Page 15 - 1899-02
P. 15
Nr. 29.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
bisericesc! de aic!, batjocuresce autorităţile Acum, după-ce am arătat afirmările Proâucţiuni şi petreceri. va forma cabinetul cu totul indepen
14
mostre, âr în scopul „luminării (oum c}.ice mai sus înşirate ale „Fabriceanului", venim dent. Programul noului guvern va fi
„Trib. Pop.") i-se publică întrâga halucina- noi, subscrişii, ca cei competenţi în causă, Societatea academică soc-literară
ţiune diabolică. a-le declara tote aceste de minciuni groso „România.Jună" din Viena învită la pe străbătut de spiritul conciliaţiunei.
Subsorisul comitet parochial din Ti- lane, de pure neadevăruri şi calumniărî — trecerea cu dans, ce va ave loc Sâmbătă Paris, 20 Februarie. Liga patrio
mişora-Fabric, luând scire despre murdara şi pănă atunci, pănă ce faimosul „Fabricean" în 4 Martie n. c. sub protectoratul Esce- ţilor francesî a ţinut erî prin comi
corespondenţă, numai decât întruninau-se nu le va putâ adeveri, îl declarăm de un
a compus răspunsul său basat pe purul intrigant, de o personă răutăciosă şi de un lenţei Sale d-lui Nicolae Duniba, consilier tetul său o adunare estraordinară şi
adevăr, şi încă la 20 Ianuarie (1 Febr. n.) calumniator. intim al Majest. Sale etc. eto., în sala fes a luat o resoluţiune, în care protes-
a. c., recomandat l’a expedat la Redacţia Oa P. T. public să potă fi bine orien tivă „Hotel Continental" II., Praterstrasse 1 teză contra intrigilor parlamentare
„Tribunei Poporului“ în aşteptarea, că dor tat şi convins despre candidarea recuren (Intrarea: Taborstrase). începutul la 9 ore ale unei partide, care din prilejul
va purcede după principiul „audiatur et ţilor, alăturăm aici protocolul comite sâra. Damele: Toiletă de soirâe, ori costum alegerii preşedintelui vre să-şî fău-
altera pars", şi acesta cu atât mai vârtos, tului în copiă legalisată, rugând pe On. naţional rom. Domnii: Toiletă de bal. Bilet rescă arme pentru un atentat anti
cu cât răspunsul nostru iscălit este de noi, Redacţiune a-1 publica în întregul său cu
singuraticii membrii ai comitetului paro prins, declarând sărbătoresce, că protocolul de intrare 2 fi., de familie 6.,; pentru stu naţional. Comitetul Ligei patrioţilor
chial, n’am cerut dec! ca de sub tufă să comitetului—nu cum afirmă „Fabriceanul", denţi ] fi. Venitul curat e destinat fon francesî pretinde, ca noul preşedinte
ni-1 primâscă şi publice. că ar fi fost făcut acasă de d-1 protopop, — dului societăţii „România Jună" spre în al republicei să se reţină dela orî-ce
Am ţinut să preîntâmpinăm destrăbă a fost dictat notarului în faţa nostră de fiinţarea unui alumneu. faptă, care l’ar compromite, şi să fie
larea şi demorahserea poporului, care prin însu-şi preşedintele comitetului parochial în deplina consciinţă a datoriilor faţă
denaturarea adevărurilor, lesne se pote in actual*). Comitetul: Presid. de onore- Prof. de patriă şi armată şi hotărît a pune
duce în oredinţă greşită şi se pote înstrăina Nioolae Teelu. Comitetul de dame: D-rele :
de cătrâ]organele bisericei nostre. Aceste mo Pe când s’au precetit şi censurat re Miti Altmann, Regina Blum, Oilly Brodsky, capăt agitaţiunei păgubitore, care
tive de interes curat naţional-bisericesc cursele respectivilor recurenţi, predate de Ecaterina Cimponeriu, Elsa Diamandy, Hilda neliniştesce ţera.
