Page 14 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 29.—1899.

pute fi vindecate. Pe acest teren, el, dis­ Bibrar. Causa acestei mişcări de trupe se culară a episcopului Pavel Avacumoviciu, rea, der vede, că trebue să se despartă de
cipolul lui Tisza, tot a călcat ce a putut, motivâză cu mişcarea primejdiâsă a Al- datată în Arad „în 27 cji Noemvrie 1812". viaţă.
tot şi tote le-a învrăjbit, a sămănat pre­ banilor. Ea este adresată cătră protopopi şi se în­ D-ra Bârsescu a fost cu entusiasm
tutindeni ură şi duşmănie, a fost, în scurt cepe cu cuvintele „Binecucerniee kir pro- aplaudată şi des rechemată pe scenă de
(}is, un adevărat Herostrat politic. SC1RILE DEL El. topresbiter mie iubite" etc. In circulară public, între care am observat fârte mulţi
> li-se ordonă protopopilor, ca să aducă la din societatea nostră românâscă.
9 (21) Februarie. cunoscinţa preoţilor şi a poporului, că în
Revistă externă. Deseră se va representa tragedia în
Reuniunea română de gimnastică 3 Noemvre st. v. a acelui an (1812) se va 5 acte Medca de Grillparzer.
a
n
Alianţa, germano-aust/ro-ungară. şi de cântări din Braşov îşi va ţinâ adu­ deschide preparandia din Arad şi să ofi­
In şedinţa dela 18 Febr. n. a parlamentu­ narea generală Duminecă în 14 (26) Febr. cieze din acest incident serviciu divin so­
lui din Berlin, s’a continuat discusiunea c. la 10 âre a. m. în sala de desemn a lemn în tâte bisericile... „şi la Dascălii al Cămătăria cu bucate şi Curia reg.
asupra expulsărei Danesilor din Prusia. scolelor române. Membrii sunt rugaţi a-se tuturor locurilor şi alţi cari vor avâ voie S’au audit adese-orl plângeri, că
Faţă cu oratorii danesl şi poloni, Prusie- preseDta în număr cât mai mare. să mârgă la scolele preparanşilor, să se agenţii unor anumite firme jidovescl din
nii au accentuat politica'jnaţională germană arate, că să nu întârdie încâce la învăţă­ Peşta, cari se ocupă cu geşeftul de bucate,
Amânarea asentărilor. Ministrul un­
unitară şi au pretins, ca guvernul se nu se tură întru aceia scolă a veni, pentru-că de comit ne mai pomenite abusurl şi înşelă-
guresc de honvedl br. Fejervary a adresat
abată dela atitudinea-i de pănă acum. In aci înainte nici în cinul preoţesc nu se lătorii. Agenţii acestor firme, dintre cari
cătră tote municipiile din ţâră un circular,
cursul discusiunei a luat cuvântul şi prin­ vor primi, nici diaconi, nici preoţi a fi nu unele sunt şi în Viena, eutrieră ţâra şi în­
prin care face cunoscut, că asentările din
ţul Herbert Bismarcli, care făcu declaraţiunî vor pută fără numai aceia, cari învăţătu­ cheie cu bieţii ţărani nepricepuţi contracte
ăst-an se amână deocamdată, pănă la alte'
importante asupra raporturilor dintre Ger­ rile întru aceea scolă vor săvîrşi" . . . . Tex­ prealabile pe cereale, adecă le cumpără
disposiţiunî ulteriore.
mania şi Austro- Ungaria. împrejurarea, că tul întreg al circularei, scrise cu litere ci- anumite cantităţi din bucatele ce sunt încă
fiiul fostului cancelar de fier a luat cuvân­ Prigonirea scolelor române. Din rile, îl publică d-1 Medrea în „Biserica şi pe câmp. Când sosesce timpul recoltării şi
tul tocmai în legătură cu cestiunea expul- Zelău i-se scrie „Tribunei" lucruri revol- Scâla" din Arad. In 3 (15) Noemvre a. c. transportării, şi ţăranii nu pot să dea atâtea
sârilor, arată, că a intenţionat sâ împrăscie tătore. In congregaţia comitatului, ţinută institutul preparandial român gr. or. din bucate câte s’au legat înainte să dea, pre­
nedumeririle ivite din causa expulsărilor la 9 Ianuarie n. c., s’a luat conclus, ca Arad va împlini aşa-dâră 87 de ani dela tind dela ei să le plătâscă îndărăt cu preţul
supuşilor austriac!. In vorbirea sa Herbert confesiunilor, resp. comunelor bisericesc!, deschiderea solemnă a sa. Pentru reamintirea activ al pieţii. Iu geşefturile acestea sunt
Bismarek cjise următorele: să nu li-se mai dea nici un ajutor, ca să-şi acestei memorabile cjile, d-1 Medrea face ascunse adese-orl abusurl, cari duc la sapă
A fost vorba la expulsărl despre apă­ încasseze spesele cultului, decât numai în propunerea, ca reuniunea de învăţători ro­ de lemn pe bieţii economi.
