Page 13 - 1899-02

REî) ACŢIUNEA, „gazeta* iese în Mcare fli,
Admluistraţiunea şi Tipografla. ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
E3AŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe şdse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet.
Pe un an 40 franoi, pe şese
1SSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
INIHISTRAŢIUHE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
Birmătrfrele Birouri da «nunoluri:
Se prenumeră la tdte ofi­
in Viena: (S. Dukes Naohf. ciale poştale din întru şi din
:3ax Auţjonfeld &. Emarloh Lesnar. afară şi la d-nii colectori.
Ralnrioh Sohalok. Rudolf Bosse.
n. Oppollks Nachf:'. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
în Bndap as t.a : A. V. Goldber- Admmistraţiunea, Piaţa mate
per, Ekstefn Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagip
burg; ISarolyl ir, Llebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. S0 or.
ria garmond pe o colină S cr. Cu dusul în casă: Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo­
RECLAiSE pe pagina a ii.a o namentele cftt şi insorţiunile
soriă 10 cr. a6u .')0 bani. sunt a se plăti înainte.
MWW ■ • MlUVSUUJtl 1UU/ 1, UltUUMlUl

Noul ministru-preşedmte unguresc. luat’o asupră-şî de-odată cu răspun­ „...Roma să scie, că 6menii aceştia rilor, limba maghiară, de care şi aşa avem
derea legată de noul său post. (renegaţii gr. cat.) n’au nici un motiv reli­ parte mai mult, decât prescriu legile statu­
Foile, ce ni-au sosit astăcjî din Oare este programul de gu­ gios în favorul lor. Căci deşi limba litur­ lui în totă viaţa publică, nu va putâ stră­
Budapesta, confirmă scirea, că Co- vernare al lui Szell? — Etă marea gică este pănă acum cea română, ori cea bate şi în bisericile nâstre.
loman Szell a fost însărcinat de întrebare, ce se impune în momentele slavă, credincioşii, cari nu cunosc aceste „De altă parte toţi preoţii, învăţăto­
Majestatea Sa cu misiunea de-a for­ critice actuale! L’am văcjut aflând limbi, nu sufer absolut nimica în privinţa rii şi credincioşii noştri să fie cu ochii în
ma noul cabinet. De aici resultă lo­ şi ticluind formule pentru viitorul indiginţelor lor spirituale. Cuvântul lui patru. Să urmărâscă orl-ee mişcare, ce se
gic, că dimisiunea ministrului Banffy pact cu Austria, l’am văcjut lucrând Dumnedeu se predică numai unguresce ce­ face în sînul bisericii pentru a se aduna
a fost primită, deşi despre acesta pentru a restabili pacea între par­ lor ce nu sciu, decât unguresce, şi în tote aderenţe la ideia limbii liturgic emaghiare,
nu se raportăză nimic. tide şi a face ărăşi posibilă funcţio­ raporturile lor spirituale şi bisericescl se şi fără sgomot, şi cu totă prudenţa şi dis-
Luni înainte de amecjî Banffy narea mecanismului parlamentar, îl folosesc de acestă limbă, ceea ce nici nu creţiuhea se adune dovedi date în formă de
a fost primit în audienţă de monar- seim ca pe un bun financiar şi băr­ se pote alt-cum. Ei sunt şi pot fi instruiţi documente demne de credinţă despre agitaţiu­
chul şi cu ocasiunea acesta a pre- bat aşeejat şi serios. Der tote aces­ unguresce despre însemnătatea tuturor ac­ nile, uneltirile, machinaţiunile privaţilor, ori
sentat Majestăţii Sale cererea de di- tea sunt ore de-ajuns pentru a do­ ţiunilor dela cultul divin. Er decă ei nu auctorităţilor publice în direcţiunea amintită.
misiune a întregului cabinet. In ace­ vedi capacitatea lui de-a fi în tim­ pricep textul românesc, ori slav al cărţilor Aceste documente ne pot fi de mare folos, ca
a
eaşi c}i sosit la Viena şi Coloman pul de faţă şef de guvern în acest corale şi liturgice, trebue să se aibă în ve­ sâ dovedim, că totă mişcarea aceea este mâ-
Szell, care a fost anume cbiămat, stat, undd nimic nu este încă con­ dere, că nici credincioşii bisericei latine nu estrită şi nu purcesă din o indiginţă, ori con­
şi la amecfî a fost primit în audienţă solidat, nimic nu este încă la locul pricep textul cărţilor sacre din acâstă bi­ vingere religiosâ.