P. O. Dn. protopop, D-Sa s’a retras cu to
ne-au condus pe noi la darea răspunsului tul dela masa presidială şi nu s’a ameste- Harpf, Anna Haşca, Elsa de Heldenberg.
nostru.
oat de loc în acâstă afacere şi, pe lângă Aglaia Lupu, Natalia Otto, Adelina Piso,
Redacţia „Tribunei Poporului însă tote că a fost invitat şi rugat de comitet, M V E 1 S E .
14
nici de publicarea răspunsului nostru, ba ca să-şi dea părerea la candidare, a răs Olga Popovicî, Elena Safrano, Irina Teclu, Andree. Telegramele
nici chiar de vre-o incunosciinţare nu ne-a puns resolut, că nu se amestecă în afacere, Emma Truxes, Leopoldina Truxes Gina Tru- Sciri despre
învrednicit. xes, Mary Witte. Comitetul de domni: — Pre- ne-au însciinţat, că după o scrisâre pe care
şi că dă curs liber comitetului a-şl aduce
Numai după ce am cerut desluşiri conclusul, — apoi, după-ce va audi votul sident: Marius Sturza, Vice-President: Aure- proprietarul de mine de aur Monastirşin a
asupra acestei proceduri prejudiţiâse, în comitetului, se va pronunţa şi dânsul, con lian Ţurcan. Secretari: Mihai Popovicî şi Bog primit-o din Ienisei, nisce TungusI au găsit
n-rul de astăcll al „Trib. Pop." în posta form dreptului, ce i-1 asigură Statutul orga în (jiua de 7 Ianuarie, între Komo şi Pit,
dan cav. de Pruncul. Cassar: Nicu Dracinschi.
Redacţiei, ni-se impune, ca să tăcem — să nic şi Regulamentul. un cort de stofă şi nisce frînghii, totul având
vorbescă cel pe care-1 dore. Urmeză alţi 29 membrii în comitet.
Tot aşa o minciună infamă şi o cu aparenţa unui balon. Nu departe de acest
Noi, subscrisul comitet parochial, sim tezanţă impertinentă este aceea, când „Fa * cort, Tungusii ar fi găsit şi trei cadrave
ţim că noi suntem cei loviţi, prin urmare briceanul" afirmă, că membrii comitetului
durerea este a nostră; am aşteptat prin ur actual unul câte unul au fost chiâmaţl de Corul vocal gr. cat. din Oraviţa română omenesc!, dintre cari unul cu capul despicat,
mare publicarea cu atât mai vârtos, cu cât P. O. Dn protopop la sine acasă îndem va arangia o producţiune Duminecă în 26 precum şi mai multe instrumente. După tote
noi nu ne simţim nici îndatoraţi, dâr nici nându-i, ca să nu candideze pe I. Nico Februarie n. c. în casa teatrală din Ora probabilităţile ce resultă din descrierea aces
chemaţi, ca să oferim persone, ou cari să se rescu. Motivele pentru cari nu s’a candi viţa mont. cu următorul program: „Chiriţa tor împrejurări, arjfi vorba despre balonul
certe „Tribuna Poporului", perclend astfel dat respectivul client al faimosului „Fa
din vedere causa însăşi. în provincie", comedie cu cântece în 2 acte „Aigle" cu care exploratorul Andrâe, în
bricean", se văd apriat din protocolul co de Alexandri. Personele vor fi representate soţit de Strindberb şi de Frănkel, a între
Oa totuşi on. public să se potă con mitetului mai sus alăturat.
vinge, că numai din interes pentru resta prin d-nii şi d-rele: Elisabeta Gaşpar, Alexa prins îndrâsneţa călătorie la polul nordio.