rare. Aducem mulţumitele nostre guvernu­ caşul, că budgetul lor e censurat şi apro­ mâni aradani să-şi ţină adunarea generală Curia reg. din Peşta pregătesce a
lui prusian, că a luat posiţie pentru apă­ bat de cătră protopretorul, sâu primarul în fiă-care an la 3 (15) Noemvre şi cjilele pune piedecl acestui fel de cămătăriă. Iu
rarea statului Cu politica împâciuitore n’am oraşului respectiv. De altă parte, inspec­ următore. vara anului trecut agenţii au împrocesuat
ajuns la nimic. Ideia naţională trebue tot- torul soolar din acel comitat, a făcut ra­ cu sutele pe ţărani, li-au protestat poliţele.
dâuna să fie dătătore de măsură. Apoi port despre starea scâlelor, propunând în­ Socialiştii şi sufragiul universal. S’a întâmplat, că respectivul tribunal a sus­
continuă : chiderea mai multor scole române, din mo­ Muncitorii social-democraţî din Budapeşta au pendat procedura penală în aceste procese
Raporturile nostre esistente cu Aus- tivul, că nu ar corespunde legei, deşi ele ar*ngiat Duminecă un cortegiu demonstrativ şi le-a transpus de pildă tribunalului penal
pentru sufragiul universal. Cortegiul era
tro-Ungaria sunt cum nu se pot închipui nu au nici o scădere, ba sunt chiar mai din Biserica-albă, ca să facă el paşii mai
format din diferitele bresle ale muncitorilor,
mai bune şi nici gândi nu putem, cavr’odată bune, decât multe din scolele de stat. 6me- departe. Resultatul cercetărilor a fost, că a
purtând fie-care grup în frunte stindardul
să fiă alt-fel. Prinţul Bismarek (tatăl) a ni- nilor noştri din acele părţi li-se impune adus decisiune de punere în stare de acusă
suit pururea, ca alianţa cu Austro-TJngaria deci datoria de-aveghia bine şi de-a apăra său. Femeile erau grupate sub stindard în contra mai multor agenţi. Tabla regâsca
să fie şi mai strîns legată prin aprobarea interesele scolei şi ale bisericei române. în­ deosebit. Printre mulţime erau ridicate si din Timişora însă a sistat ârăşî procedura
purtate table cu inscripţiile: „Unde nu
parlamentelor'. Pe timpul funcţiunei mele deosebi conclusul congregaţiei, care în fond penală, şi mulţimea de procese au ajuns,
este drept, nu e nici datorie!" — „Drept
odată mi-a dis un bărbat de stat austriac, e o absurditate, trebuia apelat, ca să fiă pe calea apelaţiunei, la Curia din Peşta.
că raportul dintre Germania şi Austro-Un- silit guvernul se pună frâu prostiei încui­ electoral! Nu cerem, ci pretindem/" — Ce a făcut Curia? Ea a aprobat decisul
garia semănă c’o căsătoriă catolică, care e bate în palatele comitatense. „Trăiască sufragiul universal!" Cortegiul
care mergea în ordine, întona mereu „Mar- primului tribunal de punere în stare de acusă.
indisolubilă.
Distincţiunea unui magliiarisator. seilaise". Poliţia n’a avut de lucru cu pacl- Pasul acesta al Curiei va avâ un mare
Cuvintele lui Bismarek au făcut efect.
F6ia oficială publică distincţiunea faimo­ nicii demonstranţi. efect asupra comerciului cu bucate, ca şi
Unul dintre deputaţi i-a adus mulţămite
sului maghiarisator Tellces Simon, fundato­ asupra intereselor poporaţiunei rurale es-
pentru cuvintele, care le-a spus şi din care
rul „Reuniune! regnicolare de maghiarisare pusă la tot felul de amăgiri şi înşelătorii
reiese, că decedatul cancelar Bismarek voia
a numelor' . Pe acest campion al maghiari- Teatru german. Drama r Adricnne din partea agenţilor speculanţi şi abusivl.
