înainte de a începe răs- şi agerul său discipul, îşi închipue, că în mus ! N. Sulică,.
bi, încă nu se scie, dâr candidaţi se vor cola Filipinelor contra Spaniei, acel co­ limba cărţilor bisericesc! din prâjma anului
găsi destui, căci dâră plină e ţâra de „pa­ respondent se afla în gazdă la un preot 1580 se pote urmări procesul nascerii şi NECROLOG. Eliseiii Mezei Câm-
w
trioţi . tagal, departe de Manilla. Intr’o tji, gazda evoluţiunei acestui fenomen sintactic ro­ peanu, a căruia morte am anunţat’o în nu­
mânesc. Ore nu confundă aici magistrul, mărul trecut, fu înmormântat erl în cirni-
îl luă de-o-parte şi îl ruga să înveţe pe ceea-ce confundă şi discipolul său: vechea teriul bisericei Stei Treimi de pe Tocile.
Teatru german cu d-ra Bârseseu u
şeful musicei locale
r Marselieza . Cores­ nostră limbă bisericâscâ cu graiul viu con­ Fiind tânărul decedat străin şi cu totul ne­
ca ospe. Zelosul • director de teatru Leo pondentul îi împlini dorul şi şeful musicei timporan ? cunoscut în oraşul nostru, forte puţini l’au
Baxxer, care de câţiva ani procură Sibie- învăţa repede aria. A doua (ji fiind Du­ Şi acum ne aducem aminte, că d-1 petrecut la mormânt, între care unchiul său
nilor şi Braşovenilor cele mai plăcute seri minecă, care nu fu mirarea Francesului, Stinghe, cu mult ifos ne declară în răs­ Nistdr Manciu, paroch gr. or. In Ocolişul
11
cu escelenta-i trupă dramatică, şi-a început când în momentul cel mai solemn al sluj­ punsul D-sale, că pentru „prostiile sale — mare, care împreună cu soţia sa Florentina
erl din nou ciclul de representaţiunl din bei divine, aucji deodată imnul Franciei ârăşl vorba d-lui Stinghe — e singur res­ născ. Mezei, au crescut pe tînărul răposat
ponsabil, şi nu şi d-1 Weigand. Aşa va fi rămânând acesta orfan din frageda copilăria ;
sesonul acesta cu drama „Heimath** de răsunând sub bolţile bisericei, cântat de o după judecata d-lui Stinghe ; eu cuget însă, lângă sicriu se mai afla şi d-1 advocat din
Sudermann, având ca ospe în rolul „Magdei** orchestră de 20 musicanţî! că d-1 Weigand e responsabil pentru tot Turda, N. Eugen Pătâceanu, ca văr al răpo­
pe celebra şi neîntrecuta artistă d-ra Bâr- Deşi populaţiunea Filipinelor are ceea-ce să scrie în anuarul său, deja prin satului. D sa a rostit la mormânt şi un
•.'Sescu. astfel de gusturi pacinice şi nu doresce însuşi faptul, că anuarul apare sub direc­ discurs de adio bine simţit, arătând celor
Mai este de lipsă ore să spunem cât decât a-se ocupa liber de mănosele ei ţiunea şi supravegherea sa. Şi cu atât mai de faţă cine a fost tînărul, ale cărui osă-
mare va fi responsabilitatea d-lui Weigand, minte pământescl găsesc ocrotire în acest
de înălţătore şi covârşitâre sunt în perfec­ ogore, totuşi spiritul belicos o însufleţesee când va mai şi aproba afirmaţiunile cuiva, ţinut necunoscut lui în viâţă.
ţiunea lor prestaţiunile d-rei Bârseseu? Cu încă, precum a însufleţit’o când a fost şi cu atât mai trist pentru d-1 Weigand, Eliseiii Mezei Oâmpeanu a fost un
cât o vedl mai adese în rolul acesta, cu vorba de a-şl reouceri independenţa contra când aceste afirmaţiunl sunt nisce şuchiate tînăr forte sîrguiucios şi de bune sperenţe.
atât trebue să o admiri mai mult. Măreţă şi Spaniei. aberaţiunl. S’a născut în Poşanga de sus (Orestî), co­
graţiâsă apare pe scenă şi te pătrunde cu Că d-1 Stinghe caută să scutâscă pe mitatul Turda-Arieş. A crescut la gimnasiul
d-1 Weigand de sarcina responsabilităţii, e din Blaşiii şi Nâsăud, unde a făcut esa-
organuţ ei puternic şi fasoinător. O cunună C o n v o c a r e . forte frumos, căci datorihţa discipolului e menul de maturitate; a studiat teologia
de lauri cu pantlicî tricolore române i s’a Reuniunea română de gimnatică şi de tot-dâuna să susţină întru-cât să pote repu- în Sibiiu şi doi ani de filosofi ă şi de drept
•oferit adoratei artiste de cătră damele ro­ cântări din Braşov, îşi va ţinâ Adunarea taţiuuea magistrului său. Numai cât d-1 Vei- la univesitatea din Iaşi. De aci reîntor-
mâne din loc, şi sgomotose aplause atât la generală Duminecă în 14/26 Februarie c. gand, dâcă a avut lipsă de apărător, să şl cându se bolnav a venit la Braşov, unde
■apariţiunea ei pe scenă, cât şi la finea fie­ m. în sala de desemn a şcolelor române. fi căutat pe altul şi nu pe d-1 Stinghe, căci i-s’a agravat boia aşa că în 17 Febr. n. c.