Că a stat şi stă şi acum sub rigorea
bilirea adevărului am insistat la publici Toe, Uie Vodă, Florea Medru, Florea Gherga, Călătoria lui Andree a început la 11 Iulie
tate, — venim respectuos a cere ospitali §-lui 20 din Regulament, însu-şî respecti Avram Iana, Dosta Vodă, George Coterlă. 1897. Balonul său avea o capacitate de 5000
vul recurent I. Nicorescu a recunoscut în
tatea On. RedacţiunI dela preţuita „Gazeta Concertul: „Cântec festiv", de K. Thern, de metri cubici şi după socotelile lui Andree
Transilvaniei", pentru de a ne publica răs recursul său cătră comitetul parochial, es-
punsul refusat de „Tribuna Poporului", pre primându-se, oă: la cas, dâcâ va deveni cor bărbătesc. „Peneş Curcanul" de I. Mu- trebuia să se menţină 4 săptămâni în aer.
cum urmeză: ârăşl ales de capelan temporal în Fabricul reşiauu cor mixt. „Mândruliţă dela munte" Atâta-i era de ajuns lui Andree, oare spera să
Timişorii, va rebonifica comunei bisericesc! de I. VorobchievicI cor b. „Ca la breza" flă dus de vântul dela sud spre pol, să trâ-
Itcsimns spesele causate cu ocasiunea deschiderei de Tr. Lugoşan cor mixt. După produc că pe de asupra lui şi după vre-o patru
„Fabriceanului" în causa alegerei de capelan din concursului şi alegerei sale de prima-dată.
Fabricul Timişorii. Aceste motive, deci nu sunt de paie, pre ţiune joc. Intrarea: jbalcon 80 cr., scaun sprezece cjile să descindă pe pământ lo
cum dice „Fabriceanul", ci sunt motive în parter 60 cr., loc de stat în balcon şi cuit, în Siberia seu în America de nord.
Erăşî se mişcă „Fabriceanul" „prico-
basate pe Regulament, pe care densul, ca parter B0 cr., galeria B0 cr. Venitul curat Dintre tote scirile, cari au sosit de-atunel
liciu" din cuibul său noroios şi svîrle din
.al său numit cuib cu mocirlă acum nu nu om pricopsit se vede, că nu l’a cetit, seu e destinat fondului scolei române gr. cat. despre Andree, una singură a fost autentică:
doră are lipsă de măestrii cei cu puţină
mai asupra membrilor din comitetul paro din Oraviţa rom. In 13 Iulie 1897, chiar a treia cfi de la ple
chial, ci şi asupra unei prea onorabile şi carte, ca să-l mai pricopsescă? Paiele şi-le carea cutezătorilor exploratori, s’a prins un
distinse persone, căutând cum şi cum să-şi pote ţinâ pentru sine, căci şi aşa are mare porumbel călător liberat de Andree şi du
dâe de cap. Uitându se de sine, că ce lipsă de aţîţat!... J L i t e r a t r o i ’ ă .
scrie, a ajuns pănă la gradul de nebuniă, Ce privesce acea afirmare a „Fabricia- când legat de aripă un bilet cu conţinutul:
încât nesciind acum ce mai face, a înce nului", că sciind membrii sinodului paro „Moda Ilustrată" Nr. 6 al acestei „Călătoria este bună spre răsărit. Pe bord
put a ataca ouorea şi caracterul membrilor chial mai dinainte, că I. Nicorescu nu se reviste de modă aduce de astă-dată o mul tote bune. Acâsta este a treia soliă. 82° 2
din comitet, ba ce e mai mult, a calumnia va candida, şi numai sinod nu s’a putut ţime de gravuri distinse prin cari îţi înfă- latitudine nordică, 15° 6’ longitudine estică.