1
să consolideze şi mai mult alianţa dintre u
risării l’a recomandat guvernul spre dis- Lecouvreur de Siribe şi Legouvâ, care s’a Etă cam în ce chip se făceau aceste spe­
Germania şi Austro-Ungaria.
tincţiune, âr jMaj. Sa i-a acordat Crucea representat asâră, este una din cele mai cule şi înşelătorii în detrimentul popo­
u
Demonstraţiuni în contra nou­ de caveler a ordinului „Franciso Josif pen­ frumose lucrări dramatice ale acestor au­ rului :
u
lui preşedinte al Franciei, Am amin­ tru „serviciile fiidele şi zelâse . Decoratul tori francesl, şi a făcut odinioră pretutin­ Ţăranii lipsiţi mergeau la agenţi şi
tit erl, că boul preşedinte al Franciei, Emil Telkes este fuueţionar în ministeriul de deni mare sensaţiune. AstădI însă ea nu le vindeau bucatele, ce aveau să le recol­
Loubet, este întâmpinat cu cea mai mare comerciu. mai pote în total esercita acel efect asupra teze. Pentru o majă metrică de grâu trans­
nemulţămire şi resens din partea partidelor publicului răsfăţat dela capătul vecului al portat, li-se plătea înainte 5 fi. Contra
Averea oraşului Braşov. Funcţio-
antirevisioniste, cari văd în alegerea lui o 19-lea, ca înainte cu câte-va decenii. In acâsta ţăranii trebuiau să dea o obligaţie
nărui orăşenesc din Seghedin, Martin Pan-
viotoriă a dreyfusiştilor. Alaltă-erl sâra în dramă se desfăşură multă acţiune intreţe- în scris şi poliţe subscrise cu rubrici ne­
tovicl, a publioat o broşură, în care arată
contra lui Loubet a fost o mare demon- sută de tot feliul de intrigi rafinate din umplute. In timpul transportării, ţăranii nu
raporturile de avere ale tuturor oraşelor
straţinne pe bulevardul Montmartre. Cu o- înalta societate parisiană din jumătatea puteau, din causa slabei recolte, să trans-
din Ungaria, Bănat şi Ardeal. După acestă
casiunea acesta s’au întâmplat ciocniri în­ primă a secolului al 18-lea (1730), pe când porteze cantitatea do bucate cu câtă s’au
broşură, cel mai bogat între oraşele cu
tre naţionalişti şi garda republicană spri­ se petrece scena în Paris. Dâr tocmai a- îndatorat, âr agenţii au pretins dela ei
magistrat regulat este Braşovul, care are
jinită de poliţie. S’au făcut numărose ares­ ceste intrigi sunt, cari obosesc în cât-va să li-se plătâscă grâul, cu preţul ce
o avere de opt milione fi. Tote celelalte
tări, şi poliţia a pus mâna şi pe contele Bari, pe public. se vindea calitatea primă în piaţă, âr
oraşe abia dâcă au avere de câte 2—3,
de asemenea pe royalistul conte Belmont, Cu atât mai mult iese însă la ivelă nu cu preful, ou care l’au cumpărat
mult 4 milione fi., altele n’au nici un mi­
care fu ţinut în arest dimpreună cu alţi rolul „Adriennei" desemnat cu conturi ge­ înainte. Adecă în loc de 5 fi. la maja me­
lion.
150 de inşi. In cartierul Montparnass s’a niale de cătră autori. Lupta titanică a iu- trică, erau forţaţi să plătâscă 8—10 fl. Su­
ţinut o adunare de bonapartiştl, care a Mortea unei arcliiducese. Sâmbătă birei sincere, de care este cuprinsă inima mele acestea le introduceau în rubrica ne­
protestat în contra alegerii lui Loubet şi a murit în Yiena archiducesa Maria Ima­ nobilă şi generosă a Adriennei Lecouvreur umplută a poliţei, ba în multe caşuri au
au pretins, ca preşedintele să fiă ales de culata, în etate de 54 ani. Archiducesa era pentru contele de Saxonia „Mauriciu", introdus sume şi mai mari, apoi protestau
cătră popor, ţfiarele antirevisioniste impută bolnavă de mai mult timp şi în timpul din are şi pentru spectatorul de astăcjl un far­ poliţele.
lui Loubet, că a fost ales de cătră cei-ce urmă o chinuiau durerile causate prin îm­ mec puternic şi răpitor; şi aoâsta mai ales Afacerea acâsta a ajuns acum înain­
apără pe Dreyfus, şi-l acusă cu atitudinea piedecarea respiraţiunei. Ea va fi îmormân- când intriga urîtă, falsitatea şi ura nes­ tea Curiei reg., care a luat’o sub temei­
sa manifestată în afacerea Panama, âr în­ tată Joi. tinsă a rivalei „Adriennei" „princesa de nică esaminare. Curia va aduce o hotărîre
cât privesce capabilitatea lui, îl caraeteri- Bouillon" îl îndâmnă să facă o asemănare
Cestiune „de drept“ în jurul unui prinoipiară generală, pentru-oa pe viitor
sezâ de mediocru. între aceste două femei atât de opuse în
portret. Caşul s’a ivit în Debreţin, unde să facă imposibile înşelătoriile amintite.