şi el de cătră Majestatea Sa. său şi unde nimeni nu este mulţu­ serică. Precum deci nu se concede popâre- „Facă-şî fie-eare preot, învăţător şi
In acestă din urmă audienţă mit, nici chiar Maghiarii, copiii res- lor de rit latin să-şi ţină liturgia în limba credincios datorinţa de a apăra pe mem­
monarchul a luat decisiuuea de-a făţaţî ai epocei dualiste? lor vulgară, tot asemenea pote să nu se brii bisericii nostre de ispitele şi amăgi­
încredinţa frânele guvernului în ma­ Ne mai vorbind de cangrena, ooncâdă nici aşa numiţilor Maghiari gr. rile duşmane, şi atuDd ruşinaţi vor fi cei
nile lui Szell şi acesta a primit de-a ce râde nemilos acum şi la rădăcinile catolici, căci aceştia nici nu sunt Maghiari ce lucră la nimicirea nostră*.
forma noul cabinet. concordiei dintre popârele, ce eon- de origine, ci sâu Ruteni, seu Români ma-
Atâta se scie, mai adăugându-se, stitue acest stat, n’avem, decât să ghiarisaţî, nici nu locuesc în masse com­
că Szell s’a întors Luni în Buda­ privim la stările desolate, ce le-a pacte, ci împrăsciaţl, nici nu doresc din Moştenirea lui Banffy.
pesta, unde va intra în legătură cu creat guvernul Banffy cu concursul îndemn propriu să li-se ţină liturgia ungu­ „Nene freie Presse“ publică în nu­
partidele pentru compunerea cabine­ direct ori indirect al partidelor ma­ resce, ci numai îndemnaţi şi aţîţaţî de mărul său de Dumineoâ un articul despre
tului seu şi, ceea ce este semnifica­ ghiare, pentru a înţelege enorma nisce renegaţi şi sub presiunea cumplită, retragerea lui Banffy în care elice între
tiv, pentru a continua tratările de greutate a misiunei, ce a luat’o asu- care o esercitâză puterea publică şi socie­ altele :
învoelă cu oposiţia şi a face apoi pră-şî Coloman Szell. tatea şovinistă. „Br. Banffy înainteză domnitorului pe­
propunerile ulteriore Majestăţii Sale. Cât de deplorabilă este moşte­ „Roma să scie, oă dâcă se concede tiţia sa de dimisionare şi peste câte-va
Banffy cu cabinetul seu vor dis- nirea, ce a lăsat’o cabinetul Banffy, Maghiarilor să se folosescă de limba litur­ cjile el — a fost. Tristă este situaţia în
părâ aşa-der de-ocamdată de pe ni-o spune şi organul vienes al par­ gică în biserica nostră, aceştia vor merge care a adus el Ungaria. Când înainte cu
tidei liberale germane, presentând în şovinismul lor nemărginit şi mai departe,
scenă, făcând loc omului situaţiunei, 24 de ani a eăchit ultimul guvern al par­
Coloman Szell, cel care — nu seim următorea iconă a ei. şi vor pretinde, că şi în biserica de rit tidei deakiste, se vorbia şi despre căderea
cu drept cuvânt, ori nu — este con­ „Parlamentul se află în stare apusân din Ungaria să se introducă limba sistemului. Ce a fost însă acea cădere pe
de anarchiă; -ţera într’o stare îna- maghiară, ca limbă liturgică, ceea ce ar
siderat printre Maghiari, ca singu­ lângă aceea, care a ajuns pe br. D. Banffy
rul om de stat din partida liberală, fară de legi şi de constituţiă; legă­ da ansă la turburărl religiâse forte greu de şi sistemul său?
care mai răsuflă şi cugetă în spiri­ tura, cu care înţelepciunea lui Deak năduşit. „Parlâmentul este incapabil de lucrare,
tul lui Francisc Deak. a legat cele două state ale monar- „Roma să scie, că t6tâ acţiunea por­ este o curată anarchiă, ţâra se află în sta­
cliiei, slăbită, în parte chiar tăiată; nită pentru liturgia maghiară nu este alt­
Intru cât părerea acâsta pote fi re afară de lege şi de constituţiune. Le­
administraţia ticăloşită, autoritatea ceva, decât o acţiune politică, care voesce,
întemeiată, se va vede de aci în­ gătura, ce a creat’o înţelepciunea lui Deak
sdruncinată. Chiar şi ultima columnă oă pe lângă colosalele mijloce, de care dis­
colo. Pentru a evita înse orî-ce ne­ între cele două state ale monarchiei, s’a
înţelegere observăm, că rolul de cre­ e aprope să cadă. Partida liberală pune statul pentru maghiarisarea Româ­ sguduit, ba în parte s’a şi rupt. Adminis­
maghiară e ameninţată de certe şi nilor prin justiţie, administraţiune, co-
dincios aderent al politicei lui Deak traţia a slăbit, autoritatea e subminată.
desbinărî. Acesta este moştenirea, ce merciti, economie, să mai folosâscă încă un
’i-se atribue lui Szell din partea ma­ Cele mai scumpe bunuri ale statului şi mo­
o lasă jbaronul Banffy succesorului mijloc şi mai puternic, adecă însă-şi bise­
ghiară numai din punctul de vedere său“. narchiei s’au pustiit şi prădat în timp ne-
al raporturilor cu Austria şi al rica. Nu se cuvine, ca însă-şl Roma să lase asămănat de scurt. Chiar şi stâlpii ame­
Şi totuşi, ceea-ce se enumără biserica, ca să fie folosită de instrument
raporturilor dintre partidele ma­ aici este numai o parte din moş­ ninţă cu cădere. La porţile liberalismului
ghiare. N’am întâlnit pănă acuma politic în o cestiune aşa de delicată, căci bate cârta şi înjurătura. Acâsta este moş­
tenire. Cum lasă însă Banffy cele prin acesta şi-ar perde simpatiile Români­
nici o voce, nici o părere în pressa tenirea, ce-o lasă Banffy urmaşului său.