şi pe Prea On. Dn. protopop Dr. Traian ţine, căci a fost o batjocară; faţă de acest
Puticî. neadevăr, declarăm, că şedinţa sinodului ţişeză moda la băeţl şi fetiţe până la 2—9 Andree". Celelelte două solii, de cari vor
electoral a decurs în deplină ordine, cu ani. Descrie şi-ţi dă informaţiuni despre bea biletul lui Andree, n’au sosit nici
Doră a uitat faimosul „Fabricean" în
nebunia sa, ţycă lesne pâte fi tras la răs perfectă libertate garantată de Statutul or laugerie şi diferite lucruri de mână. Toa odată în regiuni civilisate. Intrâga lume
pundere? ganic şi Regulamentul pentru parochii, şi letele damelor sunt pănă în detail descrise scienţifică aştâptă cu o emoţiune lesne
că ce susţine „Fabricianul" e o minciună
Convinşi suntem, că P. O. Dn. pro şi desvoltă ca întotdeuna mult gust. Tipa de înţeles amănunte positive în privinţa
topop, care stă pe o treptă de cultură cu gblă. rul gratuit representă o rochiă pentru un faptelor semnalate de telegrama din
.mult mai înaltă, amăsurat rangului său nu Sinodul electoral s’a deschis şi ţinut copil dela 4—7 ani. Krasnojarsk. Pănă atunci, specialiştii nu
se va coborî la cuibul cel noroios, ca se după disposiţiunile prescrise; după-ce s’a pot face decât conjecturi, cari nu pot
stâe de vorbă cu o astfel de personă intri- oetit protocolul comitetului de candidare,
.gantă şi răutăciosă faţă în faţă! precum şi motivele privitore la cei respinşi ave prea ^multă valore. Aeronautul pa-
dela candidare, preşedintele sinodului pro- ULTIME SCIUX. risian Lachambre, fabricantul balonului lui
Să bage bine de semă intrigantul, ca
să nu o păţâscă ca Petru Nenişor cel din vâcă sinodul, că dâcă are cineva vre-o Sibiiu, 21 Februarie n. „Telegra Andrâe, spune, că telegrama din Krasnojarsk
:
poveste, care din răsbunare agita poporul observare, să se insinue. Nefăcendu se nici confirmă soirea sosită la Petersbug în 17 Sep
după trei provocări şi după un restimp de ful Român" de ac}î publică soirea,
asupra unui concetăţân al său dicând: că temvrie 1897, scire anunţând că, în districtul
face multe rele omenilor din sat declarân- vre-o 5 minute nici o observare, s’a purces ce a primit’o dela Arad, din locul
du-1 de „pricoliciu" în formă de lup, şi în- la votare, al cărei resultat apoi se pote cel mai competent, că pe temeiul Ieniseik a fost văclut un balon. Lachambre
demnându-i să-l prindă şi să-l înfiere; însă vedâ din protocolul sinodului. propunerii ministrului de culte, Ma crede, că n’ar fi imposibil ca balonul lui
în fine a păţit’o însu-şl, că tocmai la ese- Ne mirăm, că On. Redacţiune dela iestatea Sa a întărit alegerea Episcopului Andree să fi fost tîrît de vânturi dela noid
-cutarea ultimei fapte rele — îmbrăcat însu-şl „Tribuna Poporului", care stă în nemijlo Ioan Meţianu ca MetropoHt al Românilor
la sud-est de peninsula Taimyr. Nansen şi
în piele de lup — fu prins şi bine în cită apropiere de Yener. Oonsistoriu din Nordenskyold se îndoiesc de autenticitatea
fierat". Arad, de unde înainte de a da în publici gr. or, din Transilvania şi Ungaria.