Forţa desaprobată de Rusia. faimosul rebel Kossuth a detronat la 1849 sentimente şi caracter. Acâsta ar fi de dorit din tote punctele de
„Corespondenţa Politică“ din Viena publică dinastia habsburgică. Contabilul şef al Pentru-ca să potă fi adus la valorea vedere, şi sperăm, că pe viitor se va pune
o scrisore din Petersburg relevând faptul, oraşului, Iosif Szabo, a înaintat consiliului lui adevărată rolul „Adriennei", e neapărată capăt cămătăriei scandalose şi păcătose, ce
că opinia publică în Rusia nu privesce cu orăşenesc un proiect de următorul cuprins : lipsă de talentul şi de arta distinsă, de se făcea pănă acum cu bucatele în paguba
totul fără târnă ultimele întreprinderi ale „Sentimentul meu constituţional deşteptat care dispune d-ra Bârsescu. Fără jocul ei ţăranilor nesciutori, daţi pe mâna agenţilor
Albanesilor şi sprijinirea lor de cătră P6rtă. tot mai mult, mă face să arăt asupra acelei plin de sentiment mult simpatic şi mişcă­ speculanţi.
Desfăşurarea măsurilor militare luate stări ciudate, în urma căreia în sala adu­ tor, fără de admirabila pătrundere a fiin­
•de Pârtă pentru a împedeca o revoluţiune nărilor generale a oraşului Debreţin, se află ţei şi suferinţei „Adriennei", ce respira din B i n B a n a l .
în Macedonia, trebue să pară Porţii,, ca <3 ce-i drept portretul Maj. Sale împăratului fiă-care cuvânt, din fiă-care mişcare a ar­ (0 întâmpinare.)
acţiune preventivă cu desăvîrşire suficientă, austriac, însă nu se află portretul regelui tistei, tot efectul acestei renumite opere
Fiind rugaţi a da loc întâmpinărei de
•der participarea Albanesilor la o demon­ Ungariei. Portretul l’au pus acolo funcţio­ dramatice era zădărnicit.
mai jos, o facem pentru ca celor subscrişl
straţie ameninţâtore în contra creştinilor narii împărătesei ai unei ere triste. Deja
In actul ultim mai ales d-ra Bârsescu să li-se ofere posibilitatea de a se apăra
din Macedonia, este nu numai de prisos, de mult, îndată după încoronare ar fi tre­
ni a dat din nou o probă de ceea ce este în publicitate. E de sine înţeles însă, că
der şi primejdiosă. Acestă părere este îm­ buit înlocuit acel potret cu potretul rege­
în stare să presteze arta ei. Adânc mişcat printr’asta nu voim să ne amestecăm nici
părtăşită şi de cercurile competente şi se lui constituţional maghiar încoronat". Acum
şi cu lacrimi în ochi privea publicul la oât de puţin în disputa din cestiune.
asigură, că ambasadorul rus la Constanti- „patrioţii" din Debreţin îşi frământă min­
jocul artistei, care înfăţişa atât de natural
nopol a fost însărcinat să atragă atenţiu­ tea, cum s’ar pute resolva acâstă cestiune Timişdra, 31 Ian. (12 Febr.)
şi de mişcător scena cutrierătore, când
nea Porţii asupra acestor primejdii. „de drept". Onorată Red&cţiune! In nr. 11 al
otrăvită de rivala ei, Adrianna se întâl- „Tribunei Poporului" din 16 (28) Ianuarie
Mişcarea Alburiilor. Din Constan- Un document important. D 1 Da- nesce cu iubitul şi more în braţele lui după
a. c. —• număr de Dumineca — un anonim
tinopol se anunţă, că un batalion din Us- maschin Medrea, învăţător în Căpruţa, a o luptă grandiosă şi înfiorătore tot-odatâ, „Fabriceanu", care seim cu toţii cine este şi ce
klib cu o bateriă de tunuri a plecat cătră aflat în archiva parochială din Uteu o cir­ când după atâtea suferinţe îi surîde ferici­ om este, vine şi insultă corporaţiunile