mai scumpe comori ale statului: lor, şi se pote uşor întâmplă, că atunci
maghiară, că Szell ar avă în pro­ Dâcă crisa ministerială va fi resolvată, vor
cinstea, încrederea şi iubirea între când se va decreta limba maghiară de
gramul seu înscrisă şi tactica mai trebui vindecate crisele parlamentare şi de
conciliantă, ce o profesa Deak cel locuitorii lui, respectul drepturilor limbă liturgică, să se termineze şi misiu­ stat. Problema acâsta va fi a omului viito­
reciproce şi buna înţelegere dintre nea sfintei uniri în mijlocul poporului
puţin cu vorba, decă nu şi cu fapta, popârele sale? rului, problemă într’adevăr grea şi seriosă.
faţă ou raporturile dintre Maghiari Intr’adevăr, periodul Banffy va român. Norocul Ungariei a fost, că furtunele par­
„Roma să afle de timpuriu, că plân­
şi naţionalităţi. lamentare nu s’au răspândit în ţâră, ci po­
lăsa pe corpul statului ungar nu gerea aşa numiţilor Maghiari gr. cat., că
porul şi-a păstrat sângele rece.
De doue-cjecî de ani Szell n’a numai o rană adâncă şi mare. Bnn adecă naţionalitatea lor ar fi periclitată din
„Br. Banffy, a cărui personă a fost
mai fost ministru. El găsesce acum, medic trebue să fiă Szell, ca să le partea Românilor şi Rutenilor, sâmănă ou piedeca înţelegerii, dispare de pe scena
când prima-oră este chiămat a con­ afle leacul. plângerea lupului, că mielul, care bea mai politică şi prin acâsta opera păcii s’a uşu­
duce frenele guvernului ca ministru- jos din rîu, îi turbură apa.
preşedinte, o lume mult schimbată „Roma să fie deplin luminată, că pro­ rat în mod însămnat — presupunând însă,
şi, din nenorocire, schimbată nu în Maghiarisarea limbei liturgice. vocarea Maghiarilor la principiul „quod uni că spiritul lui Banffy nu va esista în par­
bine, ci în reu; găsesce tote rapor­ Este meritul guvernului Banffy, justum, alieri aequum , este o amăgire vi- tida liberală. împăcarea va succede, dâcă
u
se va întâmpla cu lozinca: veniam damus
turile, în sus şi în jos, în drepta şi ai căruia mamelucî susţin, că a fost clână, deore ce Românii aveau deja bise­
în stânga, încjecit mai încordate, mai „cel mai maghiar“ între tote guver­ rică constituită cu limba liturgică româ- petimusque vicissim. Parlamentul ungar
încurcate şi aprope ne mai supor­ nele maghiare de pănă acum; este nâsoă atunci, când au îmbrăţişat sfânta "se va vindeca, însă era banfîyană va lăsa
rane adânci şi de lungă durată în corpul
tabile. meritul acestui guvern liiperşovinist, unire, pe când Maghiarii nu au o astfel de statului ungar. Guvernarea în contra legii
Moştenirea ce au lăsat’o guvernele, că agitaţiunea pentru maghiarisarea biserică. Cei ce se profesâză de Maghiari şi constituţiei este un păcat greu, care va
cari s’au succedat de 20 de încâce, limbei liturgice a luat în timpul din gr. cat., sunt numai nisce renegaţi, în ma­ rămânâ legat de numele lui Banffy timp
şi îndeosebi moştenirea, ce-o lasă urmă dimensiuni atât de mari şi pe- joritate Rutenl . forte îndelungat*.
u
acum Banffy lui Szell este cum nu riculose. „Dâcă nu vom întrelăsa a informa de Foia liberală germană nu atinge prin
se pbte mai tristă. Decă der nou] Vorbind despre uneltirile aces­ timpuriu pe Sfântul Scaun asupra tuturor nici un cuvânt moştenirea fatală, ce a lă­
ministru-preşedinte este omul con- tea, cari urmăresc ţinta de-a ma- viclenelor şi duşmânoselor porniri din Un­ sat’o Banfiy pe terenul politicei lui imo­
scienţios, cum ni-1 presentă conaţio­ ghiarisa şi prin biserică, foia bise- garia nu numai faţă de noi Românii, oi şi rale faţă cu naţionalităţile. Era neapărat
nalii sei, cari îl cunosc mai de-a- ricescă din Blaşiu „Unirea“, face în faţă de întregă biserica catolică, atunci se necesar să arate, că pe acest teren Banffy
prbpe, el trebue se-şî dea pe deplin numărul său ultim următorele sem­ pote spera, că pe lângă tdte demonstraţiu- a lăsat urme şi rane durerose şi triste, rane
semă de gravitatea problemei, ce a nificative observări: nile şi ameninţările artificiale ale Maghia­ cari sângeră cumplit şi cari cu greu vor