Să trecem deci la obiect: tate scrierea faimosului „Fabricean" şi-ar scirei din Krasnojarsk. După dânşii, ar fi
In Nr. 11 din 16 (28) Ianuarie a. c. fi putut lua informaţiuni, ba şi convingere Budapesta, 21 Februarie. Foia inexplicabil, cum a putut balonul lui Andrâe
.al „Tribunei Poporului" se vaită în gura din actele electorale despre starea lucrului, oficială de acţi publică preaînalta apro să plutâscă peste uscat o distanţă atât de
marefaimosul „Fabricean", că, ca să potă şi aşa s’ar fi putut încungiura astfel de bare a alegerei episcopului Meţianu, mare, fără să fi fost observat.
face protopopul ce vrâ, a dus treba în- frecări, cari numai din răsbunare şi ură ca Archiepiscop şi Metropolit.
tr’acolo, că în comitet a lăsat să se alâgă personală se fac. Chetuelile Ţarului. Dâcă Ţarul este
numai măestrii cu puţină carte, âr pe cei In fine încheiăm cu declararea, că noi Budapesta, 20 Februarie. Colo- suveranul cel mai bogat din lume, tot el
inteligenţi, cari au fost mai ’nainte, i-a pe intrigantul şi calumniatorul „Fabricean" man Sepii noul ministru-preşedinte este cel care are cele mai multe cheltuell.
•alungat. Acum la îndeplinirea postului va nu-1 ţinem demn de a-i mai reflecta ascun- designat de cătră Majestatea Sa, va Tetă familia imperială trăesce pe socotâla
cant de capelan temporal din Fabricul cjâudu-se sub tufă, iâsă afară cu numele şi sosi deseră aici şi va începe ime cassetei sale. Marii-ducî primesc câte 740,C00
Timişorii încă înainte de alegere sciind apoi îi vom descrie fidel biografia, îi vom diat tractările cu oposiţia. „Magyar- de fr. pe an. Fiii marilor duci, fiicele lor,
protopopul actual, că fostul odată ales I. face plăcerea.
(Nicorescu, care însă de loc abclicând,' âr orszag" este informat, că privitor la nepoţii, văduvele lor primesc câte 400,000
acum de nou reourând — ar fi chiămat pe N. Gherdan, preşedintele comitetu revisuirea regulamentului camerei, de franci. Marile ducesa câte 160,000 de
membrii din comitet unul câte unul acasă lui parochial; Traian Lungu m. p. nota Szell posedă o formulă, care cu es- franci. Fără a se pune la socotâlă dotaţiu
la sine, îndemnându-i a nu candida pe re rul corn. par., Petru Albu m. p., Georgie chidereaparagrafului propus de Tisza, nile, darurile curente, chetuelile de repre-
curentul I. Nicorescu, şi tot-deodată ar fi Carte m. p., Dimitrie Maniu m. p., Georgie
influinţat candidarea şi alegerea favoritului Crestanescu m. p., Petru loader m. p., va face pe viitor imposibilă obstruc- sentare. Tote aceste pensiuni totuşi, nu
său losif Matei, teolog absolut din Ligeth. Euximie Milutiu m. p., Ioan Ursulescu m. ţiunea technică. El speră, că-i va sunt servite de cât cu condiţiunea expresă şi
p., Savu Adamescu m. p., Ghenadie Iiuian succede a încheia pace cu oposiţia. riguros observată, ca fiă-care membru al
Mai departe afirmă „Fabriceanul", că
luând soire sinodul despre necandidarea m. p., Pavel Olariu m. p., membri ai co Cabinetul nu se va constitui pănă familiei să stea cel puţin câte patru luni
renumitului I. Nicorescu, nici nu s’a pre mitetului parochial. când pacea nu va fi încheiată. Săp pe an în Rusia.
zentat ca un sinod, ci ca o batjocură. Tot tămâna viitore, Szell va propune Maj.
în felul său afirmă, că protocolul comite Sale lista noului cabinet. Intre Maj.
tului l’a făcut singur protopopul acasă. In *) Acest proces verbal ni-s’a comunicat în Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
fine apoi ofteşte amar: păcat după Nico- copiă. Din causa lipsei de spaţiu însă nu-1 putem Sa şi Szell s’a stabilit o înţelegere
.Tescu! publica. — Red. deplină privitor la tote punctele. El Redactor responsabil: Gregoriu Maior.