Sunt deci rugaţi toţi membrii a se presenta însuşi pote’vedâ; că discipolul său se pri­ a răposat în spitalul civil, în anul al 28-lea
cărui act rechiămară pe d-ra Bârseseu. Cu al etăţii.
în număr cât mai mare. cepe şi la advocatură, întocmai ca şi la
-succes forte lăudabil au susţinut ansam­ resolvarea promblemelor scienţifice. Bunul său unchii! şi văr, abia în mo­
Braşov, 8/20 Februarie 1899.
blul cu deosebire d-nii: Moritz "Werner, Ce argumente invocă d-1 Stinghe în mentul din urmă primind scire telegrafică
Zerbi Laube şi damele Werner, Weiser şi G. Chelariu, George Vătăşan, pledoarul său în favorul d-lui Weigand? despre durerosul cas, au grăbit a alerga
preşedinte secretar. la Braşov pentru a-şî face ultima datorinţă
. Schmidt. Ne spune d-1 Stinghe, că d-1 Weigand, la faţă cu decedatul. încă pănă era teolog
Atjl, Luni, se va da \Adrienne Lecon- confusiunea, ce i-o atribui eu, nici prin vis acesta s’a distins prin unele lucrări ale sale,
u
vreuv , escelenta dramă în 4 acte a lui In cestiunea preposiţiunei „pre“. nu s’a cugetat. Apoi să ne erte d-1 Stinghe, pe cari le-a dat publicităţii. Era mare
dâcă nu-i pot accepta argumentul, căci ce
Soribe şi Legouvâ cu d-ra Bârseseu în ro­ — F i n e . — visâzâ d-1 Weigand, eu nu pot sci, şi vi­ amic al literaturei poporale, colectând cu
lul Adrienei. surile D-lui Weigand aici nu numără ni­ zel material din gura poporului — Dum-
Dâr să trecem la altă constatare a nedeu să-l odihnsâcă în pace!
mea, care asemenea nu i-a convenit d-lui mic. Noi punem pond numai pe ceea ce
Din Filipine. Stinghe, şi de aceea a şi cercat în răspunsul d-1 Weigand a scris deştept în anuarul său
Seim, că în Filipine s’au reînceput său s’o intervertâscă, decâ cumva ’i va şi cu pre vedeniile sale din vis. Şi în urma ULTIME SUIRI.
succede. Să vedem deci cum i-a succes. urmelor, chiar să admitem cu d-1 Stinghe,
■ârăşl luptele. Revoltaţii sub conducerea lui r Budapesta, 20 Februarie. Birou­
Drept abex-aţiune fundamentală am con­ că d-1 W eigand a sciut, că trebue să se
Aguinaldo nu vor să se supună regimului statat la d-1 Stinghe, întocmai ca şi la facă distincţiune între limba scrisă biseri- lui de corespondenţă ungar i-se co­
■american. Ei au şi avut deja câţe-va ata­ magistrul său d-1 Weigand, că confundă câscă şi graiul viu contimporan, cu atât munică din Viena, că Col. Szell a
curi, în care indigenii s’au purtat brav, vechea nâstră limbă bisericâscâ cu graiul mai râu pentru d-1 Weigand, că una diee fost primit într’o audienţă de 2'/
2
■deşi au fost învinşi. Se crede, că aceste vorbit contimporan. D-1 Stinghe nâgâ sim- şi alta scrie, şi şi mai trist, că d-1 Wei­ ore la Maj. Sa. Szell a fost designat ca
plamente totul, căci alt-ceva nu pote face gand predică de pe catedră ceea ce e co­
lupte se vor .continua şi că Statele-Unite ministru preşedinte şi însărcinat cu for­
nimic. Să-i documentez eu aşa-dâră a doua rect, de scris însă scrie tocmai contrarul.
vor ave încă mult de lucru cu resculaţii 6ră, că confusiunea esistă şi a esistat. Şi încă una şi am încheiat-o cu d-1 Stin­ marea noului cabinet.
indigeni. Americanii susţin în Filipine o ' să-l lăsăm tot pe agerul nostru scrutător ghe, căci nu se rentâză, să-i reflectez la Paris, 20 Februarie, Naţionaliştii
armată de 25,000. O telegramă din Was­ să vorbâscă. tote nimicurile. Ne spune adecă d-1 Stin­ au făcut aseră o mare demonstraţie
hington cjice, că, guvernul american a decis Ii vom cita acum nemţesce o parte ghe în răspunsul său, că a primit cu ore- în contra lui Loubet.
din pasagiul, ce i-ain citat mai sus în tra­ care reservâ un text din „Apocalisul aposto­
-se îneepă operaţiunile belice pe mare, îu-
a
u
ducere românâscâ. Etă ce ne spune d-1 lului Pavel , a cărui provenienţâ nu este
r
dată-ce canonierele, care sunt pe drum, vor Stinghe: „Wie denn auch sein mag, jeden- sigură. Rogu-te, d-le Stinghe, provenienţa Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
.ajunge dinaintea Manillei. falls durfen wir die Zeit von 1580—1600 acestui text e pe deplin stabilită din partea Redactor responsabil: Gregoriu Maior.